Știri
Știri din categoria Investiții
Ministerul Finanțelor deschide din 6 iulie o nouă fereastră de subscriere la Tezaur, cu vânzare până la începutul lui august, într-un calendar diferențiat pe canale, potrivit Economica. Pentru investitori, miza practică este accesul la titluri de stat neimpozabile, cu opțiuni de cumpărare online și offline, dar cu termene-limită diferite în funcție de platformă.
Emisiunea Tezaur se derulează în perioada 6 iulie – 7 august 2026. Titlurile au valoare nominală de 1 leu și sunt emise în formă dematerializată (adică fără certificat tipărit, evidența fiind ținută electronic).
Potrivit Ministerului Finanțelor, titlurile pot fi cumpărate astfel:
Informațiile despre canalele de distribuție sunt relatate de Agerpres, citat în material.
Ministerul Finanțelor precizează că veniturile din titluri de stat sunt neimpozabile. Dobânda este anuală și se plătește la datele prevăzute în prospectul de emisiune.
Titlurile din Programul Tezaur sunt:
Anularea subscrierilor deja efectuate este posibilă doar în perioada de subscriere, pe baza unei cereri.
Sunt eligibile persoanele fizice care au împlinit 18 ani la data subscrierii. Fondurile atrase de Ministerul Finanțelor vor fi utilizate pentru finanțarea deficitului bugetar și refinanțarea datoriei publice.
Pentru investitorii care folosesc componenta online, Ministerul Finanțelor a publicat și un ghid pentru transferul sumelor din contul de subscriere Tezaur înapoi în contul bancar personal, disponibil aici: Ministerul Finanțelor.
Recomandate
Ministerul Finanțelor redeschide, de luni, o fereastră de economisire cu randamente de până la 7,25% pe an , printr-o nouă ediție a programului Tezaur , cu subscrieri până pe 3 iulie 2026, potrivit Digi24 . Pentru populație, miza este dublă: dobânzi fixe, neimpozabile, și acces mai simplu, inclusiv online, prin Ghișeul.ro și Spațiul Privat Virtual (SPV) . Noua ediție include titluri de stat cu maturități de 1, 3 și 5 ani, emise în format electronic, cu valoare nominală de 1 leu. Statul oferă dobânzi anuale de 6,25% (1 an), 6,80% (3 ani) și 7,25% (5 ani). Cum se pot cumpăra titlurile Tezaur și care sunt termenele Persoanele fizice pot subscrie prin mai multe canale, cu calendare diferite: Ghișeul.ro : 8 iunie – 1 iulie 2026 (pentru emisiunile derulate prin Poșta Română) SPV (prin Trezoreria Statului) : până pe 2 iulie 2026 Unitățile Trezoreriei Statului (la ghișeu) : până pe 3 iulie 2026 Poșta Română : în urban : până pe 2 iulie 2026 în rural : până pe 1 iulie 2026 Prin sistemul online al Trezoreriei, investitorii pot deschide un cont de subscriere, pot cumpăra titluri și pot transfera ulterior sumele către un cont bancar. Condiții, praguri și reguli relevante pentru investitori Programul Tezaur se adresează persoanelor care au împlinit 18 ani la momentul subscrierii. Pentru investițiile prin Ghișeul.ro sunt necesare: cont activ pe platformă, carte de identitate valabilă și card de debit emis în România sau într-un stat acceptat în program. Ministerul Finanțelor precizează că: valoarea minimă a unei subscrieri este de 1.000 de lei ; plafonul maxim este de 200.000 de lei pentru fiecare cod de emisiune; un investitor poate face una sau mai multe subscrieri în cadrul aceleiași emisiuni. Veniturile din dobânzi sunt neimpozabile , iar dobânda se plătește anual , conform prospectului. Titlurile sunt transferabile , pot fi răscumpărate anticipat , iar subscrierile pot fi anulate cât timp emisiunea este activă. De ce contează: finanțarea statului și apetitul populației pentru economisire Fondurile atrase prin Tezaur sunt folosite pentru finanțarea deficitului bugetar și refinanțarea datoriei publice . La ediția precedentă (11 mai – 4 iunie 2026), românii au investit peste 1,8 miliarde de lei prin aproape 44.600 de subscrieri , iar peste 346 de milioane de lei au fost investiți online, prin Ghișeul.ro, potrivit Ministerului Finanțelor. Pentru investitori, noua ediție vine cu un calendar strâns (până la începutul lui iulie) și cu opțiuni digitale care pot reduce costurile de timp, într-un context în care dobânzile oferite de stat rămân un reper important pentru economisirea în lei. [...]
