Știri
Știri din categoria Internet
Încetinirea investițiilor în telecom riscă să lase zeci de milioane de europeni fără internet rapid până în 2030, iar problema de fond este o piață prea fragmentată pentru a susține proiecte mari de infrastructură, potrivit unei analize preluate de G4Media, care citează Politico.
Estimările din industrie indică faptul că peste 41 de milioane de persoane din Uniunea Europeană nu vor fi conectate la rețele de fibră optică până în 2030. În paralel, deși operatorii europeni au investit 64,6 miliarde de euro în 2024 (aprox. 322,9 miliarde lei), sectorul bifează al doilea an consecutiv de scădere a investițiilor, iar veniturile per utilizator au coborât sub nivelurile de acum un deceniu, conform datelor citate.
Un obstacol structural major este numărul mare de jucători, care reduce capacitatea industriei de a finanța modernizări ample. În Europa există 44 de operatori de telefonie mobilă și peste 70 de mari furnizori de servicii fixe, arată analiza.
Prin comparație, SUA, China, Coreea de Sud și Japonia sunt descrise ca având modele mai centralizate sau strategii industriale mai coerente, care ar permite mobilizarea mai eficientă a capitalului pentru infrastructură digitală. În viziunea experților din industrie citați, fragmentarea europeană limitează investițiile pe termen lung și încetinește modernizarea rețelelor.
În acest context, UE lucrează la Legea privind Rețelele Digitale (Digital Networks Act – DNA), un pachet legislativ care ar urma să simplifice reglementările și să stimuleze investițiile în telecom.
Forma actuală a proiectului menționată în analiză prevede:
Industria avertizează că, în această configurație, reforma ar putea avea un efect de simplificare mai redus decât cel așteptat și ar putea fi insuficientă pentru a schimba dinamica investițiilor.
Acoperirea rețelelor de fibră optică până la domiciliu (FTTH) depășește 77% în Europa, iar tranziția de la cupru la fibră continuă într-un ritm relativ stabil. Experții citați recomandă ca această tranziție să fie lăsată în principal la decizia pieței, argumentând că termene uniforme impuse la nivel european ar putea încetini investițiile, nu să le accelereze.
Un element văzut ca favorabil în propunerea legislativă este politica privind spectrul de frecvențe: industria susține că licențele pe termen lung și predictibilitatea reglementărilor sunt esențiale pentru investițiile în rețelele 5G și viitoarele tehnologii 6G.
Sectorul european al comunicațiilor digitale este estimat la 1,09 trilioane de euro (aprox. 5,45 trilioane lei), echivalentul a circa 5% din PIB-ul UE. În acest cadru, analiza avertizează că Europa riscă să intre într-un nou deceniu de subinvestiții într-o infrastructură considerată critică pentru economie, securitate cibernetică, productivitate și tranziția verde.
