Știri
Știri din categoria Internet
ANCOM obligă DIGI să deschidă rețeaua de internet fix în 5.894 de localități, o intervenție de reglementare care poate schimba concurența pe piața locală și, implicit, opțiunile disponibile pentru circa 4,6 milioane de locuitori, potrivit HDSatelit.
Autoritatea a adoptat o decizie pentru piața de gros a serviciilor de acces local la puncte fixe și a desemnat DIGI Romania drept furnizor cu „putere semnificativă” în localitățile vizate. În aceste zone, compania este fie singurul furnizor de acces la internet fix, fie lider cu o cotă totală de peste 97%, conform analizei ANCOM.
Măsurile impuse urmăresc să susțină concurența și să creeze condiții pentru ca alți furnizori să poată veni cu oferte către utilizatorii finali, folosind infrastructura existentă. Printre obligații se numără:
În practică, reglementarea vizează piața de gros (relația dintre operatori), cu efect potențial în piața cu amănuntul (ofertele pentru clienți), dacă alți furnizori aleg să intre sau să se extindă în localitățile respective.
ANCOM spune că a ajuns la această decizie după o analiză derulată în perioada 2023–2025, la nivel de localitate, luând în calcul structura pieței, nivelul concurenței și evoluția indicatorilor din retail. Concluzia a fost existența unei piețe relevante pentru reglementare „ex-ante”, adică intervenție înainte ca problemele de concurență să producă efecte.
Localitățile analizate au, potrivit ANCOM, o populație de 4,6 milioane de locuitori și 1,7 milioane de gospodării.
Decizia a fost publicată în Monitorul Oficial, Partea I, pe 13 mai 2026 și a intrat în vigoare în aceeași zi. Analiza a fost realizată în baza Directivei UE 2018/1972 și a OUG nr. 111/2011, precum și a recomandărilor Comisiei Europene privind menținerea concurenței efective pe piețele de comunicații electronice.
ANCOM precizează că documentele aferente reglementării sunt disponibile pe site-ul instituției.
Recomandate
X reduce drastic activitatea conturilor gratuite, limitând postările la 50 pe zi , o schimbare care poate slăbi rolul platformei ca canal de știri în timp real și împinge utilizatorii spre abonamente, potrivit WinFuture . Ce se schimbă, concret, pentru utilizatorii fără abonament X a introdus limite „dure” pentru conturile neconfirmate (fără abonament plătit). Noile praguri zilnice sunt: 50 de postări proprii pe zi și 200 de răspunsuri pe zi . Anterior, limita era de 2.400 de postări pe zi pentru toți utilizatorii. 500 de mesaje directe pe zi . 400 de conturi noi urmărite pe zi . schimbarea adresei de e-mail: maximum patru modificări pe oră . În plus, limitele sunt împărțite în intervale mai mici, de circa jumătate de oră. Asta înseamnă că utilizatorii care postează mult într-un timp scurt pot fi blocați temporar chiar dacă nu au atins încă plafonul zilnic. Impact operațional: mai puțină „viteză” pentru evenimente în timp real Prin aceste restricții, X riscă să-și reducă utilitatea pentru utilizatorii care urmăresc și comentează rapid evenimente globale (știri, crize, sport), exact zona în care platforma a fost folosită intens. WinFuture notează explicit că măsura ar putea „slăbi puternic” rolul X ca flux de informații în timp real. Motivația oficială vs. suspiciunea de monetizare Într-o explicație din centrul de ajutor al X, compania susține că limitele urmăresc să reducă spamul automatizat (boți) și să scadă încărcarea serverelor, pentru a diminua întreruperile și erorile. Restricțiile afectează și solicitările prin API (interfețe folosite de aplicații terțe). Totuși, publicația arată că observatori văd în principal un motiv financiar: după preluarea de către Elon Musk , bifa albastră nu mai certifică identitatea, ci indică un abonament. Pentru a evita restricțiile, utilizatorii ar trebui să treacă la un plan plătit. Abonamentul Premium costă 8 euro/lună (aprox. 40 lei) , iar planul de bază costă 3 euro/lună (aprox. 15 lei) . Neclaritate pentru abonații „Basic” Rămâne confuz dacă noile limite se aplică și celor care plătesc abonamentul de bază, deoarece acesta nu include bifa albastră. WinFuture indică faptul că regulile nu sunt suficient de clare în acest punct. [...]
