Știri
Știri din categoria Internet
X reduce drastic activitatea conturilor gratuite, limitând postările la 50 pe zi, o schimbare care poate slăbi rolul platformei ca canal de știri în timp real și împinge utilizatorii spre abonamente, potrivit WinFuture.
X a introdus limite „dure” pentru conturile neconfirmate (fără abonament plătit). Noile praguri zilnice sunt:
În plus, limitele sunt împărțite în intervale mai mici, de circa jumătate de oră. Asta înseamnă că utilizatorii care postează mult într-un timp scurt pot fi blocați temporar chiar dacă nu au atins încă plafonul zilnic.
Prin aceste restricții, X riscă să-și reducă utilitatea pentru utilizatorii care urmăresc și comentează rapid evenimente globale (știri, crize, sport), exact zona în care platforma a fost folosită intens. WinFuture notează explicit că măsura ar putea „slăbi puternic” rolul X ca flux de informații în timp real.
Într-o explicație din centrul de ajutor al X, compania susține că limitele urmăresc să reducă spamul automatizat (boți) și să scadă încărcarea serverelor, pentru a diminua întreruperile și erorile. Restricțiile afectează și solicitările prin API (interfețe folosite de aplicații terțe).
Totuși, publicația arată că observatori văd în principal un motiv financiar: după preluarea de către Elon Musk, bifa albastră nu mai certifică identitatea, ci indică un abonament. Pentru a evita restricțiile, utilizatorii ar trebui să treacă la un plan plătit. Abonamentul Premium costă 8 euro/lună (aprox. 40 lei), iar planul de bază costă 3 euro/lună (aprox. 15 lei).
Rămâne confuz dacă noile limite se aplică și celor care plătesc abonamentul de bază, deoarece acesta nu include bifa albastră. WinFuture indică faptul că regulile nu sunt suficient de clare în acest punct.
Recomandate
Șeful Instagram avertizează că un feed cronologic ar reduce puternic timpul petrecut în aplicație , într-un moment în care Australia pregătește legislație care ar permite utilizatorilor să renunțe la feedurile algoritmice, potrivit 9to5Google . Mesajul are o miză operațională și economică directă: dacă utilizatorii „stau mai puțin”, scade și potențialul de monetizare al platformei. Declarațiile îi aparțin lui Adam Mosseri și au fost relatate de ABC, în contextul discuțiilor despre dreptul de „opt-out” (ieșire) din recomandările algoritmice. Mosseri a spus că „experiența medie a utilizatorului devine mult mai rea” atunci când revii la un feed cronologic. „Dacă treci la un feed cronologic, ajunge să fie copleșit de conținut de la companii, branduri și publicații… creatorii sunt înecați, iar apoi prietenii tăi sunt înecați și mai mult… ratezi mult mai mult conținut… și petreci mult mai puțin timp pe platformă…” De ce contează: engagementul și timpul petrecut sunt în joc Potrivit aceleiași relatări, Mosseri susține că interacțiunile (engagement) au scăzut cu până la 50% atunci când s-a trecut înapoi la un feed cronologic. Chiar dacă articolul nu detaliază metodologia sau perioada la care se referă această estimare, implicația este că un feed nealgoritmic ar lovi în indicatorii pe care se sprijină distribuția conținutului și, indirect, veniturile din publicitate. În logica prezentată, un feed cronologic ar favoriza conturile care pot publica mult și des — companii, branduri, publicații, influenceri „mereu online” — ceea ce ar putea împinge în jos postările creatorilor mai mici și ale prietenilor, dacă utilizatorul urmărește multe astfel de conturi. Context de reglementare: Australia vs. opțiunile deja existente Australia analizează o reglementare care ar obliga platformele să ofere utilizatorilor posibilitatea de a renunța la feedurile algoritmice. În paralel, Instagram ar fi respectat deja legislații care cer oferirea unei alegeri similare în alte jurisdicții, inclusiv în Olanda, potrivit materialului citat. În prezent, utilizatorii pot comuta și azi la un feed cronologic, însă aplicația revine implicit la feedul algoritmic la deschidere, ceea ce menține recomandările ca experiență standard. [...]
