Știri
Știri din categoria Investiții
OpenAI a anunțat o rundă record de finanțare de 110 miliarde de dolari, la o evaluare de 730 de miliarde de dolari înainte de investiție, cea mai mare tranzacție privată din istorie, potrivit comunicatului publicat pe site-ul companiei OpenAI.
Runda este susținută de trei investitori majori: Amazon, cu 50 de miliarde de dolari, Nvidia și SoftBank, cu câte 30 de miliarde fiecare, urmând ca și alți investitori financiari să se alăture ulterior. Suma depășește semnificativ cele 40 de miliarde de dolari atrase în martie 2025, care reprezentau la acel moment un record în sectorul tehnologic, potrivit relatărilor anterioare din presa financiară.
Conform anunțului publicat de About Amazon, investiția Amazon începe cu 15 miliarde de dolari, iar restul de 35 de miliarde este condiționat de o eventuală listare la bursă sau de atingerea unor praguri tehnologice legate de inteligența artificială generală.
Acordul prevede ca AWS să devină furnizorul exclusiv de infrastructură cloud pentru platforma enterprise Frontier a OpenAI, iar cele două companii vor dezvolta împreună un mediu dedicat aplicațiilor AI. OpenAI se angajează, la rândul său, să utilizeze capacități extinse de procesare prin infrastructura Amazon și cipurile Trainium.
Directorul general al OpenAI, Sam Altman, a declarat că parteneriatul combină modelele companiei cu infrastructura și rețeaua globală Amazon pentru a scala utilizarea inteligenței artificiale la nivel mondial.
SoftBank va investi 30 de miliarde de dolari în trei tranșe egale pe parcursul anului 2026, potrivit comunicatului oficial al SoftBank Group. După finalizarea tranzacției, expunerea totală a SoftBank în OpenAI va ajunge la peste 64 de miliarde de dolari.
Nvidia, principalul furnizor de cipuri pentru antrenarea modelelor AI, investește tot 30 de miliarde de dolari în schimbul unei participații directe, fără obligații suplimentare de achiziție hardware, dar cu extinderea colaborării în domeniul infrastructurii de procesare.
Investiția este notabilă deoarece Amazon are deja o participație de aproximativ 8 miliarde de dolari în Anthropic, un rival direct al OpenAI. Mișcarea reflectă o strategie de diversificare și expunere la mai mulți dezvoltatori de modele avansate.
OpenAI susține că ChatGPT are în prezent peste 900 de milioane de utilizatori activi săptămânal și peste 50 de milioane de abonați plătitori, intrând într-o etapă în care tehnologia „frontier” trece de la cercetare la utilizare cotidiană la scară globală.
Runda confirmă cursa accelerată pentru dominația infrastructurii și aplicațiilor AI, într-un moment în care investițiile în capacități de calcul și modele avansate ating niveluri fără precedent.
