Știri
Știri din categoria Internet
Încetinirea investițiilor în telecom riscă să lase zeci de milioane de europeni fără internet rapid până în 2030, iar problema de fond este o piață prea fragmentată pentru a susține proiecte mari de infrastructură, potrivit unei analize preluate de G4Media, care citează Politico.
Estimările din industrie indică faptul că peste 41 de milioane de persoane din Uniunea Europeană nu vor fi conectate la rețele de fibră optică până în 2030. În paralel, deși operatorii europeni au investit 64,6 miliarde de euro în 2024 (aprox. 322,9 miliarde lei), sectorul bifează al doilea an consecutiv de scădere a investițiilor, iar veniturile per utilizator au coborât sub nivelurile de acum un deceniu, conform datelor citate.
Un obstacol structural major este numărul mare de jucători, care reduce capacitatea industriei de a finanța modernizări ample. În Europa există 44 de operatori de telefonie mobilă și peste 70 de mari furnizori de servicii fixe, arată analiza.
Prin comparație, SUA, China, Coreea de Sud și Japonia sunt descrise ca având modele mai centralizate sau strategii industriale mai coerente, care ar permite mobilizarea mai eficientă a capitalului pentru infrastructură digitală. În viziunea experților din industrie citați, fragmentarea europeană limitează investițiile pe termen lung și încetinește modernizarea rețelelor.
În acest context, UE lucrează la Legea privind Rețelele Digitale (Digital Networks Act – DNA), un pachet legislativ care ar urma să simplifice reglementările și să stimuleze investițiile în telecom.
Forma actuală a proiectului menționată în analiză prevede:
Industria avertizează că, în această configurație, reforma ar putea avea un efect de simplificare mai redus decât cel așteptat și ar putea fi insuficientă pentru a schimba dinamica investițiilor.
Acoperirea rețelelor de fibră optică până la domiciliu (FTTH) depășește 77% în Europa, iar tranziția de la cupru la fibră continuă într-un ritm relativ stabil. Experții citați recomandă ca această tranziție să fie lăsată în principal la decizia pieței, argumentând că termene uniforme impuse la nivel european ar putea încetini investițiile, nu să le accelereze.
Un element văzut ca favorabil în propunerea legislativă este politica privind spectrul de frecvențe: industria susține că licențele pe termen lung și predictibilitatea reglementărilor sunt esențiale pentru investițiile în rețelele 5G și viitoarele tehnologii 6G.
Sectorul european al comunicațiilor digitale este estimat la 1,09 trilioane de euro (aprox. 5,45 trilioane lei), echivalentul a circa 5% din PIB-ul UE. În acest cadru, analiza avertizează că Europa riscă să intre într-un nou deceniu de subinvestiții într-o infrastructură considerată critică pentru economie, securitate cibernetică, productivitate și tranziția verde.
Recomandate
Uniunea Europeană ia în calcul două cabluri submarine prin Arctica pentru a reduce dependența de rutele vulnerabile dintre Europa și Asia , potrivit Tom's Hardware . Miza este ocolirea „gâtului de sticlă” din Orientul Mijlociu, pe unde tranzitează în prezent 90% din traficul de internet Europa–Asia, zonă afectată de incidente repetate cu cabluri tăiate și întreruperi. Unul dintre proiecte ar urma să treacă prin Pasajul de Nord-Vest al Canadei, iar celălalt ar porni din Scandinavia și ar traversa direct Polul Nord. Publicația notează, citând The Verge, că UE a început să se uite „spre nord” după turbulențele recente din Orientul Mijlociu, care au expus riscul operațional al rutelor actuale. De ce caută UE o rută nouă: întreruperi și negocieri de luni de zile Contextul invocat pornește din 2024, când o rachetă lansată de houthi a lovit o navă aflată în tranzit prin Marea Roșie, în zona strâmtă dintre Yemen și Djibouti. Atacul a făcut ca nava să rămână în derivă, iar ancora acesteia a tăiat trei cabluri submarine aflate în acel punct de trecere. Conform materialului, a fost nevoie de peste patru luni de negocieri până când o navă de reparații a putut interveni fără riscul de a fi atacată. În acest context, instabilitatea regională este prezentată drept motivul principal pentru care UE caută rute alternative către Asia. În prezent, alternativele ar fi tranzitul