Comisia Europeană a acceptat planul X, dar impune implementare în 6 luni și monitorizare sporită , un semnal că aplicarea Regulamentului privind Serviciile Digitale (DSA) intră într-o fază mai strictă pentru platformele mari, cu efect direct asupra modului în care acestea își deschid datele și explică funcționarea algoritmilor, potrivit Economica . Comisia a anunțat că a acceptat planul de acțiune al platformei X pentru a se conforma obligațiilor de transparență și pentru a facilita accesul cercetătorilor la date, în baza DSA (Digital Services Act – Regulamentul UE privind serviciile digitale). Executivul comunitar susține că măsurile aprobate ar trebui să crească transparența asupra sistemelor X, inclusiv pentru monitorizarea „riscurilor sistemice” și evaluarea impactului asupra utilizatorilor și societății europene. Ce presupune decizia pentru X: audit, termen și supraveghere Potrivit Comisiei Europene, X s-a angajat ca planul să fie supus unui audit extern și independent. În plus, platforma are la dispoziție șase luni pentru implementare și va intra sub un regim de monitorizare sporită. Contextul este unul de presiune de reglementare: anul trecut, Comisia Europeană a amendat X cu 120 de milioane de euro (aprox. 600 milioane lei) pentru lipsa de transparență a algoritmilor. Context politic: acuzații de „cenzură” și tensiuni cu UE În material este menționat și faptul că Elon Musk a acuzat anterior Uniunea Europeană de cenzură. În februarie, el a distribuit pe X un raport al Comisiei Juridice a Camerei Reprezentanților a SUA, care susține că, după intrarea în vigoare a DSA în 2023, Comisia Europeană ar fi exercitat presiuni asupra rețelelor sociale pentru a cenzura conținut înaintea unor alegeri, inclusiv în România și în alte state europene, precum și înaintea alegerilor europarlamentare. În perioada următoare, miza practică va fi dacă X își respectă termenul de șase luni și dacă auditul extern confirmă că măsurile asumate duc la transparența cerută de DSA, în condițiile unei supravegheri mai strânse din partea Comisiei. [...]
Circulația de grafice neverificate despre „boții ruși” riscă să distorsioneze evaluarea impactului atacurilor asupra infrastructurii digitale , arată o analiză publicată de The Verge , în contextul unor lovituri cu drone care au scos din funcțiune centre de date din Rusia și au afectat servicii Yandex. În ultimele zile, pe rețelele sociale s-a răspândit un grafic care invocă date Cloudflare și indică o scădere abruptă a „traficului de boți” după atacuri asupra serverelor Yandex, companie descrisă frecvent drept „Google-ul Rusiei”. Interpretarea dominantă a fost că ar fi fost lovite ferme de boți folosite pentru dezinformare și propagandă. Potrivit antibot4navalny, un cont cunoscut pentru expunerea activității de tip „troll farm”, această concluzie este greșită: datele „nu au nimic de-a face cu rețelele sociale”. Ce măsoară, de fapt, datele invocate Într-un fir de discuție pe X, antibot4navalny susține că graficul reflectă, în realitate, cereri generate de „crawleri” (roboți de indexare) ai Yandex – programe automate folosite pe scară largă pentru a scana și indexa site-uri pentru motoare de căutare, dar și pentru alte funcții, inclusiv suport pentru clienți. Acești boți pot fi utilizați și abuziv (de exemplu, pentru spam sau atacuri asupra conturilor), însă nu sunt echivalentul rețelelor de conturi care distribuie conținut manipulator pe platforme sociale. În plus, graficul este specific traficului bazat pe Yandex, nu „activității de boți din Rusia” în ansamblu, care – potrivit Cloudflare, citat de publicație – a rămas în mare parte neschimbată după atacurile asupra centrelor de date. Exemple de amplificare: un grafic atribuit AfD, suspectat ca fiind generat de AI The Verge notează și circulația altor diagrame care