Știri
Știri din categoria Investiții
Berkshire Hathaway investește 350 de milioane de dolari în The New York Times, la șase ani după ce Warren Buffett a vândut toate ziarele din portofoliul său și a declarat că industria este în declin, potrivit G4Media, care citează agenția AP. Mișcarea apare în ultimul trimestru al lui Buffett în funcția de director general al Berkshire și marchează o revenire surprinzătoare în zona media.
Investiția de 350 de milioane de dolari a fost dezvăluită în raportarea trimestrială către Comisia pentru Valori Mobiliare și Burse din SUA. Deși în 2020 Buffett considera că majoritatea ziarelor sunt „terminate”, el lăsa atunci deschisă posibilitatea ca publicațiile cu audiență națională, precum The New York Times sau The Wall Street Journal, să reziste prin adaptarea la mediul digital.
Potrivit profesorului Tim Franklin de la Northwestern University, citat de AP, decizia reprezintă „un vot de încredere” în modelul de afaceri al publicației. The New York Times are în prezent peste 12 milioane de abonați digitali și și-a diversificat oferta prin produse precum jocul Wordle și platforma sportivă The Athletic, devenind mai degrabă o companie digitală decât un ziar tradițional.
Raportul nu precizează dacă investiția a fost decisă direct de Buffett sau de alți manageri ai Berkshire. Dimensiunea relativ redusă a plasamentului, comparativ cu alte pariuri istorice ale investitorului, lasă loc de interpretări. Totuși, reacția pieței a fost imediată: acțiunile The New York Times au urcat cu aproape 3% în tranzacțiile de după închiderea bursei.
În același trimestru, Berkshire și-a majorat participația la Chevron cu aproximativ 8 milioane de acțiuni, ajungând la peste 130 de milioane, și a continuat să reducă deținerile la Bank of America și Apple.
Investiția în The New York Times sugerează o distincție clară între presa locală aflată în dificultate și marile branduri media globale care au reușit tranziția către abonamente digitale și venituri recurente.
Recomandate
Warren Buffett avertizează că „jocurile de noroc” câștigă teren pe piețe , pe fondul popularității tranzacțiilor foarte scurte, precum opțiunile cu scadență de o zi, potrivit HotNews . Mesajul investitorului este că o parte tot mai mare din activitatea de pe bursă se îndepărtează de investiția clasică și se apropie de comportamente de tip „cazinou”, cu implicații directe pentru riscul asumat de investitorii de retail. Buffett a spus că tranzacționarea de opțiuni pe o zi nu ar trebui confundată cu investiția și nici măcar cu speculația, pe care o separă explicit de „jocul de noroc”. „Dacă cumperi sau vinzi opțiuni pe o zi, asta nu e investiție. Nici măcar nu e speculație – e joc de noroc.” „Biserici și cazinouri”: cum descrie Buffett piața de azi Într-o declarație acordată CNBC, în marja reuniunii anuale a Berkshire Hathaway , Buffett a folosit o metaforă pentru a descrie coexistarea a două tipuri de comportament în piețe: investiția „rațională” și tranzacționarea impulsivă. „Piața este ca o biserică cu un cazinou lângă ea.” El a adăugat că investitorii pot oscila între cele două, însă componenta de „cazinou” devine „din ce în ce mai atractivă”. În același context, HotNews notează că publicația elenă Naftemporiki a relatat declarațiile lui Buffett despre intensificarea apetitului pentru „jocuri de noroc” în rândul participanților la piață. Ce recomandă: răbdare și disciplină, nu grabă Buffett și-a reiterat filosofia investițională: oportunitățile mari apar în momentele în care alții se retrag. El a descris, în stilul său, „momentul potrivit” pentru investiții ca fiind acela în care „nimeni nu răspunde la telefon”, adică perioadele de panică și declin. Dincolo de piețe, Buffett a invocat și un principiu general de conduită, „regula de aur”, pe care o consideră aplicabilă inclusiv în antreprenoriat și viața de zi cu zi. „Tratează-i pe ceilalți așa cum ți-ar plăcea să fii tratat.” [...]