Recomandate
Ucraina își reorganizează infrastructura digitală pentru a limita riscul unor întreruperi masive ale internetului și comunicațiilor mobile , pe fondul intensificării atacurilor rusești asupra centrelor de date și rețelelor de telecomunicații, potrivit Kyiv Post . Miza este continuitatea operațională a serviciilor digitale – de la conectivitatea populației până la funcționarea companiilor și a instituțiilor – într-un scenariu de avarii severe. Premierul Serhii Korețkîi a spus, într-un interviu pentru TSN difuzat duminică, că autoritățile pregătesc „cel mai rău scenariu”, în care loviturile rusești ar putea perturba internetul și comunicațiile mobile. El a indicat că protecția centrelor de date și a rețelelor mobile a fost discutată într-o ședință a Statului Major al Comandantului Suprem. „Trebuie să planificăm pentru cel mai rău scenariu posibil.” Ce măsuri ia guvernul pentru a menține rețelele funcționale Potrivit premierului, Ucraina folosește un set de măsuri pentru a reduce vulnerabilitatea infrastructurii de comunicații, inclusiv prin distribuirea infrastructurii critice în mai multe locații și utilizarea atât a facilităților din țară, cât și din afara ei. În descrierea sa, arhitectura de reziliență include combinații între: amplasare „subterană” a unor componente, găzduire „în cloud” (servicii informatice livrate prin internet, din centre de date), relocare „în străinătate” a unor elemente, modele mixte, fără „o singură regulă” aplicabilă tuturor. Contextul imediat: atacuri asupra centrelor de date și efectul asupra utilizatorilor Între 23 și 25 septembrie, forțele ruse au atacat o serie de centre de date din Ucraina, inclusiv unele operate de UTELS , MiroHost și DATAGROUP, precum și alte elemente de infrastructură de comunicații. Conform publicației, atacurile au distrus sau avariat echipamente ale mai multor furnizori de internet din Kiev și ale unor companii mari de telecomunicații, ceea ce a dus temporar la lipsa accesului la internet pentru „sute de mii” de abonați din Kiev, regiunea Kiev și alte zone ale țării. După aceste atacuri, președintele Volodîmîr Zelenski a convocat pe 26 septembrie o reuniune a Statului Major al Comandantului Suprem, iar oficialii și șefii serviciilor de securitate au primit ordin să ia măsuri suplimentare pentru protejarea infrastructurii de telecomunicații. În ansamblu, seria de lovituri este prezentată ca parte a unei tendințe de intensificare a țintirii infrastructurii digitale și de comunicații, cu riscul unor perturbări mai ample ale serviciilor de internet și telefonie mobilă. [...]
Comisia Europeană pregătește o interdicție etapizată pentru accesul minorilor la „social media plus”, mutând presiunea de conformare pe platforme , potrivit Gizmodo . Președinta Comisiei, Ursula von der Leyen , a anunțat că un raport de experți a fost finalizat, iar propunerea legislativă ar urma să fie prezentată „după vară”, ceea ce deschide un nou front de reglementare cu impact direct asupra modului în care companiile digitale își proiectează și monetizează produsele în UE. Ce ar însemna „social media plus” și cine ar fi vizat Raportul recomandă o restricție armonizată la nivelul UE care să interzică accesul la rețele sociale și alte servicii digitale pentru copiii sub 13 ani , inclusiv „companioni” bazați pe inteligență artificială. Conceptul de „social media plus”, descris de von der Leyen într-un briefing de presă, sugerează că măsurile nu s-ar limita la platformele clasice de socializare, ci ar putea acoperi și alte zone ale internetului unde există conținut nepotrivit vârstei sau funcții considerate „adictive”. În același set de recomandări, experții susțin că: sub 3 ani copiii nu ar trebui expuși deloc la ecrane; între 3 și 13 ani , accesul la servicii „potrivite vârstei” ar trebui să fie limitat în timp și permis doar cu acordul părinților sau în scop educațional; între 13 și 18 ani , utilizarea ar urma să fie introdusă gradual, inclusiv prin posibile restricții naționale „de precauție”, pentru a asigura conținut adecvat vârstei. Schimbarea de filozofie: platformele trebuie să demonstreze că „nu fac rău” Un element cu impact operațional și juridic pentru industrie este inversarea sarcinii: von der Leyen a spus că platformele ar trebui să dovedească UE că serviciile lor nu produc prejudicii . Raportul merge în aceeași direcție și recomandă ca furnizorii să nu aibă acces la minori până când nu demonstrează funcții sigure și adecvate vârstei, iar acolo unde există o versiune „sigură implicit”, funcțiile pentru adulți să fie activate doar după verificări eficiente ale vârstei. Instrumentul-cheie: verificarea vârstei la nivel european În context, Comisia mizează și pe o aplicație de verificare a vârstei la nivel european, prezentată anterior de von der Leyen, care ar urma să fie unul dintre instrumentele folosite pentru aplicarea interdicției. Detaliile despre cum va funcționa în practică și ce servicii vor intra exact sub umbrela „social media plus” rămân neclare în acest moment. Ce urmează în procesul legislativ și de ce contează pentru piață După ce Comisia va reveni cu propunerea „mai târziu în acest an”, aceasta va avea nevoie de aprobarea Parlamentului European și a statelor membre. Dacă trece, măsurile s-ar aplica în toate cele 27 de state ale UE, ceea ce ar putea rescrie regulile de funcționare pentru o parte importantă a economiei digitale europene: de la designul produselor (funcții precum derularea infinită sau redarea automată) până la obligații de verificare a vârstei și limitări de acces pentru minori. Gizmodo notează că există și opoziție: unii critici consideră măsurile insuficiente, alții spun că verificarea vârstei este prea intruzivă. Von der Leyen a admis că soluțiile nu vor fi „infailibile” și că efectele se vor vedea în timp, dar a susținut necesitatea stabilirii unei vârste de la care copiii pot intra pe rețele sociale. [...]