pretind aceeași scădere a „boților de dezinformare”. Una dintre ele a fost distribuită pe X de europarlamentarul Tomáš Zdechovský, care a afirmat că activitatea online în jurul partidului de extremă dreapta Alternative für Deutschland (AfD) ar fi scăzut puternic după atacuri. Informaticianul Raphael Wimmer spune că suspectează că diagrama folosită este generată cu ajutorul inteligenței artificiale, indicând neconcordanțe, inclusiv un punct de date pentru o zi din viitor (15 octombrie). Imaginea ar fi apărut inițial pe Threads, postată de utilizatorul Robin Schlingheider, însă sursa datelor nu este stabilită, iar versiunea originală nu ar include vreo referire la AfD, potrivit lui Wimmer. „Putem (și mai ales politicienii, jurnaliștii și oamenii de știință, care ar trebui să știe mai bine) să nu mai distribuim imagini neverificate?”, a spus Wimmer. Impact operațional: servicii Yandex încă indisponibile, inclusiv plăți Dincolo de disputa privind interpretarea „traficului de boți”, publicația arată că o parte semnificativă a sistemelor operate de Yandex ar fi încă offline după cel mai recent atac. Printre serviciile afectate se numără Yandex Pay, iar utilizatorii nu ar putea transfera bani, verifica solduri sau face cumpărături. Șeful Yandex Fintech, Dima Pirogov, a transmis într-o declarație (tradusă de publicație) că nu poate oferi un termen precis pentru restabilirea serviciului, dar că echipa lucrează până la remediere. [...]
Google pare să intre în faza finală a actualizării anti-spam din septembrie 2026, cu un nou vârf de volatilitate între 4 și 6 octombrie , ceea ce poate însemna încă o rundă de fluctuații de trafic pentru site-uri și, implicit, variații bruște de venituri din publicitate și afiliere, potrivit Search Engine Roundtable . Publicația notează că actualizarea ar trebui să se încheie „în orice zi”, dar avertizează că ar mai putea apărea un ultim puseu de volatilitate înainte de final. Din perspectiva operațională, mesajul pentru editori și magazine online este că performanța în Google poate rămâne instabilă pe termen scurt, inclusiv în Google Discover . Cronologia valurilor: 24 septembrie – 6 octombrie Conform aceleiași surse, actualizarea a început joi, 24 septembrie, iar impactul a venit în mai multe „valuri”: 25–27 septembrie : primul val, când „cel mai probabil” au fost lovite primele site-uri; 30 septembrie : o nouă încălzire a semnalelor; 4–6 octombrie : un al treilea vârf, pe care autorul îl consideră faza finală a implementării. Elementul distinctiv față de actualizările anterioare, mai arată articolul, este durata: Google ar fi indicat că rollout-ul (implementarea treptată) se întinde pe aproximativ două săptămâni , nu pe tipicul „două zile”, ceea ce crește probabilitatea de impact în cicluri succesive. Ce indică instrumentele de monitorizare Search Engine Roundtable spune că „instrumentele” de urmărire a modificărilor din rezultatele Google arată, în agregat, semne de volatilitate. În listă apar, între altele, SEMRush și AWR , alături de alte servicii de măsurare a fluctuațiilor din paginile de rezultate (SERP). Semnale din piață: trafic în scădere și presiune pe venituri Articolul include și reacții din comunitate (inclusiv referiri la discuții de pe WebmasterWorld), unde unii administratori de site-uri reclamă scăderi de trafic din căutare și Discover, probleme de relevanță a audienței și, în unele cazuri, impact direct în monetizare. Una dintre intervenții menționează chiar o scădere puternică a câștigurilor pentru un site de știri, în contextul unui trafic „foarte slab”. Pentru companii, miza imediată este practică: dacă volatilitatea continuă până la închiderea rollout-ului, planificarea campaniilor, estimările de vânzări și bugetele de marketing bazate pe trafic organic pot rămâne imprecise încă câteva zile. [...]
