Știri
Știri din categoria Internet
Statele Unite pregătesc un portal online pentru a ocoli interdicțiile de conținut impuse în Europa, într-o mișcare care ar putea amplifica tensiunile dintre Washington și aliații săi occidentali. Potrivit Reuters, Departamentul de Stat dezvoltă platforma freedom.gov, destinată utilizatorilor din Europa și alte regiuni unde anumite tipuri de conținut – inclusiv discurs considerat instigator la ură sau propagandă extremistă – sunt restricționate prin lege.
Surse citate de agenție afirmă că site-ul ar putea integra și o funcție de tip rețea virtuală privată, astfel încât traficul utilizatorilor să pară că provine din SUA. De asemenea, activitatea pe platformă nu ar urma să fie monitorizată. Lansarea, planificată inițial pentru Conferința de Securitate de la München de săptămâna trecută, a fost amânată din motive neclare.
Proiectul este coordonat de subsecretarul pentru diplomație publică, Sarah Rogers, iar printre cei implicați se află și Edward Coristine, fost membru al Departamentului pentru Eficiență Guvernamentală. Domeniul freedom.gov a fost înregistrat pe 12 ianuarie 2026, însă la acest moment afișează doar o pagină de autentificare și elemente grafice.
Inițiativa vine pe fondul criticilor administrației Trump la adresa legislației europene privind conținutul online, inclusiv Legea serviciilor digitale a Uniunii Europene și Legea privind siguranța online din Marea Britanie. În UE, platformele pot fi obligate să elimine rapid conținut calificat drept ilegal, iar sancțiunile pot ajunge la amenzi semnificative – compania X a fost amendată recent cu 120 de milioane de euro pentru neconformitate.
Departamentul de Stat a declarat că nu există un program dedicat Europei pentru eludarea cenzurii, dar a subliniat că „libertatea digitală” și tehnologiile de protecție a confidențialității, precum rețelele virtuale private, reprezintă o prioritate.
Criticii avertizează că portalul ar putea fi perceput în Europa drept o încercare directă de a submina legislațiile naționale și autoritatea autorităților de reglementare. În același timp, proiectul ar plasa Washingtonul într-o poziție delicată, încurajând indirect cetățenii altor state să ocolească propriile legi privind conținutul online.
Dacă va fi lansată în forma discutată, platforma freedom.gov ar marca o schimbare notabilă în abordarea SUA privind promovarea libertății de exprimare, extinzând instrumente utilizate anterior în state autoritare către spațiul european.
Recomandate
Germania cere un „gestionar european” pentru TikTok în UE , într-o mișcare care ar putea împinge platforma spre o reorganizare a operațiunilor și a guvernanței datelor pe piața europeană, pe fondul presiunilor de reglementare din sectorul digital, potrivit Agerpres . Ministrul german al culturii, Wolfram Weimer , a spus la Bruxelles că Europa ar trebui să se inspire din „modelul american”, unde TikTok a anunțat la începutul anului crearea unei companii cu majoritate americană pentru a-și continua activitățile în SUA, în pofida legăturilor cu societatea-mamă chineză. În viziunea sa, soluția europeană ar însemna ca activitățile TikTok din Europa să fie încredințate unui „gestionar european”. De ce contează: presiune de reglementare și control asupra datelor În centrul discuției se află algoritmul TikTok și temerile legate de utilizarea lui ca instrument de colectare de date sau propagandă. Weimer a invocat îngrijorări privind amploarea colectării de date despre tinerii europeni și a susținut că aceste date ar fi transmise către servere a căror origine „nu o cunoaștem” cu precizie. Ce face deja TikTok și ce urmează Potrivit informațiilor din material, TikTok încearcă să liniștească instituțiile europene prin stocarea datelor utilizatorilor europeni în Europa și prin restricții privind persoanele care pot avea acces la aceste informații. În paralel, platforma este vizată de anchete ale Uniunii Europene în cadrul reglementărilor sale pentru sectorul digital, ceea ce menține presiunea pentru măsuri suplimentare de conformare și, posibil, pentru schimbări de structură operațională în UE. [...]