Recomandate
O potențială investiție de 4 miliarde de dolari (aprox. 18,4 miliarde lei) într-un centru de date AI ar testa capacitatea României de a livra rapid avize și racordări la rețea , într-un moment în care proiectele mari depind de accesul la energie verde și de stabilitate administrativă, potrivit Adevărul . Gigantul american Nvidia analizează posibilitatea dezvoltării unui centru de date în România, cu un buget estimat la circa 4 miliarde de dolari, informație apărută inițial în HotNews. Surse din sectorul energetic citate de HotNews indică un interes concentrat pe sudul și sud-estul țării, unde sunt cele mai multe proiecte eoliene și fotovoltaice. De ce contează: „bottleneck”-ul nu e tehnic, ci administrativ Analistul economic Adrian Negrescu, citat de publicație, spune că România rămâne atractivă „pe hârtie”, însă devine riscantă în practică din cauza impredictibilității administrative. În această logică, miza nu este doar atragerea unei investiții mari, ci capacitatea statului de a o face realizabilă într-un calendar compatibil cu proiecte de tip „hyperscale” (centre de date foarte mari, cu consum energetic ridicat). Un semnal în acest sens este și episodul relatat: reprezentanți ai companiei ar fi venit la București pentru discuții cu parteneri și oficiali, însă vizita a coincis cu căderea Guvernului în urma unei moțiuni de cenzură, ceea ce ridică problema continuității decizionale. De ce ar alege Nvidia Dobrogea: energie verde, climă, conectivitate Potrivit lui Negrescu, România are trei avantaje majore pentru un astfel de proiect: energie regenerabilă : sudul și sud-estul (inclusiv Dobrogea) sunt „pilonii” producției eoliene și fotovoltaice, iar un centru de date AI consumă „volume uriașe” de electricitate; accesul la energie verde și proiecte cu baterii de stocare ar fi important pentru respectarea standardelor ESG (mediu, social, guvernanță); climă și răcire : oficiali ai Nvidia ar fi invocat tehnologii noi de răcire cu lichid și clima temperată, care pot ajuta operarea centrelor de date; infrastructură digitală : viteza internetului și nodurile de fibră optică ar susține latențe mici, relevante pentru calcule complexe. Ce poate întârzia proiectul: avize, racordare și „resetul” politic Deși investitorii mari privesc pe termen lung și nu își schimbă planurile la fiecare episod politic, Negrescu indică drept critice două componente: schemele de ajutor de stat și accelerarea procedurilor . În evaluarea sa, România pierde timp la capitole precum: avizul de racordare la rețeaua electrică de mare putere ( Transelectrica ) ; autorizațiile de construcție , care „pot dura ani de zile”. În plus, schimbările politice pot întrerupe continuitatea negocierilor tehnice, prin reluarea evaluărilor de la zero de către noii miniștri. Ce ar însemna economic o investiție de 4 miliarde de dolari Negrescu afirmă că o investiție de 4 miliarde de dolari ar fi „cea mai mare investiție străină directă din istoria modernă a României pe o singură componentă industrială/tehnologică” și o plasează, ca ordin de mărime, peste investiții realizate în timp de companii precum Ford, Renault sau Continental. El mai spune că suma ar reprezenta aproximativ 1% din PIB-ul României . Pe piața muncii, efectul imediat ar fi mai ales în faza de construcție și infrastructură energetică, cu angajări de ingineri energetici, constructori și instalatori pe durata unui șantier estimat la 2–3 ani, potrivit analistului. Totodată, ar putea beneficia și parteneri locali, fiind menționat ClusterPower, descris ca operator certificat NVIDIA DGX-Ready în România. În concluzie, proiectul ar depinde nu doar de avantajele naturale și tehnice ale României, ci și de capacitatea autorităților de a oferi predictibilitate, avize rapide și continuitate decizională, astfel încât intenția de investiție să se transforme într-un proiect efectiv. [...]
