CAT$855.32-1.08%

Scăderea abruptă a investițiilor străine directe împinge finanțarea deficitului extern spre datorie, un semnal de risc pentru echilibrele macroeconomice, avertizează prim-viceguvernatorul BNR Leonardo Badea, într-o analiză citată de HotNews. Pe fondul comprimării fluxurilor de capital care nu generează împrumuturi, România riscă să se bazeze mai mult pe instrumente ce cresc datoria externă.

În primul semestru din 2026, investițiile străine directe (ISD) ale nerezidenților au fost de 669 milioane euro (aprox. 3,3 miliarde lei), față de 3,72 miliarde euro (aprox. 18,6 miliarde lei) în aceeași perioadă din 2025, adică o reducere de aproximativ 82%, potrivit datelor BNR menționate în articol. În trimestrul al doilea, fluxul total a fost negativ, de 521 milioane euro (aprox. 2,6 miliarde lei), cel mai scăzut nivel trimestrial din 2013 până în prezent.

De ce contează: mai puțin „capital fără datorie”, mai multă presiune pe finanțare

Badea explică faptul că ISD, împreună cu fondurile europene, ajută la finanțarea deficitului de cont curent prin fluxuri care nu presupun datorie suplimentară. Când această componentă se restrânge, finanțarea se mută către instrumente care duc la creșterea datoriei externe, cu implicații pentru sustenabilitatea echilibrelor macroeconomice.

Oficialul BNR leagă deciziile de repartizare a profitului (cât se distribuie ca dividende și cât se reinvestește) de percepția asupra perspectivelor economice și de predictibilitatea cadrului în care operează companiile, argumentând că evoluția din primul semestru este „un semnal care nu poate fi ignorat”.

Ce a tras în jos ISD: dividende, profitabilitate mai slabă și o conjunctură specifică

Potrivit analizei, scăderea are trei explicații principale:

• distribuția dividendelor, cu efecte care „se vor corecta cel puțin parțial” în a doua parte a anului;
• reducerea profitabilității operaționale, corelată cu încetinirea economiei;
• o conjunctură specifică, fără a fi detaliată în termeni generali, dar cu exemple punctuale în descompunerea pe componente.

BNR arată că toate cele trei componente au contribuit la scădere: din diferența de circa 3,05 miliarde euro (aprox. 15,3 miliarde lei) față de semestrul I 2025, aproximativ 1,2 miliarde euro (aprox. 6 miliarde lei) provin din profiturile reinvestite, 0,75 miliarde euro (aprox. 3,75 miliarde lei) din participațiile la capital și 1,1 miliarde euro (aprox. 5,5 miliarde lei) din creditele intra-grup.

Determinantul principal este componenta profiturilor reinvestite, care a avut un sold negativ de 1,124 miliarde euro (aprox. 5,6 miliarde lei). Acest indicator este diferența dintre profitul obținut de companiile cu capital străin și dividendele distribuite; un rezultat negativ înseamnă că dividendele repartizate au depășit profitul realizat.

Ce urmează: buget mai devreme și presiune pe absorbția de granturi UE

Ca răspuns de politică economică, Badea recomandă repere guvernamentale „cât mai certe”, iar o măsură „primordială” este finalizarea și asumarea timpurie a bugetului pentru anul viitor, pentru a consolida credibilitatea în fața partenerilor internaționali.

În paralel, el pune accent pe fondurile europene, mai ales pe granturi (finanțări nerambursabile), pe care le descrie drept una dintre puținele resurse semnificative ce pot finanța dezechilibrul extern fără a majora stocul de datorie, într-un moment în care cealaltă sursă tradițională – ISD – „s-a comprimat semnificativ”.

Badea notează și că miza investițiilor străine depășește rolul lor în finanțarea deficitului de cont curent: ele aduc tehnologie, know-how și integrarea companiilor locale în lanțuri internaționale de valoare, însă deciziile investitorilor pot fi amânate în perioade cu incertitudine ridicată, cu efecte negative asupra mediului macro-financiar.