Știri
Știri din categoria Bănci
Ministerul Finanțelor a atras 847,5 milioane lei de la bănci într-o singură zi, la 6,57% pe an, într-un moment în care același sector bancar tocmai fusese lovit de amenzi record în dosarul ROBOR, potrivit Wall-Street. Mișcarea arată dependența continuă a statului de finanțarea internă, indiferent de tensiunile de reglementare dintre autorități și bănci.
Împrumutul a fost făcut luni printr-o emisiune de obligațiuni de stat, la un randament mediu de 6,57% pe an. Contextul imediat: Consiliul Concurenței a sancționat 10 bănci cu amenzi totale de 3,73 miliarde lei în dosarul ROBOR, una dintre cele mai mari sancțiuni aplicate sistemului bancar din România.
Valoarea nominală a emisiunii a fost de 700 de milioane de lei, însă băncile au subscris 1,38 miliarde de lei, peste nivelul oferit de stat.
Pentru marți este programată o licitație suplimentară, prin care statul vrea să atragă încă 127,2 milioane de lei, la randamentul stabilit luni pentru obligațiuni.
Ministerul Finanțelor a planificat pentru iunie 2026 împrumuturi de la băncile comerciale în valoare de 7,6 miliarde de lei, cu posibilitatea de a adăuga până la 15% din valoarea nominală adjudecată la licitațiile de referință, prin sesiuni suplimentare de oferte necompetitive (organizate exclusiv pentru instrumente de tip „benchmark”, adică emisiuni standardizate, folosite ca reper în piață).
Suma programată pentru iunie este cu 3 miliarde de lei peste nivelul din mai 2026 (4,6 miliarde lei) și, conform aceleiași surse, este destinată refinanțării și rambursării anticipate a datoriei publice, precum și finanțării deficitului bugetului de stat.
Recomandate
Consiliul Concurenței a sancționat 10 bănci cu amenzi totale de 3,73 miliarde lei , într-un dosar care ridică miza de reglementare pentru modul în care se formează ROBOR și, implicit, pentru creditele legate de acest indice, potrivit Mediafax . Autoritatea spune că băncile și-ar fi coordonat comportamentul în cadrul procedurii de stabilire a ROBOR, încălcând regulile de concurență (Legea concurenței și Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene). În centrul deciziei este perioada de „fixing” (momentul în care se transmit cotațiile folosite la calculul indicelui), unde, potrivit instituției, cotațiile ferme ar trebui să fie independente. Consiliul Concurenței susține însă că băncile și-ar fi ajustat comportamentul în funcție de cotațiile concurenților, aspect considerat deosebit de relevant la maturitățile cu volum redus de tranzacții efective, precum 3, 6 și 12 luni. „Decizia noastră nu a vizat reglementările sau politicile din sectorul bancar, ci se rezumă exclusiv la comportamentul băncilor în perioada fixingului ROBOR și este bazată, desigur, pe constatarea încălcării regulilor de concurență, nu a altor norme.” — Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței De ce contează: ROBOR intră din nou în zona de risc de conformare Rezultatul fixingului este folosit la calculul dobânzilor pentru unele credite. Consiliul Concurenței amintește că un nivel mai ridicat al ROBOR poate fi favorabil creditorilor, dar afectează direct consumatorii și ceilalți debitori ale căror contracte sunt raportate la acest indice. Mediafax notează că ROBOR influențează dobânzile la creditele acordate persoanelor juridice, dar și la creditele persoanelor fizice contractate înainte de 2019, pentru cei care nu au cerut trecerea la IRCC. Lista amenzilor, bancă cu bancă Amenzile anunțate de Consiliul Concurenței sunt: Banca Comercială Română SA: 577,36 milioane lei BRD – Groupe Société Générale SA: 412,47 milioane lei Banca Transilvania S.A.: 875,74 milioane lei Banca Transilvania SA (pentru fapta realizată de OTP Bank România SA): 85,03 milioane lei ING Bank N.V. Amsterdam Sucursala București: 405,91 milioane lei Raiffeisen Bank România SA: 442,49 milioane lei Exim Banca Românească SA: 96,49 milioane lei CEC Bank SA: 332,98 milioane lei UniCredit Bank SA: 431,03 milioane lei Banca Comercială Intesa Sanpaolo România SA: 28,1 milioane lei Libra Internet Bank SA: 45,86 milioane lei Ce urmează: planuri de măsuri în 60 de zile Investigația a fost declanșată la finalul lui 2022 și a inclus, potrivit autorității, toate etapele de analiză și control, inclusiv avizarea obligatorie în mecanismul de cooperare cu Comisia Europeană , în contextul constatării unei încălcări a TFUE. Băncile au la dispoziție 60 de zile de la primirea motivării deciziei pentru a prezenta planuri de măsuri menite să elimine practicile anticoncurențiale, planuri care urmează să fie aprobate de Consiliul Concurenței. Pentru piață, decizia crește presiunea de conformare asupra proceselor interne legate de cotațiile din fixing și asupra guvernanței în zona pieței monetare interbancare. [...]