Iranul încearcă să transforme cablurile submarine din Strâmtoarea Hormuz într-o pârghie economică și de presiune asupra fluxurilor globale de date , potrivit Focus . Teheranul ar discuta impunerea unor taxe pentru cablurile internaționale care traversează zona și, prin mesaje din presa apropiată de Gardienii Revoluției , ar sugera riscul unor perturbări dacă operatorii nu cooperează. De ce contează: risc operațional pentru internet și piețe financiare Cablurile submarine transportă o parte importantă din traficul global de internet și din fluxurile de date folosite de piețele financiare, servicii de tip cloud (infrastructură informatică la distanță) și comunicații internaționale. Conform informațiilor citate de publicație din CNN , un incident major ar putea afecta inclusiv bănci, tranzacționarea la bursă, exporturi de energie sau sisteme cloud folosite pentru aplicații de inteligență artificială. În ecuație intră și marile companii de tehnologie, menționate ca potențial afectate de o astfel de politică: Google , Microsoft , Meta și Amazon . Ce vrea Iranul: taxe, reguli și control asupra mentenanței Potrivit CNN, conducerea iraniană ar trata tot mai mult cablurile ca instrument strategic. Un purtător de cuvânt al armatei iraniene este citat cu intenția de a introduce taxe: „Vom percepe taxe pe cablurile de internet.” În plus, presa apropiată Gardienilor Revoluției ar fi cerut ca operatorii să accepte legislația iraniană și ca drepturile de mentenanță (intervenții și reparații) să fie transferate exclusiv către firme iraniene. Limite practice: sancțiunile și traseele alternative Rămâne neclar cum ar putea Teheranul să impună efectiv aceste cerințe. Focus notează că sancțiunile SUA fac oricum dificilă sau imposibilă efectuarea de plăți către Iran pentru multe companii occidentale. În plan tehnic, situația este sensibilă deoarece mai multe cabluri internaționale trec prin regiune. Deși multe trasee sunt proiectate să evite apele iraniene, experți citați indică faptul că două sisteme importante ar traversa direct teritoriul iranian. Scenariul de risc: sabotaj și „catastrofă digitală” Analiști de securitate avertizează asupra posibilității unor atacuri ale Gardienilor Revoluției, inclusiv cu drone subacvatice sau scafandri de luptă. Un prejudiciu extins ar putea declanșa, potrivit CNN, o „catastrofă digitală”. În același timp, experții citați de Focus arată că, potrivit „TeleGeography”, cablurile care trec prin Strâmtoarea Hormuz ar reprezenta sub 1% din capacitatea internațională globală. Chiar și așa, pentru statele din Golf, părți din Asia și anumite rute financiare și energetice, perturbările pot avea efecte economice semnificative. Context: modelul Suez și monetizarea poziției geografice Focus plasează demersul Iranului într-o strategie mai largă de a monetiza poziția geografică, într-un mod comparat cu Egiptul și veniturile obținute din Canalul Suez. Publicația notează însă că situația juridică în Strâmtoarea Hormuz este mai complicată. În paralel, aceeași logică ar fi vizibilă și în transportul maritim: ruta devine un coridor „selectiv controlat”, cu excepții diplomatice pentru unele state, în timp ce o parte dintre armatori evită zona din cauza atacurilor și a costurilor ridicate de asigurare. Totuși, în pofida conflictului, zilnic continuă să tranziteze strâmtoarea zeci de nave, iar observatorii citați văd o strategie comună: transformarea unei poziții-cheie la Golful Persic în influență politică și potențiale venituri noi. [...]
