Știri
Știri din categoria Investiții
OpenAI a anunțat o rundă record de finanțare de 110 miliarde de dolari, la o evaluare de 730 de miliarde de dolari înainte de investiție, cea mai mare tranzacție privată din istorie, potrivit comunicatului publicat pe site-ul companiei OpenAI.
Runda este susținută de trei investitori majori: Amazon, cu 50 de miliarde de dolari, Nvidia și SoftBank, cu câte 30 de miliarde fiecare, urmând ca și alți investitori financiari să se alăture ulterior. Suma depășește semnificativ cele 40 de miliarde de dolari atrase în martie 2025, care reprezentau la acel moment un record în sectorul tehnologic, potrivit relatărilor anterioare din presa financiară.
Conform anunțului publicat de About Amazon, investiția Amazon începe cu 15 miliarde de dolari, iar restul de 35 de miliarde este condiționat de o eventuală listare la bursă sau de atingerea unor praguri tehnologice legate de inteligența artificială generală.
Acordul prevede ca AWS să devină furnizorul exclusiv de infrastructură cloud pentru platforma enterprise Frontier a OpenAI, iar cele două companii vor dezvolta împreună un mediu dedicat aplicațiilor AI. OpenAI se angajează, la rândul său, să utilizeze capacități extinse de procesare prin infrastructura Amazon și cipurile Trainium.
Directorul general al OpenAI, Sam Altman, a declarat că parteneriatul combină modelele companiei cu infrastructura și rețeaua globală Amazon pentru a scala utilizarea inteligenței artificiale la nivel mondial.
SoftBank va investi 30 de miliarde de dolari în trei tranșe egale pe parcursul anului 2026, potrivit comunicatului oficial al SoftBank Group. După finalizarea tranzacției, expunerea totală a SoftBank în OpenAI va ajunge la peste 64 de miliarde de dolari.
Nvidia, principalul furnizor de cipuri pentru antrenarea modelelor AI, investește tot 30 de miliarde de dolari în schimbul unei participații directe, fără obligații suplimentare de achiziție hardware, dar cu extinderea colaborării în domeniul infrastructurii de procesare.
Investiția este notabilă deoarece Amazon are deja o participație de aproximativ 8 miliarde de dolari în Anthropic, un rival direct al OpenAI. Mișcarea reflectă o strategie de diversificare și expunere la mai mulți dezvoltatori de modele avansate.
OpenAI susține că ChatGPT are în prezent peste 900 de milioane de utilizatori activi săptămânal și peste 50 de milioane de abonați plătitori, intrând într-o etapă în care tehnologia „frontier” trece de la cercetare la utilizare cotidiană la scară globală.
Runda confirmă cursa accelerată pentru dominația infrastructurii și aplicațiilor AI, într-un moment în care investițiile în capacități de calcul și modele avansate ating niveluri fără precedent.
Recomandate
Nvidia, Microsoft și Amazon ar putea investi până la 60 de miliarde de dolari în OpenAI – o mutare menită să susțină expansiunea rapidă a companiei în contextul costurilor tot mai mari informează finance.yahoo.com citând o anchetă realizată de publicația The Information . Potrivit sursei, cele trei giganți tehnologici poartă negocieri separate pentru a injecta capital semnificativ în OpenAI, iar ofertele formale de investiție ar putea fi finalizate în curând. În detaliu: Nvidia , deja partener al OpenAI și furnizor al plăcilor grafice pe care sunt antrenate modelele sale de inteligență artificială, ar putea contribui cu până la 30 de miliarde de dolari . Amazon , care ar deveni un nou investitor, se află în discuții pentru o sumă semnificativ mai mare de 10 miliarde , posibil depășind 20 de miliarde de dolari . Microsoft , cel mai important investitor actual în OpenAI, ar putea adăuga sub 10 miliarde de dolari la finanțarea deja angajată. Această inițiativă vine într-un moment în care OpenAI se confruntă cu presiuni financiare crescute , cauzate de costurile uriașe necesare dezvoltării și rulării modelelor AI la scară largă. De asemenea, creșterea concurenței din partea Google accentuează nevoia companiei de resurse semnificative pentru a-și menține avansul tehnologic. The Information notează că investiția Amazon ar putea depinde și de un potențial acord comercial extins, care ar include: extinderea contractului actual de închiriere a infrastructurii cloud OpenAI pe platforma Amazon Web Services (AWS); precum și posibilitatea ca Amazon să vândă serviciile OpenAI, cum ar fi abonamentele la ChatGPT pentru companii. Niciuna dintre companii nu a confirmat oficial negocierile , iar Yahoo Finance precizează că nu a putut verifica independent informațiile publicate de The Information . Amazon și Microsoft au refuzat să comenteze, iar Nvidia și OpenAI nu au răspuns solicitărilor venite din afara programului de lucru. Pe fondul acestor posibile investiții, săptămâna aceasta au apărut și informații privind interesul SoftBank de a contribui cu până la 30 de miliarde de dolari suplimentari la finanțarea OpenAI. În concluzie, dacă acordurile se vor concretiza, acestea ar putea reprezenta cea mai mare rundă de investiții din istoria industriei tehnologice , marcând o etapă esențială în consolidarea poziției OpenAI în fruntea cursei globale pentru dezvoltarea inteligenței artificiale. [...]