SoftBank pariază 75 mld. euro pe centre de date AI în Franța, un test major de finanțare și execuție : grupul japonez vrea să construiască 5 gigawați (GW) de capacitate, într-una dintre cele mai mari investiții unice în infrastructură AI anunțate în Europa, potrivit The Next Web . Masayoshi Son , CEO SoftBank, și președintele Franței, Emmanuel Macron, ar urma să anunțe formal acordul la Choose France Summit, în acest weekend. Planul vizează investiții de până la 75 miliarde euro (aprox. 375 miliarde lei), iar prima etapă ar presupune 45 miliarde euro (aprox. 225 miliarde lei) pentru 3,1 GW până în 2031. Ce se construiește și unde Prima fază ar urma să livreze 3,1 GW în regiunea Hauts-de-France, în trei locații: Dunkirk Bosquel Bouchain Schneider Electric va fi partener strategic la situl din Dunkirk, unde proiectul este descris ca un hub pentru infrastructură AI și producție de robotică, poziționat pentru a deservi piețe precum Londra, Bruxelles și Amsterdam. De ce contează: finanțarea devine miza pentru investitori Dimensiunea cumulată a angajamentelor SoftBank în infrastructura AI ridică semne de întrebare privind capacitatea de finanțare, pe fondul mai multor proiecte paralele. Publicația notează că SoftBank a anunțat în martie un proiect de centre de date în Ohio care „ar putea canaliza” 500 miliarde dolari (aprox. 2.250 miliarde lei) pentru instalarea a 10 GW, alimentate cu electricitate produsă din gaze naturale (menționată ca fiind de circa 33 miliarde dolari, aprox. 149 miliarde lei). În plus, SoftBank este partener în inițiativa Stargate din SUA (alături de OpenAI, Oracle și MGX din Abu Dhabi) și a angajat separat peste 60 miliarde dolari (aprox. 270 miliarde lei) către OpenAI pentru o participație de aproximativ 13%. Pe partea de finanțare, Bloomberg a relatat că SoftBank a redus planurile pentru un împrumut de tip „margin loan” (credit garantat cu active financiare) de 10 miliarde dolari, garantat cu participația la OpenAI, după rezerve din partea unor creditori; discuțiile ar fi coborât ținta până la 6 miliarde dolari. Avantajul Franței: energie nucleară și risc mai mic pentru investiții Un argument-cheie pentru Franța este costul și structura energiei. The Next Web amintește că economia centrelor de date AI în Europa este dificilă, iar OpenAI ar fi pus pe pauză proiectul Stargate din Marea Britanie din cauza costurilor industriale ale electricității, de peste patru ori mai mari decât în SUA. Franța are un avantaj structural: rețeaua sa electrică este descrisă ca fiind aproximativ 70% bazată pe energie nucleară, ceea ce oferă producție constantă („baseload”) cu emisii reduse de carbon, un profil pe care multe state europene nu îl pot replica ușor. În acest context, centrele de date ale SoftBank din Franța ar putea funcționa cu energie semnificativ mai puțin poluantă decât echivalentele din SUA, unde proiectul din Ohio este legat de gaze naturale. Publicația mai notează că ambițiile de centre de date AI din Golf au fost perturbate de război, iar Franța este prezentată ca o alternativă cu stabilitate politică și bază energetică nucleară, pentru capitalul care altfel ar fi putut merge spre Orientul Mijlociu. Context: „suveranitatea AI” și competiția pentru infrastructură Macron a promovat „suveranitatea AI” ca prioritate, argumentând că statele din afara SUA și Chinei trebuie să-și construiască propria infrastructură pentru a controla datele și tehnologia. În același cadru, Franța a sprijinit Mistral AI, companie pariziană de modele fundamentale (foundation models), despre care The Next Web spune că a ajuns la 300 milioane dolari venit anual recurent (ARR) mai devreme în acest an. Choose France Summit este platforma anuală prin care Macron încearcă să atragă investiții străine; edițiile anterioare au produs angajamente de la Microsoft, Google și Amazon. În comparație, investiția SoftBank de 75 miliarde euro este prezentată ca fiind mult mai mare. În final, rămâne întrebarea esențială pentru piață: dacă banii vor veni „la scara și în ritmul” anunțate, într-un proiect de infrastructură unde execuția este, de regulă, testul decisiv. [...]