Uniunea Europeană ia în calcul două cabluri submarine prin Arctica pentru a reduce dependența de rutele vulnerabile dintre Europa și Asia , potrivit Tom's Hardware . Miza este ocolirea „gâtului de sticlă” din Orientul Mijlociu, pe unde tranzitează în prezent 90% din traficul de internet Europa–Asia, zonă afectată de incidente repetate cu cabluri tăiate și întreruperi. Unul dintre proiecte ar urma să treacă prin Pasajul de Nord-Vest al Canadei, iar celălalt ar porni din Scandinavia și ar traversa direct Polul Nord. Publicația notează, citând The Verge, că UE a început să se uite „spre nord” după turbulențele recente din Orientul Mijlociu, care au expus riscul operațional al rutelor actuale. De ce caută UE o rută nouă: întreruperi și negocieri de luni de zile Contextul invocat pornește din 2024, când o rachetă lansată de houthi a lovit o navă aflată în tranzit prin Marea Roșie, în zona strâmtă dintre Yemen și Djibouti. Atacul a făcut ca nava să rămână în derivă, iar ancora acesteia a tăiat trei cabluri submarine aflate în acel punct de trecere. Conform materialului, a fost nevoie de peste patru luni de negocieri până când o navă de reparații a putut interveni fără riscul de a fi atacată. În acest context, instabilitatea regională este prezentată drept motivul principal pentru care UE caută rute alternative către Asia. În prezent, alternativele ar fi tranzitul prin Statele Unite sau prin Rusia, iar ruta polară este descrisă ca singura care nu ar traversa teritorii controlate de alte guverne. „ Polar Connect ”: independență geopolitică, dar cu riscuri tehnice și costuri mari Proiectul menționat, „Polar Connect”, vine însă cu dificultăți specifice Arcticii: gheața și aisbergurile pot zgâria fundul mării, acolo unde sunt așezate cablurile; nu există nave spărgătoare de gheață specializate pentru instalarea cablurilor, ceea ce ar impune utilizarea a cel puțin două nave sau construirea uneia noi; mentenanța ar fi complicată și scumpă, iar timpii de nefuncționare ar putea fi lungi din cauza condițiilor arctice. Tom’s Hardware notează că aceste elemente pot face ruta „nefezabilă economic”, însă presiunea geopolitică pare să împingă Europa către o alternativă mai puțin expusă „capriciilor liderilor instabili”. Ținta indicată este ca legătura să devină operațională până în 2030, deși condițiile dificile din Arctica ar putea afecta calendarul. Tendință mai largă: ocolirea punctelor de blocaj pentru cablurile submarine UE nu este singurul actor care caută rute care să evite punctele de blocaj din Orientul Mijlociu. Materialul amintește că Meta a anunțat la începutul lui 2025 „Project Waterworth”, un proiect de cablu submarin care urmărește să ocolească zone sensibile precum Orientul Mijlociu și Strâmtoarea Malacca, cu obiectivul de a crea o rută de date mai puțin expusă riscurilor geopolitice. [...]
Uniunea Europeană pregătește reguli mai dure pentru TikTok și Instagram, vizând funcțiile de „design adictiv” care țin copiii conectați mai mult timp , iar miza pentru platforme este una de reglementare: limitarea unor mecanisme de produs precum derularea infinită, redarea automată și notificările push, potrivit news.ro . Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , a spus marți, la Summitul European pentru Inteligență Artificială și Copii din Danemarca, că Bruxellesul va interveni împotriva platformelor care folosesc mecanisme menite să mențină utilizatorii conectați cât mai mult timp. „Luăm măsuri împotriva TikTok şi a designului său adictiv - derulare infinită, autoplay şi notificări push. Acelaşi lucru este valabil şi pentru Meta, deoarece considerăm că Instagram şi Facebook nu aplică eficient limita minimă de vârstă de 13 ani.” Ce funcții intră în vizor și de ce contează pentru platforme Ținta anunțată sunt funcții uzuale în aplicații, dar considerate problematice în raport cu minorii: derularea infinită (feed fără capăt, care încurajează consumul continuu); redarea automată a clipurilor (autoplay); notificările push (alerte care readuc utilizatorul în aplicație). Pe lângă aceste mecanisme, Comisia Europeană investighează și felul în care platformele pot „împinge” minorii în „tuneluri” de conținut nociv, inclusiv materiale care promovează tulburări alimentare, automutilare sau alte comportamente periculoase. Verificarea vârstei: aplicație UE și integrare în portofele digitale Executivul european dezvoltă, în paralel, o aplicație proprie de verificare a vârstei, despre care von der Leyen afirmă că respectă „cele mai ridicate standarde de confidențialitate din lume”. Aplicația ar urma să fie integrată în portofelele digitale europene și să poată fi folosită direct de platformele online pentru verificarea utilizatorilor minori. Șefa Comisiei a susținut că tehnologia necesară există deja și că platformele nu mai pot invoca lipsa unor soluții eficiente pentru controlul accesului copiilor la rețelele sociale. Ce urmează: posibilă propunere legislativă „din această vară” Potrivit Reuters și CNBC, Comisia Europeană ar putea prezenta încă din această vară o propunere legislativă privind siguranța copiilor online, după consultarea unui grup special de experți. În context mai larg, UE și-a intensificat în ultimii ani presiunile asupra marilor companii americane de tehnologie prin aplicarea legislației europene privind concurența și serviciile digitale. Totodată, mai multe state europene – inclusiv Franța, Spania și Marea Britanie – analizează restricții pentru accesul adolescenților la rețelele sociale, iar Australia a adoptat recent o interdicție amplă pentru utilizatorii sub 16 ani. [...]
