Știri
Știri din categoria Investiții
OMV Petrom alocă 1,7 milioane de euro (aprox. 8,5 milioane lei) pentru o bază de canotaj cu omologare internațională, o investiție care poate deschide România pentru găzduirea de competiții europene și mondiale, potrivit Economedia. Proiectul vizează construcția Arenei de Canotaj PETROM pe lacul Pantelimon și este realizat împreună cu Federația Română de Canotaj și Primăria Pantelimon, cu dezvoltare etapizată în perioada 2026–2028.
Noua bază este proiectată pentru a obține omologare internațională, ceea ce ar permite organizarea în România a competițiilor de canotaj la nivel european și mondial. În prezent, România nu are o pistă olimpică omologată conform standardelor internaționale, deși sportivii români obțin rezultate importante la competițiile majore, conform Federației Române de Canotaj.
Prima etapă prevede amenajarea unei platforme de aproximativ 10.000 de metri pătrați, suprafața minimă necesară pentru acreditarea internațională a bazei și pentru organizarea competițiilor. Investiția acestei etape este estimată la 3,2 milioane de euro (aprox. 16 milioane lei), finanțarea fiind împărțită astfel:
OMV Petrom susține Federația Română de Canotaj din 2024, iar odată cu această sponsorizare valoarea totală a finanțărilor acordate ajunge la 2,7 milioane de euro (aprox. 13,5 milioane lei). Anterior, compania a alocat 1 milion de euro (aprox. 5 milioane lei) pentru programul „Energie pentru Performanță”, destinat pregătirii tinerilor canotori.
Recomandate
Previziunile de dublare a aurului până la 8.000 de dolari pe uncie pun în prim-plan rolul băncilor centrale ca motor de preț , nu doar apetitul investitorilor de retail, potrivit unei analize preluate de Adevărul . În scenariul discutat, cererea instituțională – în special din economiile emergente – ar putea menține presiunea de creștere, dar analiștii avertizează că volatilitatea rămâne ridicată, iar o dublare rapidă nu este un rezultat „automat”. În ultimii ani, aurul a avut o tendință ascendentă, iar articolul indică o creștere de la 1.585 de dolari pe uncie în 2020 la peste 4.500 de dolari pe uncie, cu o „perioadă de calmare” recentă. Contextul este unul în care dobânzile de referință sunt descrise ca relativ scăzute, ceea ce reduce atractivitatea economisirii clasice și împinge o parte din capital către active percepute drept „refugiu”, precum metalele prețioase. De ce contează: cumpărătorii „inelastici” schimbă dinamica pieței Un punct central al analizei este schimbarea structurii cererii. Michael Hsueh, analist la Deutsche Bank Research și coautor al unui studiu citat, susține că în perioada 2021–2025 cumpărătorii „inelastici” (care cumpără relativ constant, indiferent de preț), precum băncile centrale , i-au înlocuit treptat pe cumpărătorii „elastici” (mai sensibili la preț), cum sunt persoanele fizice – de pildă, cumpărătorii de bijuterii. Economiștii de la Deutsche Bank, într-un studiu publicat la 27 aprilie, arată că băncile centrale cumpără tot mai mult aur, iar în prim-plan sunt menționate China, Rusia, India și Turcia, alături de alte economii emergente care își măresc rezervele. Din această perspectivă, aurul ar putea ajunge până în 2031 la 8.000 de dolari pe uncie, ceea ce ar însemna dublarea prețului actual, conform scenariului prezentat. Ce împinge prețul: dobânzi, dolar, geopolitică și un nou tip de cerere Frank Schallenberger (Landesbank Baden-Württemberg – LBBW) pune creșterea aurului pe seama unui mix de factori: așteptări de reducere a dobânzilor, slăbirea dolarului american, achiziții masive ale băncilor centrale și cerere ridicată pentru monede și lingouri. În plus, el indică apariția criptomonedelor ca „participant” nou, prin ideea că această clasă de active își poate diversifica rezervele inclusiv prin cumpărarea de aur. O altă explicație vine de la Thomas Kulp (DZ Bank), care leagă scumpirea aurului de acumularea incertitudinilor geopolitice și de funcția