Uniunea Europeană pregătește un „ Cont European de Investiții ” care ar reduce barierele și costurile pentru investițiile transfrontaliere ale populației , iar pentru România miza este accesul mai simplu la acțiuni, obligațiuni și ETF-uri din orice stat membru, însoțit de recomandări pentru un tratament fiscal mai prietenos, potrivit Economica , care citează www.studiifinanciare.ro . Inițiativa face parte din strategia UE de construire a unei „ Uniuni a Economiilor și a Investițiilor” (SIU) , cu obiectivul de a transforma o parte din economiile ținute în depozite bancare în investiții pe piața de capital, pentru randamente potențial mai mari și finanțare suplimentară pentru companii și state. Ce ar schimba pentru investitorii de retail din România Contul European de Investiții este descris ca o platformă digitală simplificată care ar permite rezidenților din UE să investească în produse financiare din orice stat membru, „fără barierele transfrontaliere actuale”. În practică, strategia urmărește să reducă două frâne majore pentru micii investitori: comisioanele ridicate asociate accesului la piețe din alte țări; birocrația și complexitatea operațională care fac dificilă cumpărarea de titluri de stat sau acțiuni din alte state UE (de exemplu Germania sau Franța). Modelul propus este unul descentralizat: conturile nu ar fi administrate de o autoritate centrală, ci oferite de intermediari autorizați (bănci, firme de investiții, neobrokeri, fintech-uri), tocmai pentru a stimula concurența și a împinge costurile în jos. Ce instrumente ar putea include contul Conform strategiei descrise în material, contul este gândit ca o structură tip „plic”, în care pot fi incluse mai multe clase de active, între care: acțiuni tranzacționate pe platforme multilaterale; obligațiuni suverane (titluri de stat) și corporative; ETF-uri (fonduri tranzacționate la bursă); ELTIF (Fonduri Europene de Investiții pe Termen Lung). Componenta fiscală: recomandări europene și situația din România Comisia Europeană recomandă statelor membre un regim fiscal „simplificat și avantajos”, inclusiv varianta amânării impozitării câștigurilor până la retragerea banilor din cont. În România, materialul menționează existența unei posibile deduceri fiscale pentru persoanele fizice „în limita de 400 euro/an” pentru investițiile în acțiuni sau ETF-uri. De ce împinge UE acest proiect: depozite mari, nevoi mari de investiții În comunicarea Comisiei Europene citată, aproximativ „10 mii de miliarde de euro” din economiile cetățenilor sunt păstrate ca depozite bancare. Depozitele sunt considerate sigure și lichide, dar tind să aducă, „de obicei”, câștiguri mai mici decât investițiile pe piețele de capital. Pe partea de cerere de finanțare, nevoile de investiții ale UE sunt estimate la „încă 750–800 de miliarde de euro anual până în 2030”, cu presiuni suplimentare anticipate din zona apărării. În acest context, SIU urmărește să reducă dezechilibrul dintre economiile disponibile și nevoile de investiții. Materialul precizează că inițiativa nu își propune să descurajeze depozitele bancare, pe motiv că băncile rămân o sursă importantă de finanțare pentru multe companii. Ce nu este încă limpede Deși articolul vorbește despre „când se lansează”, fragmentul furnizat nu indică o dată de lansare sau un calendar ferm pentru implementare. În aceeași logică, nu sunt detaliate nici condițiile exacte de aplicare în România (dincolo de mențiunea privind discuții la nivelul ASF), nici forma finală a facilităților fiscale, care depind de deciziile statelor membre. [...]
BT Asset Management are peste 300.000 de investiții recurente lunare , un semnal că economisirea prin fonduri începe să capete tracțiune în România, dar rămâne mult spațiu de creștere față de depozitele bancare, potrivit Banca Transilvania . Dan Dascăl, CEO BT Asset Management, a vorbit la Forumul Investitorilor organizat de ziarul Bursa despre evoluția industriei fondurilor și despre rolul investițiilor recurente (contribuții periodice, de regulă lunare, cu sume relativ mici) în extinderea bazei de investitori. Piața fondurilor crește, dar depozitele domină încă economisirea Potrivit declarațiilor sale, industria fondurilor de investiții din România a depășit pragul de 1,2 milioane de investitori, după un an anterior „foarte bun”, iar începutul acestui an ar confirma tendința. În același timp, dimensiunea pieței rămâne modestă în raport cu economisirea tradițională. Fondurile deschise de investiții însumează aproximativ 41 de miliarde de lei, în timp ce depozitele populației sunt de circa 410 miliarde de lei, adică un raport de 1 la 10 în favoarea depozitelor. Ce împinge investițiile recurente: digitalizarea și disciplina economisirii Dascăl pune creșterea pe seama schimbării comportamentului după pandemie și a digitalizării, care a făcut investițiile „simple și prietenoase”, atât în fonduri, cât și în acțiuni. În acest context, investițiile recurente devin un mecanism de disciplină financiară: contribuții constante, pe termen mai lung, care ar putea duce la rezultate bune, inclusiv acumularea „unei mici averi” într-un cont de investiții, conform aceleiași surse. Așteptări pentru restul anului: fără pesimism, pe fondul fluxurilor constante Pentru perioada următoare, CEO-ul BT Asset Management spune că nu are motive „particulare” de pesimism și că piețele tind să absoarbă relativ rapid șocurile, inclusiv pe cele recente, fără ca încrederea investitorilor în bursă să pară afectată semnificativ. În România, un element de susținere ar fi intrările constante de bani din partea fondurilor de pensii, la care se adaugă fluxuri din partea investitorilor noi care se familiarizează cu investițiile în fonduri. În paralel, compania își propune să ofere mai multe produse, mizând pe interesul pentru investiții pe un orizont mediu și lung. [...]