Previziunile de dublare a aurului până la 8.000 de dolari pe uncie pun în prim-plan rolul băncilor centrale ca motor de preț , nu doar apetitul investitorilor de retail, potrivit unei analize preluate de Adevărul . În scenariul discutat, cererea instituțională – în special din economiile emergente – ar putea menține presiunea de creștere, dar analiștii avertizează că volatilitatea rămâne ridicată, iar o dublare rapidă nu este un rezultat „automat”. În ultimii ani, aurul a avut o tendință ascendentă, iar articolul indică o creștere de la 1.585 de dolari pe uncie în 2020 la peste 4.500 de dolari pe uncie, cu o „perioadă de calmare” recentă. Contextul este unul în care dobânzile de referință sunt descrise ca relativ scăzute, ceea ce reduce atractivitatea economisirii clasice și împinge o parte din capital către active percepute drept „refugiu”, precum metalele prețioase. De ce contează: cumpărătorii „inelastici” schimbă dinamica pieței Un punct central al analizei este schimbarea structurii cererii. Michael Hsueh, analist la Deutsche Bank Research și coautor al unui studiu citat, susține că în perioada 2021–2025 cumpărătorii „inelastici” (care cumpără relativ constant, indiferent de preț), precum băncile centrale , i-au înlocuit treptat pe cumpărătorii „elastici” (mai sensibili la preț), cum sunt persoanele fizice – de pildă, cumpărătorii de bijuterii. Economiștii de la Deutsche Bank, într-un studiu publicat la 27 aprilie, arată că băncile centrale cumpără tot mai mult aur, iar în prim-plan sunt menționate China, Rusia, India și Turcia, alături de alte economii emergente care își măresc rezervele. Din această perspectivă, aurul ar putea ajunge până în 2031 la 8.000 de dolari pe uncie, ceea ce ar însemna dublarea prețului actual, conform scenariului prezentat. Ce împinge prețul: dobânzi, dolar, geopolitică și un nou tip de cerere Frank Schallenberger (Landesbank Baden-Württemberg – LBBW) pune creșterea aurului pe seama unui mix de factori: așteptări de reducere a dobânzilor, slăbirea dolarului american, achiziții masive ale băncilor centrale și cerere ridicată pentru monede și lingouri. În plus, el indică apariția criptomonedelor ca „participant” nou, prin ideea că această clasă de active își poate diversifica rezervele inclusiv prin cumpărarea de aur. O altă explicație vine de la Thomas Kulp (DZ Bank), care leagă scumpirea aurului de acumularea incertitudinilor geopolitice și de funcția de „refugiu sigur” asociată metalului prețios. Aurul ca „refugiu”: util, dar nu fără riscuri Pe tema protecției economiilor, opiniile experților citați sunt nuanțate. Schallenberger nu vede aurul ca soluție „pe scară largă”, dar îl consideră util ca instrument de protecție într-un portofoliu, indicând o pondere de 5%–10% pentru reducerea volatilității. Hsueh argumentează că aurul rămâne relevant ca rezervă de valoare, invocând diversificarea, protecția la riscuri geopolitice și apărarea împotriva inflației. Kulp merge mai departe și îl numește „refugiul sigur suprem”, dar avertizează că prețul poate avea fluctuații considerabile. Cât de realistă e „dublarea”: consensul lipsește Deși studiul Deutsche Bank susține ținta de 8.000 de dolari pe uncie până în 2031, Schallenberger respinge explicit ideea unei dublări în următorii cinci ani, invocând diminuarea interesului din partea fondurilor ETF pe aur și a băncilor centrale, fără factori suficient de puternici care să împingă prețul de la nivelurile deja ridicate. Hsueh își menține însă prognoza, legând-o de o posibilă „reconstrucție” a rezervelor de aur ale băncilor centrale, pe fondul unei creșteri a incertitudinilor geopolitice comparabile cu perioada Războiului Rece . În această logică, el discută și ipoteza unei ponderi a aurului de 40% în rezervele băncilor centrale, în anumite condiții privind rezervele valutare ale economiilor emergente. Kulp rămâne mai prudent: spune că astfel de prognoze nu sunt surprinzătoare după evoluțiile recente, dar anticipează, pe termen mai scurt, o revenire către 5.000 de dolari pe uncie în următoarele 12 luni, menționând că „factorii fundamentali” ai cererii rămân valabili. În ansamblu, mesajul pentru investitori este că scenariile de creștere se sprijină tot mai mult pe comportamentul băncilor centrale și pe riscul geopolitic, însă chiar și în acest cadru, estimările diferă semnificativ, iar volatilitatea rămâne un element pe care portofoliile trebuie să îl poată absorbi. [...]
