Știri
Știri din categoria Internet
Iranul este izolat de internetul global de 50 de zile, o întrerupere care, potrivit Economica, lovește direct activitatea economică de zi cu zi, de la comunicare la accesul la servicii online, chiar dacă intranetul național continuă să funcționeze.
Organizația NetBlocks arată că „blackout-ul digital” a intrat în a 50-a zi, adică 1.176 de ore. Datele invocate de NetBlocks indică faptul că măsura – descrisă drept fără precedent pentru „o societate conectată” – continuă să afecteze mijloacele de existență și drepturile majorității iranienilor.
Deși accesul la internetul mondial este „puternic restricționat”, intranetul național rămâne operațional. Asta permite, în special:
În paralel, o parte dintre utilizatori încearcă să ocolească restricțiile prin rețele private virtuale (VPN – servicii care maschează adresa utilizatorului). Un număr mai mic are acces la Starlink sau la alți furnizori de internet prin satelit, însă sursa notează că acest lucru se face „în pofida riscurilor de a fi arestați”.
NetBlocks menționează că, la 5 aprilie, întreruperea atinsese un record la scara unei țări. ONG-ul precizează că a mai înregistrat întreruperi mai lungi în trecut, dar la nivel regional, și notează că Coreea de Nord nu a fost conectată niciodată la internetul mondial.
Înaintea actualului blackout, iranienii au mai trecut printr-o întrerupere de 18 zile în ianuarie, în timpul manifestațiilor împotriva puterii, a căror reprimare ar fi făcut mii de victime, potrivit textului citat. Ulterior, accesul ar fi fost restabilit parțial, dar a rămas limitat și filtrat, înainte de a fi din nou întrerupt pe scară largă după începerea loviturilor israeliano-americane din 28 februarie împotriva Iranului, care au declanșat un război regional.
Recomandate
Accesul Iranului la internetul global începe să revină, după 88 de zile de izolare , un episod care a lovit direct în activitatea economică digitală și a amplificat riscurile operaționale pentru companii și freelanceri, potrivit Mediafax . Reluarea a fost observată marți, imediat după ora 15:30 (ora locală), când conectivitatea a urcat la peste o treime din nivelul anterior, conform NetBlocks , organizație care monitorizează traficul web. NetBlocks a mai indicat că Iranul a fost complet izolat de internetul global timp de 2.093 de ore, descrisă drept cea mai lungă întrerupere de acest fel înregistrată vreodată pentru o țară. Revenire „selectivă” și încă mult sub nivelul normal În paralel, datele companiei americane de analiză Kentik arătau că accesul rămânea sub 10% din nivelurile de dinaintea închiderii. Doug Madory, expert la Kentik, a apreciat că restabilirea de până acum a părut „selectivă”. Activiști pentru drepturi digitale și observatori ai internetului au raportat o reluare modestă a traficului, cu mai mulți furnizori permițând conectarea. Printre exemplele menționate se află rețele rezidențiale de fibră optică din jurul Teheranului și unii furnizori de servicii mobile, deși IranCell ar fi fost conectat doar pentru scurt timp. Oficialii iranieni au indicat revenirea Gmail ca prim semn al implementării schimbării. Miza economică: șomaj și risc de faliment În material se arată că întreruperea a contribuit la pierderea locurilor de muncă pentru mii de iranieni. Totodată, temerile privind șomajul în masă și falimentul comercial ar fi fost un factor care l-a determinat pe președintele Masoud Pezeshkian – ales pe o platformă ce includea promisiunea unui internet liber – să facă demersuri pe lângă oficialii din securitate pentru ridicarea restricțiilor. Un anunț oficial ar fi venit după un vot al grupului operativ special pentru gestionarea spațiului cibernetic. Cadru administrativ contestat și reluare graduală Reluarea accesului a avut loc în pofida unei hotărâri judecătorești administrative provizorii care punea sub semnul întrebării autoritatea organismului ce supraveghează această mișcare, denumit „sediul special pentru conducerea spațiului cibernetic al țării”. Organismul ar fi fost înființat de președinte cu o săptămână înainte, potrivit The Guardian. Ministrul comunicațiilor, Sattar Hashemi, a salutat decizia guvernului de a încheia întreruperea, dar a precizat că restabilirea internetului va fi un proces gradual. În acest moment, amploarea reală a reconectării rămâne dificil de evaluat, inclusiv potrivit unui cercetător iranian aflat în exil, citat în material, care a spus că „foarte puțin” a fost restabilit. [...]