Ucraina își reorganizează infrastructura digitală pentru a limita riscul unor întreruperi masive ale internetului și comunicațiilor mobile , pe fondul intensificării atacurilor rusești asupra centrelor de date și rețelelor de telecomunicații, potrivit Kyiv Post . Miza este continuitatea operațională a serviciilor digitale – de la conectivitatea populației până la funcționarea companiilor și a instituțiilor – într-un scenariu de avarii severe. Premierul Serhii Korețkîi a spus, într-un interviu pentru TSN difuzat duminică, că autoritățile pregătesc „cel mai rău scenariu”, în care loviturile rusești ar putea perturba internetul și comunicațiile mobile. El a indicat că protecția centrelor de date și a rețelelor mobile a fost discutată într-o ședință a Statului Major al Comandantului Suprem. „Trebuie să planificăm pentru cel mai rău scenariu posibil.” Ce măsuri ia guvernul pentru a menține rețelele funcționale Potrivit premierului, Ucraina folosește un set de măsuri pentru a reduce vulnerabilitatea infrastructurii de comunicații, inclusiv prin distribuirea infrastructurii critice în mai multe locații și utilizarea atât a facilităților din țară, cât și din afara ei. În descrierea sa, arhitectura de reziliență include combinații între: amplasare „subterană” a unor componente, găzduire „în cloud” (servicii informatice livrate prin internet, din centre de date), relocare „în străinătate” a unor elemente, modele mixte, fără „o singură regulă” aplicabilă tuturor. Contextul imediat: atacuri asupra centrelor de date și efectul asupra utilizatorilor Între 23 și 25 septembrie, forțele ruse au atacat o serie de centre de date din Ucraina, inclusiv unele operate de UTELS , MiroHost și DATAGROUP, precum și alte elemente de infrastructură de comunicații. Conform publicației, atacurile au distrus sau avariat echipamente ale mai multor furnizori de internet din Kiev și ale unor companii mari de telecomunicații, ceea ce a dus temporar la lipsa accesului la internet pentru „sute de mii” de abonați din Kiev, regiunea Kiev și alte zone ale țării. După aceste atacuri, președintele Volodîmîr Zelenski a convocat pe 26 septembrie o reuniune a Statului Major al Comandantului Suprem, iar oficialii și șefii serviciilor de securitate au primit ordin să ia măsuri suplimentare pentru protejarea infrastructurii de telecomunicații. În ansamblu, seria de lovituri este prezentată ca parte a unei tendințe de intensificare a țintirii infrastructurii digitale și de comunicații, cu riscul unor perturbări mai ample ale serviciilor de internet și telefonie mobilă. [...]
Amazon își extinde serviciul de internet prin satelit Leo în Uzbekistan, într-un parteneriat cu operatorul de stat Uztelecom , cu miza de a acoperi zone unde rețelele terestre nu ajung. Informația apare în WinFuture , care notează că proiectul vizează în special regiunile izolate și greu accesibile, precum zonele montane și deșertice. Acordul are ca obiect „astuparea golurilor” de conectivitate prin completarea infrastructurii existente a Uztelecom cu legături prin satelit. Amazon susține că Leo ar urma să deservească acele zone în care instalarea de rețele clasice, pe cablu, este dificilă sau problematică, astfel încât accesul la internet să fie disponibil „acolo unde este cel mai necesar”. Ce se știe despre implementare și calendar Deși Amazon a lansat deja sateliți pentru Leo, serviciul nu este disponibil pe piața liberă. În acest moment, funcționează în regim de testare, cu angajați și un număr limitat de clienți de tip companie. În consecință, rămâne neclar când Uztelecom și Amazon vor începe efectiv să ofere servicii de internet prin satelit în Uzbekistan. Context: competiția cu Starlink și ritmul de extindere Potrivit publicației, Amazon a trimis până acum aproximativ 400 de sateliți pe orbită pentru a construi un concurent direct pentru Starlink (SpaceX). Planul companiei este să adauge, în următorii ani, peste 3.000 de sateliți suplimentari pe orbită joasă. În paralel, SpaceX ar avea deja peste 11.000 de sateliți Starlink pe orbită. WinFuture mai menționează că Amazon își dezvoltă serviciile satelit și prin parteneriate comerciale, inclusiv o cooperare cu compania aeriană Delta Airlines pentru internet la bord, precum și achiziția Globalstar, operator asociat cu funcții de urgență pe dispozitive Apple. [...]