prin Statele Unite sau prin Rusia, iar ruta polară este descrisă ca singura care nu ar traversa teritorii controlate de alte guverne. „ Polar Connect ”: independență geopolitică, dar cu riscuri tehnice și costuri mari Proiectul menționat, „Polar Connect”, vine însă cu dificultăți specifice Arcticii: gheața și aisbergurile pot zgâria fundul mării, acolo unde sunt așezate cablurile; nu există nave spărgătoare de gheață specializate pentru instalarea cablurilor, ceea ce ar impune utilizarea a cel puțin două nave sau construirea uneia noi; mentenanța ar fi complicată și scumpă, iar timpii de nefuncționare ar putea fi lungi din cauza condițiilor arctice. Tom’s Hardware notează că aceste elemente pot face ruta „nefezabilă economic”, însă presiunea geopolitică pare să împingă Europa către o alternativă mai puțin expusă „capriciilor liderilor instabili”. Ținta indicată este ca legătura să devină operațională până în 2030, deși condițiile dificile din Arctica ar putea afecta calendarul. Tendință mai largă: ocolirea punctelor de blocaj pentru cablurile submarine UE nu este singurul actor care caută rute care să evite punctele de blocaj din Orientul Mijlociu. Materialul amintește că Meta a anunțat la începutul lui 2025 „Project Waterworth”, un proiect de cablu submarin care urmărește să ocolească zone sensibile precum Orientul Mijlociu și Strâmtoarea Malacca, cu obiectivul de a crea o rută de date mai puțin expusă riscurilor geopolitice. [...]
Uniunea Europeană pregătește reguli mai dure pentru TikTok și Instagram, vizând funcțiile de „design adictiv” care țin copiii conectați mai mult timp , iar miza pentru platforme este una de reglementare: limitarea unor mecanisme de produs precum derularea infinită, redarea automată și notificările push, potrivit news.ro . Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , a spus marți, la Summitul European pentru Inteligență Artificială și Copii din Danemarca, că Bruxellesul va interveni împotriva platformelor care folosesc mecanisme menite să mențină utilizatorii conectați cât mai mult timp. „Luăm măsuri împotriva TikTok şi a designului său adictiv - derulare infinită, autoplay şi notificări push. Acelaşi lucru este valabil şi pentru Meta, deoarece considerăm că Instagram şi Facebook nu aplică eficient limita minimă de vârstă de 13 ani.” Ce funcții intră în vizor și de ce contează pentru platforme Ținta anunțată sunt funcții uzuale în aplicații, dar considerate problematice în raport cu minorii: derularea infinită (feed fără capăt, care încurajează consumul continuu); redarea automată a clipurilor (autoplay); notificările push (alerte care readuc utilizatorul în aplicație). Pe lângă aceste mecanisme, Comisia Europeană investighează și felul în care platformele pot „împinge” minorii în „tuneluri” de conținut nociv, inclusiv materiale care promovează tulburări alimentare, automutilare sau alte comportamente periculoase. Verificarea vârstei: aplicație UE și integrare în portofele digitale Executivul european dezvoltă, în paralel, o aplicație proprie de verificare a vârstei, despre care von der Leyen afirmă că respectă „cele mai ridicate standarde de confidențialitate din lume”. Aplicația ar urma să fie integrată în portofelele digitale europene și să poată fi folosită direct de platformele online pentru verificarea utilizatorilor minori. Șefa Comisiei a susținut că tehnologia necesară există deja și că platformele nu mai pot invoca lipsa unor soluții eficiente pentru controlul accesului copiilor la rețelele sociale. Ce urmează: posibilă propunere legislativă „din această vară” Potrivit Reuters și CNBC, Comisia Europeană ar putea prezenta încă din această vară o propunere legislativă privind siguranța copiilor online, după consultarea unui grup special de experți. În context mai larg, UE și-a intensificat în ultimii ani presiunile asupra marilor companii americane de tehnologie prin aplicarea legislației europene privind concurența și serviciile digitale. Totodată, mai multe state europene – inclusiv Franța, Spania și Marea Britanie – analizează restricții pentru accesul adolescenților la rețelele sociale, iar Australia a adoptat recent o interdicție amplă pentru utilizatorii sub 16 ani. [...]