O investiție de 12 milioane de euro (aprox. 60 milioane lei) într-un complex balnear nou, la Vizantea, mizează pe turism și locuri de muncă într-o zonă fără investiții de decenii , potrivit news.ro . Premierul interimar Ilie Bolojan a participat vineri la inaugurarea Stațiunii Balneare Vizantea, descrisă ca primul complex balnear construit „de la zero” în România după 1989. Proiectul este prezentat ca o relansare economică pentru Vizantea-Livezi , localitate care a avut statut de stațiune balneară de interes național în perioada 1895–1945, dar care, după distrugerile din război, a rămas „zeci de ani fără investiții”, conform mesajului publicat de Bolojan pe Facebook. Cum a fost finanțat proiectul și ce include Investiția, estimată la aproximativ 12 milioane de euro, a fost realizată printr-o colaborare între: administrația locală, Guvernul României, fonduri europene, comunitatea locală. Noua bază de tratament include recuperare medicală, SPA, piscine și cazare, ceea ce ar urma să susțină creșterea fluxului de turiști și să genereze activitate economică în zonă. Miza economică: turism, ocupare și efecte în lanț În mesajul său, premierul interimar a legat direct proiectul de efecte economice locale: atragerea de turiști, crearea de locuri de muncă și sprijinirea dezvoltării întregii zone. „Este un proiect care va aduce turişti, va crea locuri de muncă şi va susţine dezvoltarea întregii zone.” Bolojan a felicitat Primăria Vizantea-Livezi și pe cei implicați în implementare, subliniind și componenta de „încredere” că proiecte moderne pot fi realizate și în comunități mici. [...]
Guvernul a aprobat un Fond de Fonduri de circa 200 milioane euro (aprox. 1 miliard lei) care ar urma să devină operațional din 2027 și să direcționeze capital către start-up-uri și companii românești aflate în creștere, cu accent pe domenii considerate strategice, potrivit Agerpres . Miza economică este crearea unui mecanism „permanent” care să atragă bani publici, dar și investiții private și instituționale, într-o piață locală încă subdimensionată de capital de risc și private equity. Fondul de Fonduri (un vehicul care investește în alte fonduri, nu direct în companii) ar urma să fie administrat de Fondul European de Investiții (FEI) , în parteneriat cu Banca de Investiții și Dezvoltare (BID) , conform memorandumului aprobat de Guvern. Ce finanțează și cine ar urma să beneficieze Ținta declarată este finanțarea start-up-urilor, a IMM-urilor și a companiilor românești aflate în dezvoltare, în special în faze de creștere și expansiune. Investițiile ar urma să fie orientate către mai multe sectoare strategice, între care: cercetare-dezvoltare și producție în transformare digitală (semiconductori, inteligență artificială, tehnologii cuantice, Internet-of-Things); generarea și stocarea de energie curată și sigură (inclusiv baterii); securitate și apărare; agricultură inteligentă și economie circulară; sănătate și biotehnologii, robotică; materii prime critice și lanțurile lor de valoare. Cum ar urma să funcționeze mecanismul și calendarul Implementarea ar urma să se facă prin fonduri specializate de private equity și venture capital, selectate de FEI. Calendarul indicativ menționat de Executiv include semnarea unui Memorandum de Înțelegere între FEI și BID, urmată de un acord de mandat între cele două instituții, astfel încât fondul să fie lansat începând cu 2027. Bugetul este descris ca „indicativ”, de aproximativ 200 milioane euro, iar sursa nu detaliază în acest stadiu structura exactă a contribuțiilor (publice vs. private) sau criteriile de selecție pentru fondurile intermediare. [...]