de „refugiu sigur” asociată metalului prețios. Aurul ca „refugiu”: util, dar nu fără riscuri Pe tema protecției economiilor, opiniile experților citați sunt nuanțate. Schallenberger nu vede aurul ca soluție „pe scară largă”, dar îl consideră util ca instrument de protecție într-un portofoliu, indicând o pondere de 5%–10% pentru reducerea volatilității. Hsueh argumentează că aurul rămâne relevant ca rezervă de valoare, invocând diversificarea, protecția la riscuri geopolitice și apărarea împotriva inflației. Kulp merge mai departe și îl numește „refugiul sigur suprem”, dar avertizează că prețul poate avea fluctuații considerabile. Cât de realistă e „dublarea”: consensul lipsește Deși studiul Deutsche Bank susține ținta de 8.000 de dolari pe uncie până în 2031, Schallenberger respinge explicit ideea unei dublări în următorii cinci ani, invocând diminuarea interesului din partea fondurilor ETF pe aur și a băncilor centrale, fără factori suficient de puternici care să împingă prețul de la nivelurile deja ridicate. Hsueh își menține însă prognoza, legând-o de o posibilă „reconstrucție” a rezervelor de aur ale băncilor centrale, pe fondul unei creșteri a incertitudinilor geopolitice comparabile cu perioada Războiului Rece . În această logică, el discută și ipoteza unei ponderi a aurului de 40% în rezervele băncilor centrale, în anumite condiții privind rezervele valutare ale economiilor emergente. Kulp rămâne mai prudent: spune că astfel de prognoze nu sunt surprinzătoare după evoluțiile recente, dar anticipează, pe termen mai scurt, o revenire către 5.000 de dolari pe uncie în următoarele 12 luni, menționând că „factorii fundamentali” ai cererii rămân valabili. În ansamblu, mesajul pentru investitori este că scenariile de creștere se sprijină tot mai mult pe comportamentul băncilor centrale și pe riscul geopolitic, însă chiar și în acest cadru, estimările diferă semnificativ, iar volatilitatea rămâne un element pe care portofoliile trebuie să îl poată absorbi. [...]
Intel își majorează cu 5 miliarde euro (aprox. 25,4 miliarde lei) investiția în fabrica din Leixlip, Irlanda, pentru a crește capacitatea de producție pe procesul Intel 3 , într-o mișcare menită să răspundă cererii tot mai mari de procesoare Xeon pentru aplicații de inteligență artificială și calcul de înaltă performanță, potrivit IT之家 . Compania spune că „cererea globală pentru AI/HPC” împinge în sus nevoia de cipuri avansate care susțin așa-numitele „fabrici AI” (centre de date și infrastructură dedicată rulării modelelor și aplicațiilor AI). În acest context, investiția vizează direct extinderea capacității de producție pentru nodul Intel 3, folosit la generații noi de procesoare de server. Ce se produce la Leixlip și de ce contează Campusul din Leixlip ar urma să fabrice procesoare Xeon 6 și o nouă generație de procesoare Xeon pentru servere, tot pe nodul Intel 3. Din perspectivă investițională, mesajul cheie este că Intel leagă explicit această extindere de cererea din zona AI și HPC, unde competiția pentru capacitate de producție avansată și livrări stabile este ridicată. Ce include investiția: modernizare și integrare operațională Intel precizează că investiția, deși anunțată acum, a fost „pornită” mai devreme în acest an și include: modernizarea facilităților de producție existente; instalarea de echipamente de fabricație de ultimă generație; extinderea unui sistem automatizat de transport pe șine pentru integrarea fluxurilor dintre clădirile de producție din campus; creșterea gradului de utilizare a spațiilor de tip „clean room” (camere curate, necesare producției de semiconductori) și, în final, extinderea capacității Intel 3. În lipsa unor termene și a unui calendar de punere în funcțiune în materialul sursă, rămâne de urmărit când se va vedea efectiv în volume suplimentare această creștere de capacitate și în ce măsură va influența disponibilitatea procesoarelor Xeon pentru piața de servere. [...]