Ministerul Finanțelor redeschide, între 15 și 22 iunie, o nouă fereastră de finanțare din populație prin FIDELIS , cu dobânzi de până la 7,60% în lei și 6,80% în euro, potrivit Digi24 . Emisiunea include și tranșe dedicate donatorilor de sânge, cu praguri minime de subscriere mult reduse, ceea ce poate lărgi baza de investitori și volumul atras de stat. Persoanele fizice rezidente și nerezidente cu vârsta peste 18 ani pot subscrie prin BT Capital Partners, Salt Bank & Banca Transilvania, BCR, BRD Groupe Société Générale, UniCredit Bank și TradeVille în parteneriat cu Libra Bank. Titlurile vor fi listate la Bursa de Valori București , ceea ce permite tranzacționarea înainte de scadență. Dobânzile oferite: lei și euro Pentru titlurile în lei, dobânzile anuale sunt: 6,35% pentru scadența la 2 ani; 7,35% pentru donatorii de sânge, la scadența de 2 ani; 6,90% pentru scadența la 4 ani; 7,60% pentru scadența la 10 ani. Pentru emisiunile în euro, dobânzile sunt: 4,00% pentru scadența la 3 ani; 4,85% pentru scadența la 5 ani; 5,80% pentru scadența la 10 ani; 6,80% pentru donatorii de sânge, la scadența de 10 ani. Dobânzile sunt neimpozabile, iar titlurile pot fi vândute la bursă înainte de maturitate. Tranșe speciale pentru donatorii de sânge: praguri minime mai mici Ministerul Finanțelor introduce două tranșe speciale pentru donatorii-investitori, una în lei și una în euro, în contextul Zilei Internaționale a Donatorului de Sânge (14 iunie). Tranșa în lei (2 ani, 7,35%): pragul minim de subscriere scade de la 5.000 lei la 500 lei, cu un plafon maxim de 100.000 lei. Tranșa în euro (10 ani, 6,80%): pragul minim scade de la 1.000 euro la 100 euro, cu un plafon maxim de 20.000 euro. Facilitățile se aplică persoanelor care pot dovedi donarea de sânge începând cu 1 ianuarie 2026. Ce înseamnă pentru investitori Pe lângă dobânzile neimpozabile, Ministerul Finanțelor amintește că titlurile FIDELIS pot fi tranzacționate înainte de scadență, iar investitorii pot încasa dobânda aferentă perioadei de deținere, în funcție de prețul din piață. Valoarea nominală este de 100 lei pentru emisiunile în lei și 100 euro pentru cele în euro. Pentru tranșele standard, pragul minim de subscriere rămâne 5.000 lei, respectiv 1.000 euro. [...]