Uniunea Europeană ia în calcul interzicerea accesului la rețele sociale pentru copiii sub 13 ani , ca parte a unui model de acces „progresiv și gradual” la platformele online, potrivit Economica , care citează Agerpres. Miza este una de reglementare: dacă recomandările experților se transformă în legislație, platformele ar urma să fie obligate să aplice verificări de vârstă și să reducă funcțiile considerate generatoare de dependență. Președinta Comisiei Europene , Ursula von der Leyen , a spus că va prezenta propuneri legislative „după vară”, argumentând că minorii au nevoie de timp „în lumea reală” înainte ca „un algoritm” să le influențeze dezvoltarea. Ce propun experții mandatați de Comisia Europeană Echipa de experți, condusă de epidemiologul francez Maria Melchior și de profesorul german Jorg Fegert (psihiatria copilului), recomandă un set de măsuri diferențiate pe vârste: Interzicerea la nivelul UE a accesului la social media și alte servicii online pentru copiii sub 13 ani , inclusiv la asistenți bazați pe inteligență artificială, cu excepția unor perioade limitate, sub supravegherea unui părinte sau a unui cadru educativ. Acces pentru 13–18 ani doar la platforme care au un sistem eficace de verificare a vârstei și care pot demonstra că sunt „sigure prin concepție”, inclusiv prin eliminarea funcțiilor cu potențial ridicat de dependență . Posibilitatea ca statele membre să introducă interdicții naționale și pentru minorii care au împlinit 13 ani. Unde există deja sprijin și unde apar rezerve În rândul statelor membre, mai multe țări – Franța, Spania, Grecia, Danemarca, Austria și Suedia – fie sunt pe cale să aplice, fie iau în calcul restricții privind accesul minorilor la social media. Nu există însă unanimitate: Estonia se opune interdicțiilor, iar alte state nu s-au pronunțat, potrivit aceleiași surse. Ce urmează și de ce contează pentru platforme Protecția online a copiilor este prezentată ca prioritate a celui de-al doilea mandat al Ursulei von der Leyen, iar Irlanda (care deține până la finalul anului președinția rotativă a Consiliului UE) susține o abordare europeană pentru verificarea vârstei utilizatorilor. În paralel, exemple din afara UE cresc presiunea pentru reguli mai dure: Australia a adoptat o lege care cere platformelor să împiedice crearea de conturi de către persoanele sub 16 ani (în vigoare din decembrie anul trecut), iar guvernul britanic a anunțat intenția unei interdicții similare, cu măsuri așteptate să intre în vigoare în primăvara lui 2027. [...]