Amazon discută o investiție de până la 50 de miliarde de dolari în OpenAI , potrivit The Wall Street Journal . Această mișcare ar putea reprezenta cea mai mare investiție externă a Amazon în domeniul inteligenței artificiale, deși compania a susținut deja financiar rivali ai OpenAI, precum Anthropic. Negocierile sunt conduse de CEO-ul Amazon, Andy Jassy, și de CEO-ul OpenAI, Sam Altman . OpenAI este în procesul de a strânge capital privat în valoare de până la 100 de miliarde de dolari, ceea ce ar putea fi cea mai mare astfel de strângere de fonduri din istorie. Valoarea companiei ar putea ajunge astfel la aproximativ 830 de miliarde de dolari. Pe lângă Amazon, și alte companii mari din domeniul tehnologiei, precum și fonduri suverane, sunt implicate în aceste negocieri. NVIDIA, un alt jucător important, și-a exprimat interesul pentru a participa la această rundă de finanțare, dar CEO-ul Jensen Huang a clarificat că angajamentul de 100 de miliarde de dolari anunțat anterior nu a fost niciodată o promisiune fermă . În schimb, NVIDIA intenționează să investească treptat. "Aceasta ar putea fi cea mai mare investiție pe care am făcut-o vreodată", a declarat Jensen Huang, explicând că NVIDIA va investi "pas cu pas". Alte companii, precum SoftBank și Microsoft, sunt și ele în discuții pentru a participa la finanțare. SoftBank analizează un supliment de 30 de miliarde de dolari la angajamentul său recent de 40 de miliarde de dolari, iar Microsoft, care deține deja aproximativ 27% din OpenAI, ar putea investi mai puțin de 10 miliarde de dolari. Runda de finanțare este așteptată să se încheie până la sfârșitul primului trimestru al anului 2026. Sam Altman, CEO-ul OpenAI, a avut întâlniri cu fonduri suverane din Orientul Mijlociu, inclusiv din Emiratele Arabe Unite, pentru a asigura capitalul necesar. OpenAI intenționează să utilizeze fondurile pentru a susține inițiativa Project Stargate , un proiect de 500 de miliarde de dolari destinat construirii de centre de date AI cu o capacitate de 10 gigawați. Proiectul este susținut de Oracle și SoftBank și include șapte locații planificate în Statele Unite, cu un campus principal în Abilene, Texas, care ar trebui să fie finalizat în acest an. În ciuda acestor eforturi de finanțare, OpenAI se confruntă cu pierderi financiare semnificative, estimate la 14 miliarde de dolari pentru 2026, în ciuda unor venituri prognozate de aproximativ 39 de miliarde de dolari. Compania se pregătește, de asemenea, pentru o posibilă ofertă publică inițială în ultimul trimestru al anului 2026, în încercarea de a devansa rivalul Anthropic pe piețele publice. [...]