Germania cere un „gestionar european” pentru TikTok în UE , într-o mișcare care ar putea împinge platforma spre o reorganizare a operațiunilor și a guvernanței datelor pe piața europeană, pe fondul presiunilor de reglementare din sectorul digital, potrivit Agerpres . Ministrul german al culturii, Wolfram Weimer , a spus la Bruxelles că Europa ar trebui să se inspire din „modelul american”, unde TikTok a anunțat la începutul anului crearea unei companii cu majoritate americană pentru a-și continua activitățile în SUA, în pofida legăturilor cu societatea-mamă chineză. În viziunea sa, soluția europeană ar însemna ca activitățile TikTok din Europa să fie încredințate unui „gestionar european”. De ce contează: presiune de reglementare și control asupra datelor În centrul discuției se află algoritmul TikTok și temerile legate de utilizarea lui ca instrument de colectare de date sau propagandă. Weimer a invocat îngrijorări privind amploarea colectării de date despre tinerii europeni și a susținut că aceste date ar fi transmise către servere a căror origine „nu o cunoaștem” cu precizie. Ce face deja TikTok și ce urmează Potrivit informațiilor din material, TikTok încearcă să liniștească instituțiile europene prin stocarea datelor utilizatorilor europeni în Europa și prin restricții privind persoanele care pot avea acces la aceste informații. În paralel, platforma este vizată de anchete ale Uniunii Europene în cadrul reglementărilor sale pentru sectorul digital, ceea ce menține presiunea pentru măsuri suplimentare de conformare și, posibil, pentru schimbări de structură operațională în UE. [...]
Peste 60% dintre români spun că au încredere mică sau deloc în informațiile de pe TikTok , potrivit unui sondaj Avangarde realizat în luna mai la comanda G4Media . Datele indică o problemă de credibilitate pentru platformă, cu efect direct asupra felului în care pot fi influențate deciziile de consum și comportamentele publicului prin conținut viral. Sondajul arată că peste 31% dintre respondenți „nu cred deloc” în informațiile de pe TikTok, iar peste 29% spun că au „încredere puțină”. La polul opus, 17,3% declară că au „multă încredere”, iar 1,4% că au „foarte multă încredere” în informațiile primite prin această rețea. Ce relevă cifrele despre riscul de dezinformare Rezultatele sugerează o audiență semnificativă care consumă conținut, dar îl tratează cu scepticism, ceea ce complică atât comunicarea comercială (branduri, creatori), cât și comunicarea publică (instituții). În același timp, existența unui segment care declară încredere ridicată (multă sau foarte multă) indică un potențial canal de propagare rapidă a mesajelor neverificate către o parte a publicului. Metodologie: eșantion și marjă de eroare Au fost intervievate peste 900 de persoane cu vârsta de peste 18 ani, în perioada 22–31 mai. Marja de eroare a sondajului este de ±3,4%, conform informațiilor publicate. [...]