Banca de Investiții și Dezvoltare își construiește capacitatea de investiții în capital prin recrutarea unui director care să conducă Direcția Instrumente și Investiții de Capital, rol ce include coordonarea investițiilor în fonduri de venture capital și private equity, potrivit Economedia . Miza este operațională: banca își definește strategia, guvernanța și procesele prin care va putea plasa capital, inclusiv alături de investitori privați și instituționali. BID este singura bancă de dezvoltare din România, deținută integral de statul român prin Ministerul Finanțelor. Instituția a fost creată la sfârșitul anului 2023, prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) . Ce va face direcția condusă de noul director Conform anunțului citat de publicație, Direcția Instrumente și Investiții de Capital este responsabilă de dezvoltarea și administrarea activităților de investiții în fonduri de capital, inclusiv: participații directe și investiții prin vehicule dedicate; structuri de tip „fond de fonduri” (investiții într-un portofoliu de fonduri); co-investiții alături de investitori privați și instituționali; instrumente de cvasicapital (finanțări cu caracteristici între datorie și capital), implementate în nume și cont propriu, pe baza mandatelor de stat sau din fonduri europene. Responsabilități: strategie, guvernanță și produse investiționale Viitorul director ar urma să coordoneze dezvoltarea strategiei pentru linia de „equity investments” (investiții de capital), precum și definirea cadrului de guvernanță, a proceselor investiționale și a infrastructurii operaționale necesare. În plus, rolul include dezvoltarea produselor investiționale ale băncii, cu accent pe investiții în fonduri de venture capital și private equity (VC/PE), co-investiții și vehicule tematice dedicate sectoarelor strategice. Tot el ar urma să propună noi instrumente și programe și să coordoneze selecția, evaluarea și monitorizarea administratorilor de fonduri și a partenerilor de investiții. Profilul cerut: senioritate în investiții și management Pentru acest post, BID cere, între altele: studii superioare în domeniul economic, financiar, juridic sau relevant; minimum 10 ani experiență în investiții, piețe de capital, private equity, venture capital, administrarea activelor sau corporate finance; minimum 5 ani într-o funcție de conducere; experiență în dezvoltarea/structurarea/administrarea instrumentelor financiare și/sau a investițiilor de capital; cunoștințe despre structuri de investiții, fonduri și instrumente de capital; colaborarea cu instituții financiare internaționale este un avantaj; limba engleză la nivel avansat. Din perspectiva pieței, recrutarea indică faptul că banca intră într-o etapă în care trebuie să transforme mandatul public și sursele de finanțare (inclusiv europene) în procese concrete de investiții, cu reguli de guvernanță și selecție comparabile cu cele din industria fondurilor. [...]
UE vrea să mobilizeze până la 80 de miliarde de euro pentru a finanța „scale-up”-urile europene , prin extinderea inițiativei European Tech Champions Initiative (ETCI 2.0) , un program gândit să reducă dependența companiilor de tehnologie de capitalul din afara Europei, potrivit Agronet . Miza este creșterea capacității de finanțare pentru runde mari, astfel încât firmele să își poată continua dezvoltarea în UE, fără să fie împinse spre piețele din SUA. ETCI 2.0 reunește toate cele 27 de state membre, Grupul Băncii Europene de Investiții (BEI) , Comisia Europeană și investitori instituționali privați. Conform planului prezentat, programul țintește investiții totale de până la 80 de miliarde de euro pentru peste 1.500 de companii europene de tehnologie aflate în etapa de creștere. Ce problemă încearcă să rezolve ETCI 2.0 Programul este orientat către „scale-up”-uri – companii care au depășit faza de startup, au produse și clienți validați, dar au nevoie de capital semnificativ pentru extindere internațională. În viziunea oficialilor europeni, o