Germania cere un „gestionar european” pentru TikTok în UE , într-o mișcare care ar putea împinge platforma spre o reorganizare a operațiunilor și a guvernanței datelor pe piața europeană, pe fondul presiunilor de reglementare din sectorul digital, potrivit Agerpres . Ministrul german al culturii, Wolfram Weimer , a spus la Bruxelles că Europa ar trebui să se inspire din „modelul american”, unde TikTok a anunțat la începutul anului crearea unei companii cu majoritate americană pentru a-și continua activitățile în SUA, în pofida legăturilor cu societatea-mamă chineză. În viziunea sa, soluția europeană ar însemna ca activitățile TikTok din Europa să fie încredințate unui „gestionar european”. De ce contează: presiune de reglementare și control asupra datelor În centrul discuției se află algoritmul TikTok și temerile legate de utilizarea lui ca instrument de colectare de date sau propagandă. Weimer a invocat îngrijorări privind amploarea colectării de date despre tinerii europeni și a susținut că aceste date ar fi transmise către servere a căror origine „nu o cunoaștem” cu precizie. Ce face deja TikTok și ce urmează Potrivit informațiilor din material, TikTok încearcă să liniștească instituțiile europene prin stocarea datelor utilizatorilor europeni în Europa și prin restricții privind persoanele care pot avea acces la aceste informații. În paralel, platforma este vizată de anchete ale Uniunii Europene în cadrul reglementărilor sale pentru sectorul digital, ceea ce menține presiunea pentru măsuri suplimentare de conformare și, posibil, pentru schimbări de structură operațională în UE. [...]
Reddit blochează accesul din browser pe mobil pentru o parte dintre utilizatorii neautentificați, împingându-i către aplicație, unde poate urmări mai bine comportamentul și poate vinde publicitate mai țintită , potrivit WinFuture . Măsura apare în contextul presiunii de a crește veniturile după listarea la bursă și a stârnit deja critici legate de confidențialitate. Pe smartphone, vizitarea Reddit din browser este întâmpinată de un pop-up care cere instalarea aplicației oficiale și, mai important, blochează derularea paginii. Fereastra nu are buton de închidere, ceea ce transformă mesajul într-o restricție efectivă. Conform publicației, sunt vizați în special utilizatorii care accesează platforma fără cont. De ce contează: monetizare mai eficientă în aplicație, nu pe web În comunitate, reacțiile negative se leagă în principal de faptul că aplicația implică „tracking” (urmărirea activității) mai extins și colectarea de date personale, în timp ce accesul din browser poate fi limitat de mecanisme de protecție ale navigatorului. Reddit justifică schimbarea prin „îmbunătățirea experienței”, însă un purtător de cuvânt a declarat pentru Ars Technica că este vorba despre un test aplicat unui grup mic de utilizatori mobili frecvenți, dar neautentificați. Obiectivul este migrarea lor către aplicație, unde compania poate oferi fluxuri personalizate și o funcție de căutare mai bună. WinFuture leagă această direcție de strategia de creștere a veniturilor după IPO: în trecut, Reddit a trecut la taxarea interfețelor de programare (API) , schimbare care a dus la dispariția unor aplicații terțe populare precum Apollo și Redditisfun. În aplicația proprie, compania poate urmări activitatea mai granular și o poate valorifica mai eficient în publicitate decât în „web-ul liber”. Cum poate fi ocolită restricția (în unele cazuri) Pentru că testul vizează în mod specific vizitatorii neautentificați, există câteva soluții practice menționate de sursă: autentificarea în cont din browserul mobil (pop-up-ul dispare, de regulă, imediat); ștergerea cookie-urilor și a datelor de navigare (resetarea „recunoașterii” utilizatorului); accesarea versiunii clasice prin subdomeniul „old” (old.reddit.com), care încarcă o variantă neîngrădită a platformei. Nu este clar din informațiile disponibile cât de larg va fi extins testul și dacă blocarea va deveni o politică permanentă pentru toți utilizatorii neautentificați de pe mobil. [...]