Mai mulți abonați Digi spun că nu au primit oferte de retenție după notificarea privind actualizarea tarifelor în funcție de cursul euro , iar o parte dintre ei analizează trecerea la alți operatori, în special Orange, potrivit unei discuții publicate pe Reddit. În comunitatea românească „ roFrugal ”, un utilizator a întrebat dacă merită să solicite o reofertare de la Digi după ce compania a anunțat modificarea modului de calcul al prețurilor și a oferit posibilitatea rezilierii fără costuri suplimentare. Autorul postării susține că are un contract mai vechi și se gândește dacă poate obține condiții mai bune sau dacă ar fi mai avantajos să se mute la Orange. Majoritatea comentariilor indică însă că Digi nu este cunoscut pentru oferte de retenție agresive. Mai mulți clienți afirmă că, atunci când au încercat în trecut să negocieze, au primit cel mult câteva luni cu reducere de 50% sau beneficii minore adăugate la abonament. Alții spun că reprezentanții companiei nu au făcut nicio contraofertă, considerând că prețurile actuale sunt deja printre cele mai mici de pe piață. În paralel, au existat și utilizatori care au relatat experiențe pozitive cu Orange , în special datorită unor promoții pentru internet prin fibră optică. Totuși, alți clienți au criticat performanța serviciului, reclamând latență mai mare, echipamente mai slabe sau viteze care nu justifică diferența față de ofertele Digi. Discuția a evidențiat că experiența poate varia semnificativ în funcție de zonă și de infrastructura disponibilă. Printre principalele argumente invocate de cei care preferă să rămână la Digi se numără: prețurile considerate în continuare competitive; stabilitatea serviciilor de internet; lipsa problemelor tehnice frecvente; impactul relativ redus al majorării lunare pentru majoritatea clienților. De cealaltă parte, cei care iau în calcul schimbarea furnizorului invocă: promoțiile oferite de concurență; pachete care includ servicii suplimentare; posibilitatea obținerii unor viteze mai mari pe hârtie; dorința de a profita de ofertele dedicate noilor clienți. Un alt subiect discutat intens a fost procesul de instalare. Mai mulți utilizatori au explicat că trecerea de la Digi la Orange nu presupune neapărat găuri noi în pereți, deoarece în unele cazuri poate fi folosit traseul existent al cablurilor, ceea ce reduce considerabil disconfortul schimbării operatorului. Per ansamblu, opinia dominantă din discuție este că majorarea facturilor cu câțiva lei pe lună nu reprezintă un motiv suficient pentru schimbarea furnizorului în cazul clienților mulțumiți de serviciile actuale. Totuși, pentru cei aflați la final de contract sau în zone unde există promoții mai avantajoase, mutarea la un concurent rămâne o opțiune luată în calcul. [...]
Accesul Iranului la internetul global începe să revină, după 88 de zile de izolare , un episod care a lovit direct în activitatea economică digitală și a amplificat riscurile operaționale pentru companii și freelanceri, potrivit Mediafax . Reluarea a fost observată marți, imediat după ora 15:30 (ora locală), când conectivitatea a urcat la peste o treime din nivelul anterior, conform NetBlocks , organizație care monitorizează traficul web. NetBlocks a mai indicat că Iranul a fost complet izolat de internetul global timp de 2.093 de ore, descrisă drept cea mai lungă întrerupere de acest fel înregistrată vreodată pentru o țară. Revenire „selectivă” și încă mult sub nivelul normal În paralel, datele companiei americane de analiză Kentik arătau că accesul rămânea sub 10% din nivelurile de dinaintea închiderii. Doug Madory, expert la Kentik, a apreciat că restabilirea de până acum a părut „selectivă”. Activiști pentru drepturi digitale și observatori ai internetului au raportat o reluare modestă a traficului, cu mai mulți furnizori permițând conectarea. Printre exemplele menționate se află rețele rezidențiale de fibră optică din jurul Teheranului și unii furnizori de servicii mobile, deși IranCell ar fi fost conectat doar pentru scurt timp. Oficialii iranieni au indicat revenirea Gmail ca prim semn al implementării schimbării. Miza economică: șomaj și risc de faliment În material se arată că întreruperea a contribuit la pierderea locurilor de muncă pentru mii de iranieni. Totodată, temerile privind șomajul în masă și falimentul comercial ar fi fost un factor care l-a determinat pe președintele Masoud Pezeshkian – ales pe o platformă ce includea promisiunea unui internet liber – să facă demersuri pe lângă oficialii din securitate pentru ridicarea restricțiilor. Un anunț oficial ar fi venit după un vot al grupului operativ special pentru gestionarea spațiului cibernetic. Cadru administrativ contestat și reluare graduală Reluarea accesului a avut loc în pofida unei hotărâri judecătorești administrative provizorii care punea sub semnul întrebării autoritatea organismului ce supraveghează această mișcare, denumit „sediul special pentru conducerea spațiului cibernetic al țării”. Organismul ar fi fost înființat de președinte cu o săptămână înainte, potrivit The Guardian. Ministrul comunicațiilor, Sattar Hashemi, a salutat decizia guvernului de a încheia întreruperea, dar a precizat că restabilirea internetului va fi un proces gradual. În acest moment, amploarea reală a reconectării rămâne dificil de evaluat, inclusiv potrivit unui cercetător iranian aflat în exil, citat în material, care a spus că „foarte puțin” a fost restabilit. [...]