vulnerabilitate majoră a ecosistemului tehnologic din UE este lipsa fondurilor suficient de mari pentru runde consistente de finanțare, ceea ce poate duce la mutarea dezvoltării sau a investitorilor principali în afara Uniunii. Dimensiunea fondului și ținta de investiții per companie Noua etapă ridică ambiția față de prima ediție (lansată în 2023), pe care BEI o prezintă drept un succes: a susținut 15 fonduri europene mari și a contribuit la dezvoltarea a 12 „unicorni” (companii evaluate la peste 1 miliard de euro). ETCI 2.0 urmărește o bază de capital de până la 15 miliarde de euro, de aproximativ patru ori mai mare decât în prima fază. Președinta Grupului BEI, Nadia Calviño , indică drept obiectiv creșterea valorii medii a investițiilor în companiile europene de tehnologie de la aproximativ 60 de milioane de euro la circa 200 de milioane de euro. Cine finanțează și cum se atrage capital privat Grupul BEI ar urma să contribuie cu până la 1,25 miliarde de euro (aprox. 6,25 miliarde lei) la noul fond. Alături de instituțiile europene, sunt menționați și investitori privați, între care: Danske Bank Banco Santander BBVA AltamarCAM Azimut Holding Green Arrow Capital Compagnia di San Paolo Rolul capitalului public este să atragă investiții private și să ajute la formarea unor fonduri suficient de mari pentru etapele critice de creștere. Domeniile vizate și miza economică Potrivit declarațiilor citate, finanțarea mai consistentă este considerată esențială pentru companiile care dezvoltă soluții în: inteligență artificială, semiconductori, servicii cloud, securitate cibernetică, tehnologii industriale, energie curată. În ansamblu, inițiativa este parte din strategia UE de consolidare a competitivității și a piețelor de capital europene, cu obiectivul de a păstra în Europa cercetarea, proprietatea intelectuală, locurile de muncă și centrele de decizie ale viitorilor campioni tehnologici. Pentru detalii despre program, Comisia Europeană indică pagina dedicată ETCI 2.0 . [...]
Blue Origin caută 10 mld. dolari (aprox. 46 mld. lei) de la investitori externi, la o evaluare pre-money de 130 mld. dolari (aprox. 598 mld. lei), într-o rundă care ar marca prima deschidere a companiei către capital din afara grupului Jeff Bezos de la înființarea din 2000, potrivit The Next Web , care citează CNBC. Miza este una de finanțare a unei etape de costuri accelerate: după 26 de ani în care Bezos a susținut compania aproape exclusiv din vânzări de acțiuni Amazon, Blue Origin ajunge într-un punct în care „cursa spațială” depășește capacitatea de a fi finanțată confortabil de un singur fondator, chiar și unul dintre cei mai bogați oameni din lume. Potrivit relatărilor citate, Bezos nu se retrage din finanțare: ar urma să contribuie cu aproximativ 2 mld. dolari (aprox. 9,2 mld. lei) în această rundă. Fondul Coatue Management este așteptat să adauge circa 4 mld. dolari (aprox. 18,4 mld. lei), iar pentru restul sumei ar exista „interes instituțional” puternic. Blue Origin nu a comunicat un calendar de închidere a rundei. De ce are nevoie Blue Origin de bani acum: New Glenn, între refacere și extindere Compania încearcă să facă simultan mai multe lucruri scumpe, într-un moment complicat operațional. Blue Origin se recuperează după un test static eșuat al rachetei New Glenn, care a distrus o rampă de lansare, în timp ce încearcă să crească producția pentru aceeași rachetă de mare capacitate. New Glenn este vehiculul pe care Blue Origin se bazează pentru misiuni lunare și pentru contracte de securitate națională. Directorul executiv Dave Limp s-a angajat să readucă racheta la zbor înainte de finalul lui 2026, cu lansări planificate pentru: NASA; rețeaua de sateliți LEO (orbită joasă) a Amazon; AST SpaceMobile. În această logică, momentul atragerii de capital este legat mai degrabă de combinația dintre refacerea infrastructurii și extinderea capacității de producție decât de o singură mișcare a unui rival, notează publicația. Contextul de piață: presiunea competiției și apetitul investitorilor În fundal se află SpaceX, care, potrivit materialului, ar fi realizat „cel mai mare IPO din istorie”, atrăgând circa 86 mld. dolari (aprox. 