România urcă pe locul 7 global la cele mai mici tarife pentru internet fix , un indicator care pune presiune pe marjele operatorilor, dar arată și efectul concurenței și al investițiilor în fibră optică , potrivit unei analize citate de Mobilissimo . Studiul menționat indică pentru România un cost mediu lunar de 8,19 dolari (aprox. 38 lei), calculat pe baza ofertelor disponibile. Analiza aparține Broadband Genie și a luat în calcul 2.631 de abonamente de internet fix din 214 țări și teritorii, cu prețuri colectate între 27 ianuarie și 10 februarie 2026. Ce spune clasamentul și unde se poziționează România În topul celor mai ieftine piețe, România apare pe locul 7, între Egipt (locul 6, 9,91 dolari) și India (locul 8, 8,82 dolari). Primele poziții sunt ocupate de: Iran: 2,61 dolari/lună Ucraina: 5,35 dolari/lună Etiopia: 6,46 dolari/lună Bangladesh: 7,38 dolari/lună Mongolia: 7,41 dolari/lună La polul opus, cele mai scumpe abonamente de internet fix sunt raportate în teritorii sau piețe cu constrângeri structurale: Wallis și Futuna: 373,88 dolari/lună Turkmenistan: 286,24 dolari/lună Insulele Turks și Caicos: 252 dolari/lună Saint Barthélemy: 207,26 dolari/lună Eswatini: 193,31 dolari/lună Diferența dintre extreme ajunge astfel de la 2,61 dolari în Iran la aproape 374 de dolari în Wallis și Futuna. De ce contează economic: preț mic nu înseamnă automat calitate slabă Autorii studiului notează că unele piețe cu internet ieftin – inclusiv România și Vietnam – sunt și printre cele mai rapide la nivel global. Concluzia sugerată este că tarifele scăzute pot coexista cu performanța, mai ales acolo unde concurența dintre furnizori și investițiile în rețele de fibră optică au redus costurile. În sens invers, studiul indică drept explicații pentru tarifele foarte ridicate izolarea geografică (infrastructură dificil de construit și întreținut) și concurența redusă; pentru Turkmenistan este menționat explicit controlul furnizorului de stat ca factor care limitează competiția. Studiul a exclus 22 de state din lipsa unor date considerate credibile, printre care Coreea de Nord, Congo, Kosovo, Republica Turcă a Ciprului de Nord, Sudan și Cuba. [...]
Comisia Europeană a acceptat planul Temu de conformare la Digital Services Act , la cinci luni după ce a amendat platforma cu 200 milioane de euro pentru că nu a evaluat corect riscul produselor ilegale, potrivit The Next Web . Decizia contează pentru că fixează un calendar și obligații concrete de control al riscurilor, într-un moment în care Bruxelles-ul își întărește aplicarea DSA asupra marilor platforme. Planul Temu acoperă cinci direcții de lucru, inclusiv o evaluare de risc specifică platformei, folosirea mai bună a datelor pentru a măsura dacă măsurile de protecție funcționează și o verificare mai strictă a sistemelor de moderare a conținutului. Compania va analiza și dacă sistemul de recomandări ajută produsele ilegale să ajungă la cumpărători și cum ar putea vânzătorii să exploateze intenționat funcțiile platformei pentru a promova listări ilegale. Temu are acum patru luni pentru a depune o evaluare intermediară a riscurilor, care trebuie să acopere o perioadă de șase luni încheiată la 30 noiembrie 2026. Documentul trebuie să arate că măsurile planificate au fost implementate. De ce a fost amendată Temu și ce a găsit Comisia Amenda de 200 milioane de euro, emisă pe 28 mai, a venit după ce Comisia a concluzionat că evaluarea de risc din 2024 a Temu s-a bazat pe informații generale despre cumpărăturile online, nu pe dovezi specifice platformei. În consecință, compania ar fi subestimat probabilitatea ca utilizatorii din UE să întâlnească produse ilegale. În cadrul investigației, achiziții-test realizate de un laborator independent au constatat că multe încărcătoare nu au trecut verificări de bază privind siguranța. De asemenea, unele jucării pentru bebeluși au prezentat riscuri medii până la ridicate, inclusiv expunere la substanțe chimice interzise și pericol de sufocare din cauza pieselor mici. Comisia a criticat și faptul că Temu nu a evaluat adecvat cum algoritmii de recomandare și programul de promovare prin influenceri ar putea contribui la răspândirea produselor ilegale. Context: presiune în creștere sub DSA Investigația a început în octombrie 2024, iar Comisia și-a împărtășit concluziile preliminare cu Temu în iulie 2025. În procedura DSA, Temu a avut termen până la 28 august pentru a depune planul de conformare, care a fost apoi analizat de un consiliu al autorităților naționale de reglementare a serviciilor digitale înainte de decizia finală a Comisiei. „Evaluările de risc nu sunt exerciții de bifat căsuțe; ele sunt coloana vertebrală a DSA”, a declarat în mai Henna Virkkunen , vicepreședinte executiv al Comisiei pentru suveranitate tehnologică. Temu a contestat amenda inițială, susținând că este disproporționată și că dosarul vizează prima sa evaluare de risc din 2024, fără să reflecte sistemele folosite în prezent. DSA permite Comisiei să amendeze platformele online mari cu până la 6% din cifra de afaceri anuală globală pentru încălcări și să aplice penalități periodice dacă firmele nu se conformează. În iulie, Bruxelles-ul a amendat AliExpress cu 550 milioane de euro, cea mai mare sancțiune de până acum în baza acestui regulament. [...]