Încetinirea investițiilor în telecom riscă să lase zeci de milioane de europeni fără internet rapid până în 2030 , iar problema de fond este o piață prea fragmentată pentru a susține proiecte mari de infrastructură, potrivit unei analize preluate de G4Media , care citează Politico . Estimările din industrie indică faptul că peste 41 de milioane de persoane din Uniunea Europeană nu vor fi conectate la rețele de fibră optică până în 2030 . În paralel, deși operatorii europeni au investit 64,6 miliarde de euro în 2024 (aprox. 322,9 miliarde lei) , sectorul bifează al doilea an consecutiv de scădere a investițiilor , iar veniturile per utilizator au coborât sub nivelurile de acum un deceniu, conform datelor citate. Fragmentarea pieței, frână pentru investiții mari Un obstacol structural major este numărul mare de jucători , care reduce capacitatea industriei de a finanța modernizări ample. În Europa există 44 de operatori de telefonie mobilă și peste 70 de mari furnizori de servicii fixe , arată analiza. Prin comparație, SUA, China, Coreea de Sud și Japonia sunt descrise ca având modele mai centralizate sau strategii industriale mai coerente, care ar permite mobilizarea mai eficientă a capitalului pentru infrastructură digitală. În viziunea experților din industrie citați, fragmentarea europeană limitează investițiile pe termen lung și încetinește modernizarea rețelelor. Legea privind Rețelele Digitale: simplificare limitată, potrivit industriei În acest context, UE lucrează la Legea privind Rețelele Digitale (Digital Networks Act – DNA) , un pachet legislativ care ar urma să simplifice reglementările și să stimuleze investițiile în telecom. Forma actuală a proiectului menționată în analiză prevede: eliminarea a trei obligații de raportare; păstrarea a 17 cerințe existente; introducerea a 12 obligații noi. Industria avertizează că, în această configurație, reforma ar putea avea un efect de simplificare mai redus decât cel așteptat și ar putea fi insuficientă pentru a schimba dinamica investițiilor. Progres inegal și miza spectrului pentru 5G și 6G Acoperirea rețelelor de fibră optică până la domiciliu (FTTH) depășește 77% în Europa, iar tranziția de la cupru la fibră continuă într-un ritm relativ stabil. Experții citați recomandă ca această tranziție să fie lăsată în principal la decizia pieței, argumentând că termene uniforme impuse la nivel european ar putea încetini investițiile, nu să le accelereze. Un element văzut ca favorabil în propunerea legislativă este politica privind spectrul de frecvențe : industria susține că licențele pe termen lung și predictibilitatea reglementărilor sunt esențiale pentru investițiile în rețelele 5G și viitoarele tehnologii 6G. Sectorul european al comunicațiilor digitale este estimat la 1,09 trilioane de euro (aprox. 5,45 trilioane lei) , echivalentul a circa 5% din PIB-ul UE . În acest cadru, analiza avertizează că Europa riscă să intre într-un nou deceniu de subinvestiții într-o infrastructură considerată critică pentru economie, securitate cibernetică, productivitate și tranziția verde. [...]
Starlink majorează costurile lunare pentru internetul prin satelit în SUA , cu scumpiri de 5–10 dolari (aprox. 23–46 lei) la abonamentele Residential, Roam și Standby Mode, iar schimbările vor ajunge și la clienții existenți începând cu ciclurile de facturare de la sau după 18 iunie 2026, potrivit HDSatelit . Noile tarife sunt deja afișate pe site pentru clienții noi din Statele Unite. Ce abonamente se scumpesc și cu cât Pentru utilizarea la o adresă fixă (Residential), creșterile sunt vizibile pe toate nivelurile menționate: Residential 100 Mbps: de la 50 la 55 dolari/lună (aprox. 230 → 253 lei) Residential 200 Mbps: de la 80 la 85 dolari/lună (aprox. 368 → 391 lei) Residential Max: de la 120 la 130 dolari/lună (aprox. 552 → 598 lei) Pe segmentul de mobilitate (Roam), scumpirile vizează două dintre opțiuni: Roam 100GB: de la 50 la 55 dolari/lună (aprox. 230 → 253 lei) Roam Unlimited: de la 165 la 175 dolari/lună (aprox. 759 → 805 lei) Singura opțiune indicată ca neschimbată este Roam 300GB, la 80 dolari/lună (aprox. 368 lei). Când intră în vigoare pentru abonații existenți SpaceX a transmis că noile tarife se aplică imediat clienților noi, iar pentru abonații existenți intră în vigoare „la sau după 18 iunie 2026”, în funcție de ciclul de facturare. Practic, o parte dintre utilizatori ar putea vedea prețurile noi chiar la următoarea factură, fără o perioadă lungă de tranziție. Impactul operațional: Standby Mode se dublează, iar „pauza plătită” devine mai greu de justificat O schimbare cu efect direct pentru utilizatorii care țin serviciul „în așteptare” este scumpirea Standby Mode de la 5 la 10 dolari/lună (aprox. 23 → 46 lei). Acest plan este descris ca o variantă cu date lente, utilă pentru mesaje de urgență și pentru repornirea rapidă a conexiunii. În contextul noilor tarife, publicația notează că unii clienți ar putea prefera să oprească serviciul și să îl reactiveze doar când au nevoie, mai ales că Starlink ar permite reactivarea din cont, fără o taxă separată în acest scenariu. De ce contează și ce sugerează despre următoarele piețe SpaceX justifică ajustarea prin investiții continue în produse și servicii și prin creșterea costurilor operaționale la nivel global, menționând totodată că cererea pentru Starlink rămâne puternică. În același timp, sunt semnalate creșteri de preț observate și de utilizatori din Marea Britanie, Australia și Canada, ceea ce sugerează că modificările ar putea viza mai multe piețe, nu doar SUA. Pentru utilizatori, efectul imediat este creșterea costului total anual și nevoia de a reevalua planul ales (mai ales în scenarii de utilizare „de rezervă” sau în deplasare), într-o ofertă care, potrivit sursei, a fost modificată frecvent în ultimii ani. [...]
