Uniunea Europeană pregătește un „Cont European de Investiții” care ar reduce barierele și costurile pentru investițiile transfrontaliere ale populației, iar pentru România miza este accesul mai simplu la acțiuni, obligațiuni și ETF-uri din orice stat membru, însoțit de recomandări pentru un tratament fiscal mai prietenos, potrivit Economica, care citează www.studiifinanciare.ro.

Inițiativa face parte din strategia UE de construire a unei „Uniuni a Economiilor și a Investițiilor” (SIU), cu obiectivul de a transforma o parte din economiile ținute în depozite bancare în investiții pe piața de capital, pentru randamente potențial mai mari și finanțare suplimentară pentru companii și state.

Ce ar schimba pentru investitorii de retail din România

Contul European de Investiții este descris ca o platformă digitală simplificată care ar permite rezidenților din UE să investească în produse financiare din orice stat membru, „fără barierele transfrontaliere actuale”. În practică, strategia urmărește să reducă două frâne majore pentru micii investitori:

• comisioanele ridicate asociate accesului la piețe din alte țări;
• birocrația și complexitatea operațională care fac dificilă cumpărarea de titluri de stat sau acțiuni din alte state UE (de exemplu Germania sau Franța).

Modelul propus este unul descentralizat: conturile nu ar fi administrate de o autoritate centrală, ci oferite de intermediari autorizați (bănci, firme de investiții, neobrokeri, fintech-uri), tocmai pentru a stimula concurența și a împinge costurile în jos.

Ce instrumente ar putea include contul

Conform strategiei descrise în material, contul este gândit ca o structură tip „plic”, în care pot fi incluse mai multe clase de active, între care:

• acțiuni tranzacționate pe platforme multilaterale;
• obligațiuni suverane (titluri de stat) și corporative;
• ETF-uri (fonduri tranzacționate la bursă);
• ELTIF (Fonduri Europene de Investiții pe Termen Lung).

Componenta fiscală: recomandări europene și situația din România

Comisia Europeană recomandă statelor membre un regim fiscal „simplificat și avantajos”, inclusiv varianta amânării impozitării câștigurilor până la retragerea banilor din cont.

În România, materialul menționează existența unei posibile deduceri fiscale pentru persoanele fizice „în limita de 400 euro/an” pentru investițiile în acțiuni sau ETF-uri.

De ce împinge UE acest proiect: depozite mari, nevoi mari de investiții

În comunicarea Comisiei Europene citată, aproximativ „10 mii de miliarde de euro” din economiile cetățenilor sunt păstrate ca depozite bancare. Depozitele sunt considerate sigure și lichide, dar tind să aducă, „de obicei”, câștiguri mai mici decât investițiile pe piețele de capital.

Pe partea de cerere de finanțare, nevoile de investiții ale UE sunt estimate la „încă 750–800 de miliarde de euro anual până în 2030”, cu presiuni suplimentare anticipate din zona apărării. În acest context, SIU urmărește să reducă dezechilibrul dintre economiile disponibile și nevoile de investiții.

Materialul precizează că inițiativa nu își propune să descurajeze depozitele bancare, pe motiv că băncile rămân o sursă importantă de finanțare pentru multe companii.

Ce nu este încă limpede

Deși articolul vorbește despre „când se lansează”, fragmentul furnizat nu indică o dată de lansare sau un calendar ferm pentru implementare. În aceeași logică, nu sunt detaliate nici condițiile exacte de aplicare în România (dincolo de mențiunea privind discuții la nivelul ASF), nici forma finală a facilităților fiscale, care depind de deciziile statelor membre.