Consiliul Concurenței pregătește amenzi totale de circa 800 de milioane de euro pentru bănci într-un dosar privind presupusa manipulare a indicelui ROBOR în 2022, iar decizia finală ar urma să fie luată până la finalul lunii iunie, când expiră mandatul actualei conduceri, potrivit Digi24 , care citează informații obținute de Profit.ro . Miza este una de reglementare, cu potențial impact financiar major pentru sector: instituția a redactat o propunere de sancțiuni, însă aceasta trebuie aprobată de Plenul Consiliului Concurenței. În cazul în care vor fi găsite vinovate, băncile pot fi amendate cu până la 10% din cifra de afaceri, ceea ce „s-ar traduce în amenzi de sute de milioane de euro”, conform aceleiași surse. Ce investighează Consiliul Concurenței Investigația a fost declanșată după evoluția rapidă a ROBOR în 2022, când indicele ar fi urcat de la 6% la 8,2% în cinci luni. ROBOR este un indice al pieței interbancare folosit ca referință pentru calculul dobânzilor la creditele mai vechi. Au fost vizate toate cele zece bănci care participă la calculul ROBOR: Banca Transilvania BCR BRD – Societe Generale ING Bank Raiffeisen Bank CEC Bank UniCredit Bank OTP Bank România EximBank Intesa Sanpaolo România Context: nu e prima anchetă pe tema dobânzilor Digi24 amintește că a mai existat o investigație privind stabilirea dobânzilor, legată de momentul presupusului atac asupra leului din toamna lui 2008. Atunci, verdictul Consiliului Concurenței a fost că nu a existat o manipulare. Pentru piață, următoarele săptămâni sunt decisive: propunerea de sancțiuni există, dar fără votul Plenului nu produce efecte, iar calendarul indicat în material sugerează o fereastră scurtă pentru adoptarea deciziei finale. [...]
Decizia Consiliului Concurenței în cazul ROBOR poate deschide calea pentru cereri de despăgubiri în instanță , după publicarea motivării, pe baza legislației europene privind acțiunile „follow-on” (procese civile care folosesc o decizie de concurență ca fundament), potrivit declarațiilor președintelui instituției, Bogdan Chirițoiu, citate de Agerpres . Chirițoiu a spus că, după redactarea și comunicarea deciziei, cei afectați pot formula cereri în procese civile, însă Consiliul Concurenței nu cuantifică prejudiciile și nu estimează cât ar fi crescut costurile pentru clienți, invocând lipsa datelor și practica europeană. Investigațiile durează, în general, ani, iar litigiile pot prelungi și mai mult finalizarea cazurilor, a adăugat el. Ce a investigat Consiliul Concurenței și pe cine afectează Investigația a vizat încălcarea regulilor de concurență prin coordonarea comportamentului băncilor în procedura de stabilire a ROBOR și a început în 2022, acoperind perioada 2018 – prezent. Potrivit lui Chirițoiu, nu ar fi vorba despre un „cartel” în sensul unei înțelegeri explicite asupra unui nivel al indicelui, ci despre un schimb de informații și practici care ar fi putut influența cotațiile în fereastra de timp în care băncile transmit nivelurile pentru fixing. Șeful autorității a susținut că efectele discutate ar fi de ordinul „fracțiunilor de procente”, în interiorul unui „culoar” mai larg, și că influența se transmite în principal către creditele în lei legate de ROBOR. În schimb, creditele raportate la IRCC ar fi mai puțin expuse, deoarece IRCC este bazat pe tranzacții efective, nu pe cotații. Amenzi record și o perioadă de tranziție pentru bănci Consiliul Concurenței a anunțat sancționarea a 10 bănci cu amenzi totale de 3,73 miliarde lei, procentele de amendă fiind, potrivit lui Chirițoiu, între 5% și 7% și calculate în principal în funcție de veniturile băncilor. El a admis că sunt „niște bani care pleacă din bănci”, dar a susținut că profitabilitatea ridicată a sistemului bancar în ultimii ani ar trebui să limiteze riscul de afectare a funcționării. Totodată, instituția acordă o perioadă de 60 de zile de la primirea deciziei motivate pentru ca băncile să își ajusteze practicile, argumentând că obiectivul este îmbunătățirea mecanismului ROBOR, nu blocarea lui. Băncile sancționate și nivelul amenzilor Conform datelor comunicate, cele mai mari amenzi sunt: Banca Transilvania: 875,74 milioane lei Banca Transilvania (pentru fapta realizată de OTP Bank România): 85,03 milioane lei Banca Comercială Română: 577,36 milioane lei Raiffeisen Bank România: 442,49 milioane lei UniCredit Bank: 431,03 milioane lei BRD – Groupe Société Générale: 412,47 milioane lei ING Bank Amsterdam Sucursala București: 405,91 milioane lei CEC Bank: 332,98 milioane lei Exim Banca Românească: 96,49 milioane lei Libra Internet Bank: 45,86 milioane lei Banca Comercială Intesa Sanpaolo România: 28,1 milioane lei Ce urmează pentru clienți și companii Pentru debitorii cu credite legate de ROBOR (populație și companii), miza imediată este accesul la motivarea deciziei, care poate fi folosită ca bază în acțiuni civile pentru despăgubiri. Chirițoiu a subliniat însă că România nu are experiență în astfel de despăgubiri bazate pe Legea concurenței și că nu poate anticipa cum vor interpreta instanțele aceste cereri, deși există exemple de procese similare în Europa. [...]