Intel își majorează cu 5 miliarde euro (aprox. 25,4 miliarde lei) investiția în fabrica din Leixlip, Irlanda, pentru a crește capacitatea de producție pe procesul Intel 3 , într-o mișcare menită să răspundă cererii tot mai mari de procesoare Xeon pentru aplicații de inteligență artificială și calcul de înaltă performanță, potrivit IT之家 . Compania spune că „cererea globală pentru AI/HPC” împinge în sus nevoia de cipuri avansate care susțin așa-numitele „fabrici AI” (centre de date și infrastructură dedicată rulării modelelor și aplicațiilor AI). În acest context, investiția vizează direct extinderea capacității de producție pentru nodul Intel 3, folosit la generații noi de procesoare de server. Ce se produce la Leixlip și de ce contează Campusul din Leixlip ar urma să fabrice procesoare Xeon 6 și o nouă generație de procesoare Xeon pentru servere, tot pe nodul Intel 3. Din perspectivă investițională, mesajul cheie este că Intel leagă explicit această extindere de cererea din zona AI și HPC, unde competiția pentru capacitate de producție avansată și livrări stabile este ridicată. Ce include investiția: modernizare și integrare operațională Intel precizează că investiția, deși anunțată acum, a fost „pornită” mai devreme în acest an și include: modernizarea facilităților de producție existente; instalarea de echipamente de fabricație de ultimă generație; extinderea unui sistem automatizat de transport pe șine pentru integrarea fluxurilor dintre clădirile de producție din campus; creșterea gradului de utilizare a spațiilor de tip „clean room” (camere curate, necesare producției de semiconductori) și, în final, extinderea capacității Intel 3. În lipsa unor termene și a unui calendar de punere în funcțiune în materialul sursă, rămâne de urmărit când se va vedea efectiv în volume suplimentare această creștere de capacitate și în ce măsură va influența disponibilitatea procesoarelor Xeon pentru piața de servere. [...]
Banca de Investiții și Dezvoltare își construiește capacitatea de investiții în capital prin recrutarea unui director care să conducă Direcția Instrumente și Investiții de Capital, rol ce include coordonarea investițiilor în fonduri de venture capital și private equity, potrivit Economedia . Miza este operațională: banca își definește strategia, guvernanța și procesele prin care va putea plasa capital, inclusiv alături de investitori privați și instituționali. BID este singura bancă de dezvoltare din România, deținută integral de statul român prin Ministerul Finanțelor. Instituția a fost creată la sfârșitul anului 2023, prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) . Ce va face direcția condusă de noul director Conform anunțului citat de publicație, Direcția Instrumente și Investiții de Capital este responsabilă de dezvoltarea și administrarea activităților de investiții în fonduri de capital, inclusiv: participații directe și investiții prin vehicule dedicate; structuri de tip „fond de fonduri” (investiții într-un portofoliu de fonduri); co-investiții alături de investitori privați și instituționali; instrumente de cvasicapital (finanțări cu caracteristici între datorie și capital), implementate în nume și cont propriu, pe baza mandatelor de stat sau din fonduri europene. Responsabilități: strategie, guvernanță și produse investiționale Viitorul director ar urma să coordoneze dezvoltarea strategiei pentru linia de „equity investments” (investiții de capital), precum și definirea cadrului de guvernanță, a proceselor investiționale și a infrastructurii operaționale necesare. În plus, rolul include dezvoltarea produselor investiționale ale băncii, cu accent pe investiții în fonduri de venture capital și private equity (VC/PE), co-investiții și vehicule tematice dedicate sectoarelor strategice. Tot el ar urma să propună noi instrumente și programe și să coordoneze selecția, evaluarea și monitorizarea administratorilor de fonduri și a partenerilor de investiții. Profilul cerut: senioritate în investiții și management Pentru acest post, BID cere, între altele: studii superioare în domeniul economic, financiar, juridic sau relevant; minimum 10 ani experiență în investiții, piețe de capital, private equity, venture capital, administrarea activelor sau corporate finance; minimum 5 ani într-o funcție de conducere; experiență în dezvoltarea/structurarea/administrarea instrumentelor financiare și/sau a investițiilor de capital; cunoștințe despre structuri de investiții, fonduri și instrumente de capital; colaborarea cu instituții financiare internaționale este un avantaj; limba engleză la nivel avansat. Din perspectiva pieței, recrutarea indică faptul că banca intră într-o etapă în care trebuie să transforme mandatul public și sursele de finanțare (inclusiv europene) în procese concrete de investiții, cu reguli de guvernanță și selecție comparabile cu cele din industria fondurilor. [...]