Investitorii tineri împing tranzacționarea spre ETF-uri și acțiuni din tehnologie , iar datele sugerează o accelerare a intrării în piață după deschiderea contului, potrivit unei analize XTB citate de Economedia . Analiza arată că un utilizator din patru al platformei are între 18 și 30 de ani (26%), iar peste 40% dintre aceștia sunt deja activi în piață. Prima investiție este realizată, în medie, la aproximativ 71 de zile de la deschiderea contului, ceea ce indică faptul că interesul inițial se transformă relativ rapid în tranzacții. Cum arată baza de utilizatori și cât de repede ajung la prima investiție Pe segmente de vârstă, datele XTB indică o distribuție concentrată în zona 31–45 de ani, dar cu diferențe la viteza de „activare” (momentul primei investiții): 18–30 de ani: 26% din utilizatori; prima investiție după aprox. 71 de zile 31–45 de ani: 49% din utilizatori; prima investiție după aproape 77 de zile 46–60 de ani: aproape 20% din utilizatori; prima investiție după circa 58 de zile peste 60 de ani: aproape 4% din utilizatori; prima investiție după aproape 47 de zile (cea mai rapidă medie) Preferințele: ETF-uri pe SUA, diversificare globală și tehnologie În rândul utilizatorilor de 18–30 de ani, ETF-urile (fonduri tranzacționate la bursă, care urmăresc un indice sau un coș de active) ocupă primele poziții în topul instrumentelor tranzacționate. Analiza menționează trei direcții principale: ETF-uri pe piața americană, în special pe S&P 500 ETF-uri globale pentru diversificare, precum EUNL.DE și VWCE.DE ETF-uri cu expunere mai concentrată pe tehnologie, precum SXRV.DE și QDVE.DE Pe zona acțiunilor individuale, se remarcă interesul pentru Nvidia și AMD (semiconductori), alături de Tesla , un nume recurent în sectorul auto electric. Ce urmăresc tinerii la CFD-uri: aur, US100 și EUR/USD Analiza mai notează că, în zona CFD-urilor (instrumente derivate care permit expunere pe evoluția prețului fără deținerea activului), aurul este unul dintre cele mai urmărite instrumente în rândul utilizatorilor din Gen Z. Alături de aur, sunt menționate US100 (indicele celor mai mari 100 de companii non-financiare din SUA) și perechea valutară EUR/USD . „În zona CFD-urilor, aurul se evidenţiază drept unul dintre cele mai urmărite instrumente în rândul utilizatorilor XTB care fac parte din Gen Z. Alături de aur, se remarcă şi US100 (...) dar şi EUR/USD (...)”, se menţionează în analiza citată. [...]
Start-up-ul chinez „Variabil Robot” a atras aproape 2 miliarde de yuani (aprox. 1,3 mld. lei) într-o rundă B , într-o tranzacție condusă de Xiaomi (investiții strategice) și Sequoia China , potrivit ITmedia . Dimensiunea rundei și profilul investitorilor indică o accelerare a finanțării în zona „roboticii cu inteligență întrupată” (roboți controlați de modele AI care interacționează cu lumea fizică), un segment în care marile grupuri tech chineze își consolidează pozițiile. Finanțarea ar fi fost închisă între finalul lunii martie și începutul lunii aprilie, conform publicației chineze „智能涌现”, citată de aceeași sursă. ITmedia notează că „Variabil Robot” anunțase anterior, pe 12 ianuarie, finalizarea unei runde A++ de 1 miliard de yuani (aprox. 650 mil. lei). Ce arată ritmul finanțărilor și cine sunt investitorii Runda A++ a fost realizată cu participarea ByteDance, Sequoia China, Beijing Information Industry Development Fund, Shenzhen Capital Group (深创投), Nanshan Strategic Emerging Industry Investment (南山战新投), Wuxi Innovation Investment (锡创投) și alte platforme locale, potrivit ITmedia. Publicația menționează că aceasta a fost și prima investiție de la înființare pentru fondul AI al Shenzhen Capital Group. Totodată, compania ar mai fi atras anterior investiții și de la Meituan și Alibaba. ITmedia susține că „Variabil Robot” este singura companie chineză de „inteligență întrupată” care a primit investiții de la toate cele trei grupuri (ByteDance, Meituan și Alibaba), ceea ce sugerează o competiție directă pentru expunere la acest tip de tehnologie. Context: companie foarte tânără, focus pe modele AI și roboți proprii Din informațiile publice consultate de ITmedia, „Variabil Robot” a fost fondată în decembrie 2023 și se concentrează pe dezvoltarea internă a unui „model mare generalist de inteligență întrupată”. Compania a lansat două platforme robotice proprii, „Quantum 1” și „Quantum 2”, iar „Quantum 2” este descris ca un robot „generalist” pe roți, cu formă umanoidă. Informațiile despre rundă sunt prezentate ca „potrivit unor surse” (消息称), iar detalii precum evaluarea companiei sau utilizarea exactă a capitalului nu apar în materialul citat. [...]