Exim Banca Românească deschide un nou front juridic împotriva sancțiunilor din dosarul ROBOR , anunțând că va ataca în instanță amenda primită de la Consiliul Concurenței , într-un caz cu potențial impact de reglementare pentru întreg sectorul bancar, potrivit Mediafax . Banca spune că acuzațiile autorității „nu reflectă realitatea” și susține că și-a desfășurat activitatea cu respectarea regulilor impuse de Banca Națională a României (BNR), inclusiv a cadrului aplicabil instituțiilor de credit din România și din Uniunea Europeană. Miza: contestarea în instanță a unei decizii cu efecte pentru piața monetară Exim Banca Românească afirmă că autoritatea de concurență ar fi interpretat greșit modul de funcționare al pieței monetare și rolul BNR în supravegherea acesteia. În plus, banca susține că, pe parcursul investigației, a furnizat Consiliului Concurenței „un volum consistent de date, analize și explicații tehnice” care, în opinia sa, ar demonstra conformitatea conduitei. „Exim Banca Românească consideră că anumite concluzii intuite din minuta deliberării par să se bazeze pe o înțelegere neancorată în realitate a mecanismelor specifice pieței monetare și astfel nu reflectă rolul cadrului reglementat și al supravegherii exercitate de banca centrală”, spun oficialii băncii. Instituția, controlată de statul român, precizează că va contesta decizia după comunicarea motivării de către Consiliul Concurenței. Amenzi mari și o reacție în lanț în sistemul bancar În acest caz, Exim Banca Românească a fost sancționată cu 96,49 milioane de lei , iar banca anunță că va folosi „toate căile legale disponibile” pentru a-și susține poziția. Dosarul are o dimensiune sistemică: Consiliul Concurenței a anunțat amenzi totale de aproximativ 710 milioane de euro (aprox. 3,55 miliarde lei) pentru zece bănci, la finalul unei investigații derulate pe parcursul mai multor ani. Autoritatea susține că băncile ar fi încălcat regulile concurenței în procedura de stabilire a indicelui ROBOR, influențând modul de calcul. Pe lângă Exim Banca Românească, au anunțat că vor ataca în instanță decizia și Banca Transilvania, BRD, UniCredit Bank, BCR, CEC Bank și Raiffeisen Bank , conform informațiilor din articol. „Exim Banca Românească va contesta decizia în instanță și va utiliza toate căile legale disponibile pentru a demonstra corectitudinea conduitei sale, cu convingerea că instanțele vor confirma legalitatea și responsabilitatea acțiunilor sale”, au transmis reprezentanții băncii. [...]