O nouă rundă de volatilitate în Google Search, observată pe 24 octombrie, poate produce oscilații bruște de trafic pentru site-uri , într-un context în care instrumentele de monitorizare și comunitatea SEO raportează mișcări puternice ale clasamentelor, potrivit Search Engine Roundtable . Publicația notează că semnalele cumulate sugerează o ajustare neconfirmată a algoritmului, pornită vineri și continuată sâmbătă. Mișcarea vine după alte episoade recente de „update” neconfirmat raportate pe 20–21 octombrie și pe 16 octombrie. În paralel, autorul reamintește că „Google September 2026 spam update” (o actualizare oficială axată pe combaterea spamului) a rulat între 24 septembrie și 8 octombrie 2026 și ar fi avut trei valuri de volatilitate: 25–27 septembrie, 30 septembrie și 4–6 octombrie. Ce înseamnă pentru companii: trafic imprevizibil și semnale amestecate Dincolo de fluctuațiile de poziții în rezultate, discuțiile din industrie indică efecte operaționale directe: scăderi sau schimbări rapide ale traficului din Search, Discover și Google News , inclusiv pe intervale de câteva ore. În comentariile citate de publicație apar plângeri despre: prăbușiri ale traficului „across the board” (pe mai multe site-uri simultan); Discover care ar trimite trafic către un articol pentru mai puțin de șase ore; percepția că Google News și Discover ar afișa conținut „învechit” sau „ciudat”; „bounce” puternic al clasamentelor (poziții care urcă și coboară rapid). Un element relevant pentru zona de business este că unii administratori de site-uri spun că observă o decuplare între trafic și rezultate comerciale (de exemplu, trafic mai mic pe site, dar comenzi/încasări la nivel normal), ceea ce complică folosirea traficului ca indicator de cerere. Semnalele din instrumentele de monitorizare Search Engine Roundtable arată că volatilitatea a fost surprinsă de „multe” instrumente terțe de urmărire a Google, prezentând capturi și linkuri către o serie de servicii folosite în industrie (de la Mozcast și SEMrush, la Sistrix, Similarweb sau AccuRanker). Publicația adaugă însă un avertisment de context: în ultima lună, aceste instrumente „s-au chinuit” (au avut dificultăți), deși „mulți” spun că și-au atenuat între timp problemele. Context: update-uri neconfirmate peste un update oficial de spam Autorul leagă noul episod de volatilitate de succesiunea de mișcări neconfirmate din octombrie și de update-ul oficial de spam din septembrie–octombrie. În lipsa unei confirmări publice din partea Google pentru 24 octombrie, concluzia rămâne una de probabilitate, bazată pe corelarea dintre: creșterea „chatter”-ului (discuțiilor) din comunitatea SEO despre trafic și clasamente; datele din instrumentele de tracking. Pentru site-urile care depind de trafic organic (publisheri, e-commerce, servicii), mesajul practic este că pot apărea variații rapide ale vizibilității și ale volumelor de vizite, fără un anunț oficial care să explice cauza sau durata. [...]