Growceanu țintește 2 milioane de euro (aprox. 10 milioane lei) în primele trei luni, mizând pe investiții de la câteva sute de euro , odată cu lansarea oficială în România a platformei de investiții în companii private, potrivit Economedia . Platforma este inițiată de Adrian Erimescu , fondator și fost CEO al Imobiliare.ro, și funcționează ca furnizor european de servicii de finanțare participativă (ECSP), fiind autorizată de ASF. Ținta operațională anunțată de fondatori include și formarea unei comunități de 500 de investitori activi în același interval. Din perspectiva pieței, miza este lărgirea bazei de investitori care pot accesa companii private, într-un cadru reglementat, cu procese digitale și un prag de intrare relativ redus. Ce aduce nou platforma: acces reglementat și proces complet digital Growceanu a pornit ca un club de business angels și investitori activi, iar acum se poziționează ca platformă de investiții în companii private, autorizată de ASF în baza regulamentului ECSP (cadru european pentru finanțare participativă/crowdfunding). Procesul de investiție este descris ca fiind integral digital și include: creare cont și verificare identitate (KYC – procedură de cunoaștere a clientului); „wallet” personal cu IBAN dedicat; semnare electronică a documentelor; păstrarea banilor investitorilor într-un cont tranzacțional dedicat. Fondatorii mai spun că investițiile pornesc de la câteva sute de euro și că sub 1% dintre companiile analizate ajung să fie listate pe platformă. Primele oportunități: AI medical, materiale din deșeuri agricole, proteze bionice Prima oportunitate de investiție disponibilă pe platformă este Rayscape, companie de inteligență artificială pentru imagistică medicală, fondată în Timișoara. În perioada următoare, Growceanu anunță extinderea portofoliului prin listarea: unui „proiect premium” dezvoltat de Urban Spaces; Rongo Design, producător de materiale inovatoare de izolație termică și acustică din deșeuri agricole; Origin BCI, care dezvoltă proteze bionice inteligente și accesibile, cu redarea simțului tactil. Printre antreprenorii care susțin proiectul este menționat Iulian Stanciu , fondator eMAG. Cum spune compania că selectează proiectele Potrivit fondatorilor, fiecare proiect trece printr-un proces standardizat de selecție, care include validarea datelor, analiza riscurilor, evaluarea modelului de business și revizuirea de către un comitet independent de selecție. Într-o declarație citată de publicație, Adrian Erimescu spune că platforma urmărește să conecteze capitalul disponibil la investitori români cu nevoia de finanțare a antreprenorilor locali și să ofere „mai multă claritate” și „disciplină” pentru decizii în „private markets” (piața companiilor nelistate). [...]
Google alocă 1 milion de dolari (aprox. 4,6 milioane lei) pentru 10 studiouri indie din Africa Subsahariană , într-un program care vizează reducerea „golului de investiții” dintr-una dintre piețele de gaming cu cea mai rapidă creștere la nivel global, potrivit Google . Inițiativa se numește Google Play Indie Games Fund (prima ediție în Africa) și urmărește să ajute studiourile locale să își scaleze afacerile și să ajungă la o audiență internațională, prin finanțare directă și sprijin operațional. Cum arată finanțarea și ce primesc studiourile Programul vizează 10 studiouri selectate, iar fiecare ar urma să primească: între 50.000 și 200.000 de dolari (aprox. 230.000–920.000 lei) finanțare; mentorat dedicat; suport tehnic „hands-on” (asistență practică, aplicată). În total, Google se angajează la un buget de 1 milion de dolari pentru această ediție a fondului. Cine poate aplica și care este termenul-limită Programul este deschis dezvoltatorilor independenți (indie) din Africa Subsahariană care au lansat deja un joc pentru mobil, PC sau consolă. Aplicațiile se închid la ora 12:00 UTC în 31 iulie 2026 (15:00, ora României). Google indică faptul că eligibilitatea și depunerea aplicației se fac pe site-ul programului, fără a detalia în material criteriile complete de selecție. De ce contează pentru piață Dincolo de suma în sine, structura programului combină capitalul cu suportul tehnic și mentoratul, ceea ce poate accelera profesionalizarea și creșterea unor studiouri mici într-o regiune unde, potrivit companiei, există talent, dar și un deficit de finanțare. Pentru Google Play, inițiativa poate însemna și extinderea bazei de conținut și a ecosistemului de dezvoltatori într-o piață în creștere. [...]