Uniunea Europeană ia în calcul două cabluri submarine prin Arctica pentru a reduce dependența de rutele vulnerabile dintre Europa și Asia , potrivit Tom's Hardware . Miza este ocolirea „gâtului de sticlă” din Orientul Mijlociu, pe unde tranzitează în prezent 90% din traficul de internet Europa–Asia, zonă afectată de incidente repetate cu cabluri tăiate și întreruperi. Unul dintre proiecte ar urma să treacă prin Pasajul de Nord-Vest al Canadei, iar celălalt ar porni din Scandinavia și ar traversa direct Polul Nord. Publicația notează, citând The Verge, că UE a început să se uite „spre nord” după turbulențele recente din Orientul Mijlociu, care au expus riscul operațional al rutelor actuale. De ce caută UE o rută nouă: întreruperi și negocieri de luni de zile Contextul invocat pornește din 2024, când o rachetă lansată de houthi a lovit o navă aflată în tranzit prin Marea Roșie, în zona strâmtă dintre Yemen și Djibouti. Atacul a făcut ca nava să rămână în derivă, iar ancora acesteia a tăiat trei cabluri submarine aflate în acel punct de trecere. Conform materialului, a fost nevoie de peste patru luni de negocieri până când o navă de reparații a putut interveni fără riscul de a fi atacată. În acest context, instabilitatea regională este prezentată drept motivul principal pentru care UE caută rute alternative către Asia. În prezent, alternativele ar fi tranzitul prin Statele Unite sau prin Rusia, iar ruta polară este descrisă ca singura care nu ar traversa teritorii controlate de alte guverne. „ Polar Connect ”: independență geopolitică, dar cu riscuri tehnice și costuri mari Proiectul menționat, „Polar Connect”, vine însă cu dificultăți specifice Arcticii: gheața și aisbergurile pot zgâria fundul mării, acolo unde sunt așezate cablurile; nu există nave spărgătoare de gheață specializate pentru instalarea cablurilor, ceea ce ar impune utilizarea a cel puțin două nave sau construirea uneia noi; mentenanța ar fi complicată și scumpă, iar timpii de nefuncționare ar putea fi lungi din cauza condițiilor arctice. Tom’s Hardware notează că aceste elemente pot face ruta „nefezabilă economic”, însă presiunea geopolitică pare să împingă Europa către o alternativă mai puțin expusă „capriciilor liderilor instabili”. Ținta indicată este ca legătura să devină operațională până în 2030, deși condițiile dificile din Arctica ar putea afecta calendarul. Tendință mai largă: ocolirea punctelor de blocaj pentru cablurile submarine UE nu este singurul actor care caută rute care să evite punctele de blocaj din Orientul Mijlociu. Materialul amintește că Meta a anunțat la începutul lui 2025 „Project Waterworth”, un proiect de cablu submarin care urmărește să ocolească zone sensibile precum Orientul Mijlociu și Strâmtoarea Malacca, cu obiectivul de a crea o rută de date mai puțin expusă riscurilor geopolitice. [...]