Iranul redeschide accesul la internetul internațional după aproape 90 de zile , o decizie cu efect direct asupra funcționării economiei digitale și a activității companiilor care depind de conectivitate, potrivit Digi24 . Ordinul a fost emis de președintele Masoud Pezeshkian , iar presa de stat iraniană a relatat informația citând un oficial, conform Reuters. Decizia vine după o întrerupere de aproape 90 de zile, pe fondul războiului cu SUA și Israel. Anunțul a fost făcut de șeful departamentului de relații publice din Ministerul Comunicațiilor din Iran. Ce se știe și ce rămâne neclar despre reconectare Deocamdată, mecanismul privind modul și momentul în care Iranul se va reconecta la internetul global „este necunoscut”, notează Agerpres, citată de Digi24. Cu alte cuvinte, nu este clar dacă reluarea accesului va fi imediată, graduală sau condiționată. Contextul întreruperii: 87 de zile fără internet global pentru majoritatea populației Majoritatea iranienilor nu au putut accesa internetul mondial timp de 87 de zile, potrivit observatorului de internet NetBlocks . Doar un număr mic de cetățeni ar fi avut acces la VPN-uri (servicii care pot ocoli restricțiile) „scumpe și avansate”, capabile să treacă de blocaje. Autoritățile au impus inițial întreruperea accesului la internet începând cu 8 ianuarie, ca răspuns la protestele antiguvernamentale la nivel național. Conexiunile au revenit treptat la normal în februarie, înainte de o nouă întrerupere, declanșată după începerea atacurilor americane și israeliene împotriva Iranului, pe 28 februarie. De ce contează: economia digitală rămâne vulnerabilă la decizii administrative Chiar și în perioade fără criză, accesul la internetul global în Iran este „puternic restricționat” prin cenzurarea multor site-uri, iar autoritățile se bazează tot mai mult pe un intranet (rețea internă separată de internetul global), inclusiv în școli, unde învățarea se face online. În acest context, ordinul de redeschidere poate reduce blocajele operaționale pentru activități care depind de internetul internațional, însă amploarea efectului va depinde de modul concret în care va fi implementată reconectarea. [...]
China accelerează construcția constelației „Qianfan” pentru internet prin satelit , după două lansări reușite în două zile consecutive, care duc totalul sateliților deja plasați pe orbită la 182, potrivit IT Home . Ritmul contează operațional: proiectul intră într-o fază de „industrializare” a lansărilor, necesară pentru a ajunge la o rețea funcțională de acoperire regională și, ulterior, globală. Pe 5 iunie 2026, la ora 14:34 (ora Chinei), o rachetă Long March 8 a lansat de la Centrul Comercial de Lansări Spațiale Hainan un set de 12 sateliți „Qianfan” pe orbită polară, misiunea fiind declarată un succes. Informația este atribuită de publicație postului CCTV News. Cu o zi înainte, compania Yuanxin Satellite (垣信卫星) a lansat încă 18 sateliți „Qianfan” de la Centrul de Lansare Taiyuan, folosind o rachetă Long March 6A, iar toți sateliții ar fi intrat în parametri normali după separare. IT Home notează că, înaintea lansării din 5 iunie, numărul total de sateliți „Qianfan” ajunsese la 182, semn că „asamblarea” constelației se accelerează. Ce urmărește proiectul: internet satelitar cu latență redusă și evoluție spre 6G Conform unei prezentări oficiale citate de publicație, Yuanxin Satellite, entitatea care construiește și operează constelația, vizează furnizarea către utilizatori globali a unor servicii de internet prin satelit (bandă largă) cu: latență redusă, viteză mare, fiabilitate ridicată. În plus, serviciul ar avea „compatibilitate bună” cu sistemele de comunicații existente și ar putea evolua gradual pentru a susține standarde 6G, cu obiectivul final de acoperire „fără întreruperi” între rețele terestre, satelitare, aeriene și maritime. Țintele de desfășurare: 1.296 de sateliți în primele două faze, apoi peste 15.000 Planul proiectului „Qianfan” este structurat în trei etape, potrivit aceleiași surse: Faza 1: 648 sateliți pentru acoperire regională; Faza 2: încă 648 sateliți, pentru un total de 1.296 și acoperire globală; Faza 3: peste 15.000 de sateliți pentru servicii integrate și diversificate. În acest context, cele două lansări consecutive indică o creștere a capacității operaționale de a pune rapid pe orbită loturi de sateliți — o condiție esențială pentru ca o constelație de asemenea dimensiuni să devină utilizabilă comercial. [...]