ING Bank contestă amenda de 405,91 milioane lei, iar disputa cu Consiliul Concurenței mută presiunea în instanță și pe criteriile de probă ale anchetei ROBOR , potrivit Economedia . Banca susține că sancțiunea și concluziile investigației ar porni de la „o înțelegere eronată” a modului de funcționare a pieței monetare interbancare și anunță că va folosi „toate căile legale” pentru a contesta decizia. În reacția transmisă după comunicarea publică a autorității din 7 iunie 2026, ING Bank România respinge „categoric” concluziile și sancțiunile, pe care le consideră „profund neîntemeiate”. Banca afirmă că activitatea sa s-a desfășurat cu respectarea reglementărilor și a normelor aplicabile, „în cadrul creat, reglementat și supravegheat de Banca Națională a României”, și că mecanismele de control nu ar fi evidențiat deficiențe. „După comunicarea deciziei motivate, ING Bank Romania va exercita cu hotărâre toate căile legale de contestare, având convingerea că a acționat corect, legal și cu respectarea obligațiilor față de clienți și piață”. Miza: sancțiuni record și un precedent de reglementare pentru piața bancară Cazul face parte dintr-o investigație mai amplă în care Consiliul Concurenței a sancționat 10 bănci cu amenzi totale de 3,73 miliarde lei (710 milioane euro, aprox. 3,55 miliarde lei), pentru încălcarea normelor de concurență – Legea concurenței și Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene (TFUE) . Autoritatea acuză băncile de coordonarea comportamentului în procedura de stabilire a ROBOR. Investigația a fost declanșată la finalul lui 2022 și, potrivit autorității, a parcurs inclusiv etapa obligatorie de avizare din mecanismul de cooperare cu Comisia Europeană, în contextul constatării încălcării TFUE. Reacții similare în sistem: contestații anunțate de mai multe bănci Pe lângă ING, mai multe instituții de credit au indicat că vor contesta decizia în instanță, invocând lipsa unei înțelegeri între bănci sau nefundamentarea concluziilor. În material sunt menționate, între altele, poziții similare din partea Băncii Transilvania, BRD, UniCredit Bank, BCR, CEC Bank și Raiffeisen Bank România. Pentru piață, următorul pas relevant este comunicarea „deciziei motivate”, după care băncile își pot construi formal apărarea în instanță. În lipsa acestei motivări, nu sunt încă publice toate elementele de probă și raționamentul complet al autorității, ceea ce limitează evaluarea externă a solidității cazului. [...]
BNR cere clarificări despre baza legală a amenzii-record din dosarul ROBOR , avertizând că, în lipsa unor explicații mai detaliate, concluziile Consiliului Concurenței riscă să rămână neclare pentru piață și public, potrivit Digi24 . Dan Suciu , purtătorul de cuvânt al BNR, spune că este „foarte greu de susținut” ideea de informații confidențiale într-o piață în care cotațiile sunt vizibile permanent. Consiliul Concurenței a sancționat 10 bănci cu amenzi totale de 3,73 miliarde de lei (aprox. 710 milioane de euro), pentru încălcarea normelor de concurență în cadrul procedurii de stabilire a ROBOR. În acest context, BNR solicită clarificări suplimentare privind concluziile anchetei. Miza de reglementare: ce anume ar fi fost „anticoncurențial” în fixingul ROBOR Dan Suciu afirmă că, din comunicatul oficial disponibil până acum, reiese explicit că regulamentul de fixing al ROBOR nu este vizat de investigație. Or, tocmai acest regulament — stabilit de Asociația Traderilor și agreat de BNR — este cadrul care descrie ce au de făcut băncile în procesul de cotare. În consecință, reprezentantul BNR indică drept punct-cheie necesitatea ca autoritatea de concurență să explice: ce prevedere concretă din regulament ar încălca legea concurenței sau ar fi anticoncurențială; cum se leagă acuzațiile de schimb de informații de o piață în care cotațiile sunt publice și vizibile. „Informații confidențiale” într-o piață cu cotații publice În discuția despre schimbul de informații între bănci, Dan Suciu susține că e dificil de argumentat existența unor informații confidențiale, câtă vreme piața este cotată în permanență, iar participanții cu acces pot vedea cotațiile. „A spune că este vorba de informații confidențiale este foarte greu de susținut, de vreme ce vorbim de o piață în care se cotează în permanență, toată lumea are acces la piață, toată lumea vede cotațiile.” Suciu adaugă că, dincolo de clarificările cerute pentru opinia publică, disputa se va tranșa în instanță, menționând că băncile amendate contestă decizia. Context: episodul invocat din 2022 și poziția Consiliului Concurenței Întrebat despre declarația din 2022 a guvernatorului Mugur Isărescu (că „băncile au sărit calul și au dus ROBOR peste dobânda cheie”), Dan Suciu spune că a fost un episod temporar, legat de o interpretare greșită a unei prognoze a BNR, dar că — din ce înțelege din poziția Consiliului Concurenței — ancheta nu ar viza acel moment. Separat, președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, a declarat la Digi24 că investigația nu a identificat un „cartel clasic”, ci un schimb excesiv de informații între instituțiile implicate în fixingul ROBOR. Ce urmează: contestarea în instanță și întrebarea despre efecte în sistem Întrebat dacă amenzile-record ar putea influența finanțarea statului (prin achiziția de titluri de stat), Dan Suciu spune că e greu de anticipat un astfel de scenariu și că, din perspectiva BNR, supravegherea bancară va urmări ca băncile să fie adecvat capitalizate, ținând cont și de amenzi, „astfel încât stabilitatea sistemului bancar să nu fie periclitată”. [...]