România pregătește un nou mecanism de finanțare pentru companii, cu o contribuție publică de 100 milioane euro (aprox. 500 milioane lei) , după ce Banca de Investiții și Dezvoltare (BID) și Fondul European de Investiții (EIF) au semnat un Memorandum de Înțelegere pentru crearea RoBOOST, un „fond de fonduri” dedicat start-up-urilor și IMM-urilor, potrivit News . Memorandumul vizează extinderea accesului la finanțare pentru companii românești aflate în diferite etape de creștere și este prezentat ca o premieră pentru România. BID, mandatată de Guvern, ar urma să reprezinte statul în implementarea inițiativei, în parteneriat cu EIF. Ce înseamnă RoBOOST și de ce contează pentru piață RoBOOST este descris ca un model de tip „fond de fonduri”, adică un vehicul care nu investește direct în companii, ci alocă bani către fonduri de investiții (intermediari financiari), care apoi investesc în economie. Miza este mobilizarea capitalului public și privat și creșterea capacității de finanțare a administratorilor de fonduri, inclusiv prin atragerea capitalului instituțional și privat. În comunicatul citat, Ministerul Finanțelor arată că mecanismul urmărește să folosească „capital public care mobilizează capital privat și instituțional”, în locul finanțărilor bazate exclusiv pe alocări bugetare. Cine sunt actorii și ce roluri au Banca de Investiții și Dezvoltare (BID) : bancă de dezvoltare deținută 100% de statul român, prin Ministerul Finanțelor; are în vedere o contribuție de 100 milioane euro (aprox. 500 milioane lei) pentru noul mecanism investițional. Fondul European de Investiții (EIF) : parte din Grupul Băncii Europene de Investiții, specializat în garanții și investiții de tip equity (capital) pentru îmbunătățirea accesului la finanțare al IMM-urilor și start-up-urilor. Potrivit declarațiilor din comunicat, RoBOOST este gândit să susțină finanțarea pentru: start-up-uri și IMM-uri; companii în creștere și extindere; proiecte de infrastructură, inclusiv în energie regenerabilă și eficiență energetică. Ce urmează: acordul de creare și selecția fondurilor În etapele următoare, BID și EIF ar urma să semneze un acord bilateral pentru crearea fondului de fonduri, iar EIF va selecta intermediarii financiari, respectiv fondurile de equity care vor investi mai departe în România. Memorandumul include și posibilitatea extinderii colaborării prin programe paneuropene, inclusiv în tehnologie (European Tech Champions Initiative – ETCI 2.0) și în apărare și securitate cibernetică (DEF 2.0). [...]
Samsung pregătește o investiție de 1.000 de trilioane de won în Coreea de Sud în următorii 10 ani , un plan care ar putea redesena geografia industrială a țării prin direcționarea unei părți importante a capitalului în afara zonei metropolitane Seoul, potrivit CNMO . Investiția, estimată de publicație la circa 647,53 miliarde dolari, este prezentată ca fiind echivalentă cu aproximativ jumătate din PIB-ul Coreei de Sud și ar urma să fie anunțată oficial luni, 29 iunie. Ce include planul și de ce contează pentru economie Planul este descris ca o „foaie de parcurs” pe circa un deceniu, care acoperă investiții în mai multe linii de business considerate strategice: semiconductori; centre de date pentru inteligență artificială; baterii reîncărcabile; ecrane (display). Miza economică principală este dublă: pe de o parte, consolidarea avantajului tehnologic al Samsung față de competitori; pe de altă parte, identificarea unor noi motoare de creștere, în contextul în care compania anticipează un nou ciclu favorabil în semiconductori. Posibila fabrică de cipuri din Jeolla, un pariu pe regiuni mai puțin finanțate În interiorul planului, CNMO menționează ca posibilă o investiție de aproximativ 300 de trilioane de won pentru construirea unei fabrici de cipuri în provincia Jeolla (sud-vestul Coreei de Sud). Publicația notează că doar acest buget ar fi suficient pentru a ridica mai multe unități de producție, la o scară comparabilă cu complexul Samsung din Pyeongtaek, descris ca fiind în prezent cea mai mare bază de producție de semiconductori din lume. Sud-vestul (inclusiv orașe precum Gwangju și Naju) este prezentat ca o zonă care, istoric, a atras mai puține investiții în industria de cipuri decât regiunea capitalei și orașe din centru precum Cheonan. Dacă se confirmă, direcția ar semnala o schimbare operațională importantă: extinderea capacităților avansate de producție în afara polului tradițional de investiții. Context: profituri așteptate și presiunea de a rămâne lider tehnologic Potrivit unor surse din industrie citate de CNMO, Samsung Electronics ar avea prognozat un profit operațional cumulat de 1.500 de trilioane de won în perioada 2026–2028, ceea ce ar face „fezabilă” o investiție de ordinul a 1.000 de trilioane de won pe 10 ani. În acest cadru, investițiile masive sunt prezentate ca un instrument pentru menținerea avansului tehnologic și pentru diversificarea creșterii. La evenimentul de tip „briefing” la nivel național ar urma să participe directori executivi ai marilor companii sud-coreene, care își vor prezenta propriile planuri de investiții în industrii avansate în afara zonei capitalei; sunt menționați vicepreședintele Samsung Electronics, Jun Young-hyun, și CEO-ul SK Hynix , Kwak Noh-jung. [...]