UE vrea să mobilizeze până la 80 de miliarde de euro pentru a finanța „scale-up”-urile europene , prin extinderea inițiativei European Tech Champions Initiative (ETCI 2.0) , un program gândit să reducă dependența companiilor de tehnologie de capitalul din afara Europei, potrivit Agronet . Miza este creșterea capacității de finanțare pentru runde mari, astfel încât firmele să își poată continua dezvoltarea în UE, fără să fie împinse spre piețele din SUA. ETCI 2.0 reunește toate cele 27 de state membre, Grupul Băncii Europene de Investiții (BEI) , Comisia Europeană și investitori instituționali privați. Conform planului prezentat, programul țintește investiții totale de până la 80 de miliarde de euro pentru peste 1.500 de companii europene de tehnologie aflate în etapa de creștere. Ce problemă încearcă să rezolve ETCI 2.0 Programul este orientat către „scale-up”-uri – companii care au depășit faza de startup, au produse și clienți validați, dar au nevoie de capital semnificativ pentru extindere internațională. În viziunea oficialilor europeni, o vulnerabilitate majoră a ecosistemului tehnologic din UE este lipsa fondurilor suficient de mari pentru runde consistente de finanțare, ceea ce poate duce la mutarea dezvoltării sau a investitorilor principali în afara Uniunii. Dimensiunea fondului și ținta de investiții per companie Noua etapă ridică ambiția față de prima ediție (lansată în 2023), pe care BEI o prezintă drept un succes: a susținut 15 fonduri europene mari și a contribuit la dezvoltarea a 12 „unicorni” (companii evaluate la peste 1 miliard de euro). ETCI 2.0 urmărește o bază de capital de până la 15 miliarde de euro, de aproximativ patru ori mai mare decât în prima fază. Președinta Grupului BEI, Nadia Calviño , indică drept obiectiv creșterea valorii medii a investițiilor în companiile europene de tehnologie de la aproximativ 60 de milioane de euro la circa 200 de milioane de euro. Cine finanțează și cum se atrage capital privat Grupul BEI ar urma să contribuie cu până la 1,25 miliarde de euro (aprox. 6,25 miliarde lei) la noul fond. Alături de instituțiile europene, sunt menționați și investitori privați, între care: Danske Bank Banco Santander BBVA AltamarCAM Azimut Holding Green Arrow Capital Compagnia di San Paolo Rolul capitalului public este să atragă investiții private și să ajute la formarea unor fonduri suficient de mari pentru etapele critice de creștere. Domeniile vizate și miza economică Potrivit declarațiilor citate, finanțarea mai consistentă este considerată esențială pentru companiile care dezvoltă soluții în: inteligență artificială, semiconductori, servicii cloud, securitate cibernetică, tehnologii industriale, energie curată. În ansamblu, inițiativa este parte din strategia UE de consolidare a competitivității și a piețelor de capital europene, cu obiectivul de a păstra în Europa cercetarea, proprietatea intelectuală, locurile de muncă și centrele de decizie ale viitorilor campioni tehnologici. Pentru detalii despre program, Comisia Europeană indică pagina dedicată ETCI 2.0 . [...]