Iranul încearcă să transforme cablurile submarine din Strâmtoarea Hormuz într-o pârghie economică și de presiune asupra fluxurilor globale de date , potrivit Focus . Teheranul ar discuta impunerea unor taxe pentru cablurile internaționale care traversează zona și, prin mesaje din presa apropiată de Gardienii Revoluției , ar sugera riscul unor perturbări dacă operatorii nu cooperează. De ce contează: risc operațional pentru internet și piețe financiare Cablurile submarine transportă o parte importantă din traficul global de internet și din fluxurile de date folosite de piețele financiare, servicii de tip cloud (infrastructură informatică la distanță) și comunicații internaționale. Conform informațiilor citate de publicație din CNN , un incident major ar putea afecta inclusiv bănci, tranzacționarea la bursă, exporturi de energie sau sisteme cloud folosite pentru aplicații de inteligență artificială. În ecuație intră și marile companii de tehnologie, menționate ca potențial afectate de o astfel de politică: Google , Microsoft , Meta și Amazon . Ce vrea Iranul: taxe, reguli și control asupra mentenanței Potrivit CNN, conducerea iraniană ar trata tot mai mult cablurile ca instrument strategic. Un purtător de cuvânt al armatei iraniene este citat cu intenția de a introduce taxe: „Vom percepe taxe pe cablurile de internet.” În plus, presa apropiată Gardienilor Revoluției ar fi cerut ca operatorii să accepte legislația iraniană și ca drepturile de mentenanță (intervenții și reparații) să fie transferate exclusiv către firme iraniene. Limite practice: sancțiunile și traseele alternative Rămâne neclar cum ar putea Teheranul să impună efectiv aceste cerințe. Focus notează că sancțiunile SUA fac oricum dificilă sau imposibilă efectuarea de plăți către Iran pentru multe companii occidentale. În plan tehnic, situația este sensibilă deoarece mai multe cabluri internaționale trec prin regiune. Deși multe trasee sunt proiectate să evite apele iraniene, experți citați indică faptul că două sisteme importante ar traversa direct teritoriul iranian. Scenariul de risc: sabotaj și „catastrofă digitală” Analiști de securitate avertizează asupra posibilității unor atacuri ale Gardienilor Revoluției, inclusiv cu drone subacvatice sau scafandri de luptă. Un prejudiciu extins ar putea declanșa, potrivit CNN, o „catastrofă digitală”. În același timp, experții citați de Focus arată că, potrivit „TeleGeography”, cablurile care trec prin Strâmtoarea Hormuz ar reprezenta sub 1% din capacitatea internațională globală. Chiar și așa, pentru statele din Golf, părți din Asia și anumite rute financiare și energetice, perturbările pot avea efecte economice semnificative. Context: modelul Suez și monetizarea poziției geografice Focus plasează demersul Iranului într-o strategie mai largă de a monetiza poziția geografică, într-un mod comparat cu Egiptul și veniturile obținute din Canalul Suez. Publicația notează însă că situația juridică în Strâmtoarea Hormuz este mai complicată. În paralel, aceeași logică ar fi vizibilă și în transportul maritim: ruta devine un coridor „selectiv controlat”, cu excepții diplomatice pentru unele state, în timp ce o parte dintre armatori evită zona din cauza atacurilor și a costurilor ridicate de asigurare. Totuși, în pofida conflictului, zilnic continuă să tranziteze strâmtoarea zeci de nave, iar observatorii citați văd o strategie comună: transformarea unei poziții-cheie la Golful Persic în influență politică și potențiale venituri noi. [...]
Kremlinul pregătește „liste albe” de servicii online care să rămână funcționale în timpul opririlor de internet , o măsură cu impact direct asupra operațiunilor digitale și a continuității plăților și serviciilor publice, potrivit G4Media . Președintele rus Vladimir Putin a ordonat asigurarea unor servicii de internet de bază pentru populație, pe fondul anticipării unor noi întreruperi masive ale rețelei, care ar putea fi dispuse de Serviciul Federal de Securitate (FSB) . Ordinul vizează menținerea funcționării „neîntrerupte” a serviciilor esențiale în perioadele în care accesul la internet este restricționat. Ce servicii trebuie să rămână disponibile Conform comunicatului publicat de Kremlin, autoritățile trebuie să asigure funcționarea serviciilor esențiale, inclusiv: sisteme de asistență medicală; sistemul federal de informații de stat; sisteme de plăți; accesul cetățenilor la aceste servicii pe durata restricționării internetului. Termen și responsabili Măsurile trebuie pregătite până la 1 iulie 2026, responsabilitatea revenind prim-ministrului Mihail Mișustin și directorului FSB, Aleksandr Bortnikov. Instrucțiunile au fost elaborate după o reuniune a guvernului rus din 23 aprilie. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus că obiectivul este ca serviciile electronice „cu adevărat esențiale” să fie incluse pe „liste albe” și să li se garanteze funcționarea. Înscrierea pe aceste liste este strict reglementată și include site-uri și aplicații rusești. De ce contează pentru economie și operațiuni Întreruperile de internet au produs deja efecte colaterale, inclusiv asupra mediului de afaceri, potrivit relatărilor citate. În perioadele anterioare de restricții, „listele albe” nu au funcționat, iar cetățenii s-au plâns atât de dificultăți în viața de zi cu zi, cât și de impactul asupra afacerilor din Moscova. Cercetătoarea Aleksandra Prokopenko (Carnegie Center) apreciază că ordinul „instituționalizează” întreruperile, transformându-le într-o „condiție operațională normală, nu o excepție”, și că FSB ajunge într-o poziție mai puternică, în timp ce guvernul primește un instrument oficial pentru a anula măsura dacă daunele colaterale devin prea mari. Context: întreruperi repetate și rolul FSB Întreruperile de internet în Rusia au început anul trecut, invocându-se motive de securitate. La Moscova, accesul la internetul mobil a fost blocat aproximativ trei săptămâni în martie, iar la începutul lui mai au existat noi blocaje, ridicate la câteva ore după ce operatorii de telefonie mobilă anunțaseră restricții pentru cinci zile. Potrivit informațiilor citate, întreruperile sunt efectuate de FSB la cererea șefului statului, în baza unei legi promulgate la începutul anului. Forțele de securitate susțin că măsurile sunt necesare pentru apărare împotriva acțiunilor serviciilor secrete ucrainene și a atacurilor cu drone. În același timp, unii experți le leagă de construirea unui „spațiu informațional” mai izolat de internetul global, în linie cu politicile de propagandă și cenzură. [...]
Încetinirea investițiilor în telecom riscă să lase zeci de milioane de europeni fără internet rapid până în 2030 , iar problema de fond este o piață prea fragmentată pentru a susține proiecte mari de infrastructură, potrivit unei analize preluate de G4Media , care citează Politico . Estimările din industrie indică faptul că peste 41 de milioane de persoane din Uniunea Europeană nu vor fi conectate la rețele de fibră optică până în 2030 . În paralel, deși operatorii europeni au investit 64,6 miliarde de euro în 2024 (aprox. 322,9 miliarde lei) , sectorul bifează al doilea an consecutiv de scădere a investițiilor , iar veniturile per utilizator au coborât sub nivelurile de acum un deceniu, conform datelor citate. Fragmentarea pieței, frână pentru investiții mari Un obstacol structural major este numărul mare de jucători , care reduce capacitatea industriei de a finanța modernizări ample. În Europa există 44 de operatori de telefonie mobilă și peste 70 de mari furnizori de servicii fixe , arată analiza. Prin comparație, SUA, China, Coreea de Sud și Japonia sunt descrise ca având modele mai centralizate sau strategii industriale mai coerente, care ar permite mobilizarea mai eficientă a capitalului pentru infrastructură digitală. În viziunea experților din industrie citați, fragmentarea europeană limitează investițiile pe termen lung și încetinește modernizarea rețelelor. Legea privind Rețelele Digitale: simplificare limitată, potrivit industriei În acest context, UE lucrează la Legea privind Rețelele Digitale (Digital Networks Act – DNA) , un pachet legislativ care ar urma să simplifice reglementările și să stimuleze investițiile în telecom. Forma actuală a proiectului menționată în analiză prevede: eliminarea a trei obligații de raportare; păstrarea a 17 cerințe existente; introducerea a 12 obligații noi. Industria avertizează că, în această configurație, reforma ar putea avea un efect de simplificare mai redus decât cel așteptat și ar putea fi insuficientă pentru a schimba dinamica investițiilor. Progres inegal și miza spectrului pentru 5G și 6G Acoperirea rețelelor de fibră optică până la domiciliu (FTTH) depășește 77% în Europa, iar tranziția de la cupru la fibră continuă într-un ritm relativ stabil. Experții citați recomandă ca această tranziție să fie lăsată în principal la decizia pieței, argumentând că termene uniforme impuse la nivel european ar putea încetini investițiile, nu să le accelereze. Un element văzut ca favorabil în propunerea legislativă este politica privind spectrul de frecvențe : industria susține că licențele pe termen lung și predictibilitatea reglementărilor sunt esențiale pentru investițiile în rețelele 5G și viitoarele tehnologii 6G. Sectorul european al comunicațiilor digitale este estimat la 1,09 trilioane de euro (aprox. 5,45 trilioane lei) , echivalentul a circa 5% din PIB-ul UE . În acest cadru, analiza avertizează că Europa riscă să intre într-un nou deceniu de subinvestiții într-o infrastructură considerată critică pentru economie, securitate cibernetică, productivitate și tranziția verde. [...]