Tarifele comerciale din SUA împing companiile germane să-și redirecționeze investițiile către Asia , în condițiile în care incertitudinea legată de politica comercială a administrației Donald Trump determină amânarea deciziilor și schimbarea priorităților, potrivit Economedia , care citează un sondaj al Camerei de Comerț și Industrie a Germaniei (DIHK), preluat de Mediafax. Interes în scădere pentru investiții în SUA Sondajul DIHK, realizat în rândul a aproximativ 1.700 de companii industriale, arată că 44% dintre respondenți intenționează să investească în Statele Unite, în scădere cu patru puncte procentuale față de anul anterior. Este prima reducere semnificativă a apetitului pentru investiții în SUA de la pandemia de COVID-19 încoace, potrivit datelor citate. Asia urcă în preferințe, cu China și Asia-Pacific în prim-plan În același timp, Asia câștigă teren ca destinație de capital: China este indicată drept destinație de investiții de 34% dintre respondenți (de la 31% anterior), iar regiunea Asia-Pacific ajunge la 26%, în creștere cu cinci puncte procentuale. Volker Treier, reprezentant al DIHK, pune schimbarea pe seama incertitudinii generate de disputa comercială cu SUA: „Disputa comercială cu SUA alimentează incertitudinea și determină companiile să amâne deciziile.” Acesta a mai spus că firmele își reorientează tot mai mult activitatea către producția și vânzarea directă pe piețele asiatice, în special în China și India. Zona euro rămâne ancora investițiilor externe Deși o parte din fluxurile planificate se mută dinspre SUA către Asia, zona euro rămâne principala destinație pentru investițiile externe ale companiilor germane. DIHK indică drept argumente stabilitatea economică, piața unică și moneda comună, într-un context de incertitudini geopolitice. [...]
Guvernul pregătește ajutoare de stat de până la 5 miliarde de euro (aprox. 25 miliarde lei) până în 2032, dar miza reală este viteza și predictibilitatea implementării , nu doar dimensiunea bugetului, potrivit unei analize publicate de Libertatea , bazată pe punctul de vedere al EY România. Pachetul este prezentat ca un „plan Marshall” pentru industria românească și urmărește să atragă investiții „ancoră” și să reducă decalajele față de competitori regionali precum Polonia, Cehia și Ungaria, într-un context de tensiuni geopolitice și competiție tehnologică accelerată. Ce include pachetul și cine îl gestionează Conform materialului, România ar trece de la intervenții punctuale la o strategie integrată, prin 9 scheme de ajutor de stat menite să „ancoreze” economia în lanțurile valorice europene. Administrarea este împărțită între Ministerul Finanțelor și Ministerul Economiei , cu sprijinul Băncii pentru Investiții și Dezvoltare . Suma „clar definită” este de 3,95 miliarde de euro , cu potențial de creștere până la 5 miliarde de euro până în 2032. Instrumentul-cheie: proiecte de peste 200 milioane euro Pilonul central este un instrument dedicat proiectelor mari, cu o valoare de peste 200 de milioane de euro . În analiză, lipsa unui astfel de mecanism este descrisă drept o „lacună importantă” în capacitatea României de a atrage investiții strategice. Ținta declarată: atragerea unor companii care pot genera ecosisteme industriale locale, cu valoare adăugată ridicată și efecte de multiplicare în economie. Domeniile vizate Finanțarea ar urma să se ducă spre domenii considerate critice, între care: producția de baterii și mobilitatea electrică; semiconductori; electronică avansată; industria chimică verde. Separat, o schemă este orientată către industria prelucrătoare , cu accent pe sectoare cu deficite structurale, precum farmaceuticele , produsele chimice și echipamentele de transport . Pachetul mai include, potrivit articolului, direcții precum tehnologii „net-zero”, cercetare-dezvoltare, valorificarea resurselor minerale strategice, industria de apărare și sprijin pentru antreprenorii români din diaspora. De ce contează: riscul major este execuția Din perspectiva EY, România are experiență în ajutoare de stat, însă implementarea rămâne riscul major . În ultimul deceniu, Ministerul Finanțelor ar fi gestionat peste 1,8 miliarde euro în ajutoare de stat, care ar fi generat investiții de 4,4 miliarde euro și peste 36.000 de locuri de muncă , potrivit datelor citate în analiză. Pentru noul val de finanțări, investitorii strategici ar pune accent pe: viteza autorizării ; predictibilitatea cadrului normativ , chiar înaintea nivelului absolut al grantului. Analiza mai indică drept elemente importante crearea unei interfețe unice de comunicare între investitorii mari și autorități (pentru reducerea fragmentării birocratice), introducerea unor criterii minime de automatizare (pentru a evita finanțarea proiectelor „low-cost”) și integrarea furnizorilor locali în lanțurile de producție. În concluzie, pachetul poate repoziționa România în noile lanțuri industriale europene, însă competiția regională este descrisă ca fiind dură, iar diferența ar urma să fie făcută de capacitatea administrației de a livra rapid și coerent. Analiza are la bază punctul de vedere emis pe 14 aprilie 2026 de Sebastian Popescu, partener EY România. [...]