Uniunea Europeană pregătește reguli mai dure pentru TikTok și Instagram, vizând funcțiile de „design adictiv” care țin copiii conectați mai mult timp , iar miza pentru platforme este una de reglementare: limitarea unor mecanisme de produs precum derularea infinită, redarea automată și notificările push, potrivit news.ro . Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , a spus marți, la Summitul European pentru Inteligență Artificială și Copii din Danemarca, că Bruxellesul va interveni împotriva platformelor care folosesc mecanisme menite să mențină utilizatorii conectați cât mai mult timp. „Luăm măsuri împotriva TikTok şi a designului său adictiv - derulare infinită, autoplay şi notificări push. Acelaşi lucru este valabil şi pentru Meta, deoarece considerăm că Instagram şi Facebook nu aplică eficient limita minimă de vârstă de 13 ani.” Ce funcții intră în vizor și de ce contează pentru platforme Ținta anunțată sunt funcții uzuale în aplicații, dar considerate problematice în raport cu minorii: derularea infinită (feed fără capăt, care încurajează consumul continuu); redarea automată a clipurilor (autoplay); notificările push (alerte care readuc utilizatorul în aplicație). Pe lângă aceste mecanisme, Comisia Europeană investighează și felul în care platformele pot „împinge” minorii în „tuneluri” de conținut nociv, inclusiv materiale care promovează tulburări alimentare, automutilare sau alte comportamente periculoase. Verificarea vârstei: aplicație UE și integrare în portofele digitale Executivul european dezvoltă, în paralel, o aplicație proprie de verificare a vârstei, despre care von der Leyen afirmă că respectă „cele mai ridicate standarde de confidențialitate din lume”. Aplicația ar urma să fie integrată în portofelele digitale europene și să poată fi folosită direct de platformele online pentru verificarea utilizatorilor minori. Șefa Comisiei a susținut că tehnologia necesară există deja și că platformele nu mai pot invoca lipsa unor soluții eficiente pentru controlul accesului copiilor la rețelele sociale. Ce urmează: posibilă propunere legislativă „din această vară” Potrivit Reuters și CNBC, Comisia Europeană ar putea prezenta încă din această vară o propunere legislativă privind siguranța copiilor online, după consultarea unui grup special de experți. În context mai larg, UE și-a intensificat în ultimii ani presiunile asupra marilor companii americane de tehnologie prin aplicarea legislației europene privind concurența și serviciile digitale. Totodată, mai multe state europene – inclusiv Franța, Spania și Marea Britanie – analizează restricții pentru accesul adolescenților la rețelele sociale, iar Australia a adoptat recent o interdicție amplă pentru utilizatorii sub 16 ani. [...]
Autoritatea germană care coordonează aplicarea Digital Services Act (DSA) în UE investighează eBay pentru posibile încălcări ce pot aduce amenzi de până la 6% din cifra de afaceri globală , pe fondul unor acuzații privind raportarea greoaie a conținutului ilegal și lipsa de transparență pentru utilizatori, potrivit WinFuture . În centrul criticilor se află modul în care utilizatorii pot semnala conținut sau produse ilegale ori contrafăcute. Supraveghetorul susține că, în special în versiunea desktop, fluxul de raportare este complicat și greu de parcurs, ceea ce ar îngreuna intervenția împotriva ofertelor ilegale. În plus, ar lipsi explicații ușor de înțeles în cazul suspendărilor de cont, iar informațiile obligatorii și datele de contact ale comercianților ar fi dificil de găsit. Ce reclamă autoritatea și de ce contează operațional Conform materialului, Digital Services Coordinator (DSC) din cadrul Bundesnetzagentur (autoritatea germană de reglementare în domeniul rețelelor) indică trei probleme principale: proceduri deficitare de raportare și remediere pentru conținuturi ilegale; justificări insuficiente pentru măsuri precum suspendarea conturilor; trasabilitate slabă a comercianților (identificarea și urmărirea vânzătorilor). Miza este una practică: dacă raportarea e dificilă și datele vânzătorilor sunt opace, crește riscul de fraudă și scade capacitatea cumpărătorilor de a-și apăra drepturile, inclusiv în situații de garanție sau litigii. Stadiul anchetei și riscul de sancțiuni Bundesnetzagentur arată că investigația este în derulare din ianuarie 2026, pornind de la reclamații ale cumpărătorilor și informații transmise de autoritatea franceză de protecție a consumatorilor. Pentru că eBay are sediul principal european în Germania, competența revine autorității germane, care coordonează și cooperarea între supraveghetorii europeni. O evaluare juridică finală nu a fost încă anunțată. Totuși, în cazul constatării unor încălcări, DSA permite amenzi de până la 6% din veniturile anuale globale. Articolul notează că, raportat la un venit de circa 10 miliarde de dolari (aprox. 43,5 miliarde lei), plafonul teoretic ar ajunge la 600 milioane de dolari (aprox. 2,6 miliarde lei). Reacția eBay eBay respinge acuzațiile și susține că a implementat cu atenție cerințele legale, iar criticile ar viza „chestiuni de detaliu” legate de informațiile despre comercianți și căile de raportare. Compania spune că este în dialog cu autoritatea. DSA se aplică tuturor serviciilor online din februarie 2024 și impune reguli unitare în UE pentru combaterea conținutului ilegal și a contrafacerilor; în acest caz, ancheta poate forța ajustări concrete de interfață și proceduri, cu efect direct asupra modului în care utilizatorii raportează probleme și înțeleg deciziile platformei. [...]