396 mld. lei) la o evaluare de aproximativ 2.000 mld. dolari (aprox. 9.200 mld. lei), păstrând în același timp controlul de vot dominant al lui Elon Musk. Avantajul SpaceX este descris ca fiind construit pe rachete reutilizabile, Starlink și contracte guvernamentale, inclusiv unul de 2,29 mld. dolari (aprox. 10,5 mld. lei) cu Space Force. În acest context, pentru a recupera decalajul la lansări lunare și de apărare ar fi necesare „zeci de miliarde”, nu doar finanțarea unui fondator. Ce urmează și care e riscul central Blue Origin a mai atras în trecut doar sume limitate din exterior (inclusiv un grant în 2021 și o achiziție în 2022), însă runda de acum ar schimba fundamental profilul de finanțare al companiei. În final, întrebarea-cheie nu este doar dacă cei 10 mld. dolari vor fi strânși, ci dacă banii vor produce efectul așteptat: potrivit analizei, diferența dintre „a cumpăra timp” și a reduce cu adevărat ecartul față de SpaceX depinde în principal de un singur lucru — readucerea lui New Glenn pe rampa de lansare și, mai ales, decolarea efectivă. [...]
Growceanu țintește 2 milioane de euro (aprox. 10 milioane lei) în primele trei luni, mizând pe investiții de la câteva sute de euro , odată cu lansarea oficială în România a platformei de investiții în companii private, potrivit Economedia . Platforma este inițiată de Adrian Erimescu , fondator și fost CEO al Imobiliare.ro, și funcționează ca furnizor european de servicii de finanțare participativă (ECSP), fiind autorizată de ASF. Ținta operațională anunțată de fondatori include și formarea unei comunități de 500 de investitori activi în același interval. Din perspectiva pieței, miza este lărgirea bazei de investitori care pot accesa companii private, într-un cadru reglementat, cu procese digitale și un prag de intrare relativ redus. Ce aduce nou platforma: acces reglementat și proces complet digital Growceanu a pornit ca un club de business angels și investitori activi, iar acum se poziționează ca platformă de investiții în companii private, autorizată de ASF în baza regulamentului ECSP (cadru european pentru finanțare participativă/crowdfunding). Procesul de investiție este descris ca fiind integral digital și include: creare cont și verificare identitate (KYC – procedură de cunoaștere a clientului); „wallet” personal cu IBAN dedicat; semnare electronică a documentelor; păstrarea banilor investitorilor într-un cont tranzacțional dedicat. Fondatorii mai spun că investițiile pornesc de la câteva sute de euro și că sub 1% dintre companiile analizate ajung să fie listate pe platformă. Primele oportunități: AI medical, materiale din deșeuri agricole, proteze bionice Prima oportunitate de investiție disponibilă pe platformă este Rayscape, companie de inteligență artificială pentru imagistică medicală, fondată în Timișoara. În perioada următoare, Growceanu anunță extinderea portofoliului prin listarea: unui „proiect premium” dezvoltat de Urban Spaces; Rongo Design, producător de materiale inovatoare de izolație termică și acustică din deșeuri agricole; Origin BCI, care dezvoltă proteze bionice inteligente și accesibile, cu redarea simțului tactil. Printre antreprenorii care susțin proiectul este menționat Iulian Stanciu , fondator eMAG. Cum spune compania că selectează proiectele Potrivit fondatorilor, fiecare proiect trece printr-un proces standardizat de selecție, care include validarea datelor, analiza riscurilor, evaluarea modelului de business și revizuirea de către un comitet independent de selecție. Într-o declarație citată de publicație, Adrian Erimescu spune că platforma urmărește să conecteze capitalul disponibil la investitori români cu nevoia de finanțare a antreprenorilor locali și să ofere „mai multă claritate” și „disciplină” pentru decizii în „private markets” (piața companiilor nelistate). [...]