România urcă pe locul 9 în Europa ca destinație de investiții, dar rămâne vulnerabilă la birocrație și impredictibilitate fiscală , într-un moment în care companiile globale își redesenează lanțurile de producție și caută piețe „aproape de casă”, potrivit unei analize publicate de HotNews , pe baza datelor PwC Global CEO Survey 2026 . România a urcat față de ediția precedentă de pe locul 13 pe locul 9 în Europa și de pe 33 pe 28 la nivel global. În același timp, 51% dintre liderii de companii la nivel mondial spun că plănuiesc expansiune internațională în acest an, ceea ce amplifică competiția între țări pentru capital. De ce contează: capitalul vine, dar costurile și regulile pot frâna proiectele Un semnal important este că România a depășit în clasament piețe cu tradiție în atragerea capitalului internațional, precum Portugalia, Elveția, Belgia și Grecia. În paralel, soldul cumulat al investițiilor străine directe (ISD) s-a dublat în deceniul 2014–2024, de la 62 miliarde euro la 125 miliarde euro. După o contracție a fluxurilor de ISD în 2023, 2024 și în prima parte a lui 2025, analiza notează o „revenire puternică” în a doua parte a anului trecut, intrările de capital închizând anul la peste 8 miliarde euro. Cine investește și ce se schimbă în regiune Profilul investitorilor care aleg România este „predominant european”, cu țări menționate precum Polonia, Turcia, Germania, Grecia, Austria, Italia și Ucraina. Un element de context cu impact pentru companii este schimbarea comportamentului investitorilor din Europa Centrală: dacă în urmă cu cinci ani companiile poloneze se orientau mai ales către Germania, Marea Britanie sau Olanda, acum preferă investiții în Europa Centrală, iar România este indicată ca destinație de top. Sunt menționate exemple de companii poloneze deja prezente pe piața locală: Zabka, Maspex, Polenergia și Elemental Holdings. În același timp, doar 10% dintre liderii de companii care au menționat România sunt din afara Europei, ceea ce sugerează că proximitatea și integrarea europeană cântăresc mult, dar și că România are încă de recuperat la capitolul vizibilitate în Asia, Orientul Mijlociu sau America. Sectoarele care atrag capital și „golul” din tehnologie În investițiile planificate, domeniile vizate includ: industria prelucrătoare; inginerie și construcții; retail; servicii pentru companii; sector bancar și piețe de capital; transport și logistică. Pe de altă parte, tehnologia nu apare ca prioritate pentru investitorii care se uită la România, deși analiza subliniază că există talent IT și ecosistem, dar avantajul nu se transformă încă în investiții „semnificative”. Frânele: birocrație, reglementare și costuri mai mari după pachetele fiscale Deși semnalele din sondaj sunt favorabile, percepția investitorilor rămâne „mai nuanțată”. România este descrisă ca necompetitivă din cauza birocrației, poverii de reglementare, lipsei de transparență și consecvență în aplicarea politicilor, poverii fiscale și infrastructurii. Singurul domeniu considerat competitiv este disponibilitatea forței de muncă adecvate. Analiza mai arată că pachetele fiscale adoptate anul trecut au crescut costurile operaționale, au redus profitabilitatea și cererea și au împins companiile să prioritizeze lichiditățile, amânând proiecte de creștere pe termen lung. Ce urmează: reforme, OCDE, PNRR și proiecte mari ca potențial catalizator Pentru a „restabili încrederea”, sunt indicate predictibilitatea, transparența și dialogul cu mediul de afaceri, alături de reforme fiscale și administrative. Printre obiectivele pe termen mediu menționate se află aderarea la OCDE (care „ar putea avea loc chiar anul acesta”) și finalizarea implementării PNRR. Sunt indicate și posibile surse de interes investițional: Neptun Deep, programul SAFE, investițiile în apărare, absorbția fondurilor UE, precum și sectoare precum energia, infrastructura, retailul și serviciile financiare. Totodată, analiza argumentează că diversificarea către „sectoarele viitorului” (tehnologie și AI, energie verde, servicii digitale) rămâne insuficient valorificată. În plan macro, materialul notează confirmarea de către S&P a ratingului suveran la nivel investițional („BBB-”), cu mențiunea progreselor în consolidarea fiscală din primul trimestru 2026, dar și avertismente privind riscurile politice. S&P anticipează, potrivit textului, o stagnare în 2026 și o revenire cu o creștere de 2,5% în 2027, scenariu condiționat de disciplina bugetară, consens politic pentru reforme și absorbția fondurilor europene — elemente care pot fi întârziate de instabilitatea guvernamentală. [...]
