Știri
Știri din categoria Internet
Uniunea Europeană pregătește reguli mai dure pentru TikTok și Instagram, vizând funcțiile de „design adictiv” care țin copiii conectați mai mult timp, iar miza pentru platforme este una de reglementare: limitarea unor mecanisme de produs precum derularea infinită, redarea automată și notificările push, potrivit news.ro.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a spus marți, la Summitul European pentru Inteligență Artificială și Copii din Danemarca, că Bruxellesul va interveni împotriva platformelor care folosesc mecanisme menite să mențină utilizatorii conectați cât mai mult timp.
„Luăm măsuri împotriva TikTok şi a designului său adictiv - derulare infinită, autoplay şi notificări push. Acelaşi lucru este valabil şi pentru Meta, deoarece considerăm că Instagram şi Facebook nu aplică eficient limita minimă de vârstă de 13 ani.”
Ținta anunțată sunt funcții uzuale în aplicații, dar considerate problematice în raport cu minorii:
Pe lângă aceste mecanisme, Comisia Europeană investighează și felul în care platformele pot „împinge” minorii în „tuneluri” de conținut nociv, inclusiv materiale care promovează tulburări alimentare, automutilare sau alte comportamente periculoase.
Executivul european dezvoltă, în paralel, o aplicație proprie de verificare a vârstei, despre care von der Leyen afirmă că respectă „cele mai ridicate standarde de confidențialitate din lume”. Aplicația ar urma să fie integrată în portofelele digitale europene și să poată fi folosită direct de platformele online pentru verificarea utilizatorilor minori.
Șefa Comisiei a susținut că tehnologia necesară există deja și că platformele nu mai pot invoca lipsa unor soluții eficiente pentru controlul accesului copiilor la rețelele sociale.
Potrivit Reuters și CNBC, Comisia Europeană ar putea prezenta încă din această vară o propunere legislativă privind siguranța copiilor online, după consultarea unui grup special de experți.
În context mai larg, UE și-a intensificat în ultimii ani presiunile asupra marilor companii americane de tehnologie prin aplicarea legislației europene privind concurența și serviciile digitale. Totodată, mai multe state europene – inclusiv Franța, Spania și Marea Britanie – analizează restricții pentru accesul adolescenților la rețelele sociale, iar Australia a adoptat recent o interdicție amplă pentru utilizatorii sub 16 ani.
Recomandate
Germania cere un „gestionar european” pentru TikTok în UE , într-o mișcare care ar putea împinge platforma spre o reorganizare a operațiunilor și a guvernanței datelor pe piața europeană, pe fondul presiunilor de reglementare din sectorul digital, potrivit Agerpres . Ministrul german al culturii, Wolfram Weimer , a spus la Bruxelles că Europa ar trebui să se inspire din „modelul american”, unde TikTok a anunțat la începutul anului crearea unei companii cu majoritate americană pentru a-și continua activitățile în SUA, în pofida legăturilor cu societatea-mamă chineză. În viziunea sa, soluția europeană ar însemna ca activitățile TikTok din Europa să fie încredințate unui „gestionar european”. De ce contează: presiune de reglementare și control asupra datelor În centrul discuției se află algoritmul TikTok și temerile legate de utilizarea lui ca instrument de colectare de date sau propagandă. Weimer a invocat îngrijorări privind amploarea colectării de date despre tinerii europeni și a susținut că aceste date ar fi transmise către servere a căror origine „nu o cunoaștem” cu precizie. Ce face deja TikTok și ce urmează Potrivit informațiilor din material, TikTok încearcă să liniștească instituțiile europene prin stocarea datelor utilizatorilor europeni în Europa și prin restricții privind persoanele care pot avea acces la aceste informații. În paralel, platforma este vizată de anchete ale Uniunii Europene în cadrul reglementărilor sale pentru sectorul digital, ceea ce menține presiunea pentru măsuri suplimentare de conformare și, posibil, pentru schimbări de structură operațională în UE. [...]
Încetinirea investițiilor în telecom riscă să lase zeci de milioane de europeni fără internet rapid până în 2030 , iar problema de fond este o piață prea fragmentată pentru a susține proiecte mari de infrastructură, potrivit unei analize preluate de G4Media , care citează Politico . Estimările din industrie indică faptul că peste 41 de milioane de persoane din Uniunea Europeană nu vor fi conectate la rețele de fibră optică până în 2030 . În paralel, deși operatorii europeni au investit 64,6 miliarde de euro în 2024 (aprox. 322,9 miliarde lei) , sectorul bifează al doilea an consecutiv de scădere a investițiilor , iar veniturile per utilizator au coborât sub nivelurile de acum un deceniu, conform datelor citate. Fragmentarea pieței, frână pentru investiții mari Un obstacol structural major este numărul mare de jucători , care reduce capacitatea industriei de a finanța modernizări ample. În Europa există 44 de operatori de telefonie mobilă și peste 70 de mari furnizori de servicii fixe , arată analiza. Prin comparație, SUA, China, Coreea de Sud și Japonia sunt descrise ca având modele mai centralizate sau strategii industriale mai coerente, care ar permite mobilizarea mai eficientă a capitalului pentru infrastructură digitală. În viziunea experților din industrie citați, fragmentarea europeană limitează investițiile pe termen lung și încetinește modernizarea rețelelor. Legea privind Rețelele Digitale: simplificare limitată, potrivit industriei În acest context, UE lucrează la Legea privind Rețelele Digitale (Digital Networks Act – DNA) , un pachet legislativ care ar urma să simplifice reglementările și să stimuleze investițiile în telecom. Forma actuală a proiectului menționată în analiză prevede: eliminarea a trei obligații de raportare; păstrarea a 17 cerințe existente; introducerea a 12 obligații noi. Industria avertizează că, în această configurație, reforma ar putea avea un efect de simplificare mai redus decât cel așteptat și ar putea fi insuficientă pentru a schimba dinamica investițiilor. Progres inegal și miza spectrului pentru 5G și 6G Acoperirea rețelelor de fibră optică până la domiciliu (FTTH) depășește 77% în Europa, iar tranziția de la cupru la fibră continuă într-un ritm relativ stabil. Experții citați recomandă ca această tranziție să fie lăsată în principal la decizia pieței, argumentând că termene uniforme impuse la nivel european ar putea încetini investițiile, nu să le accelereze. Un element văzut ca favorabil în propunerea legislativă este politica privind spectrul de frecvențe : industria susține că licențele pe termen lung și predictibilitatea reglementărilor sunt esențiale pentru investițiile în rețelele 5G și viitoarele tehnologii 6G. Sectorul european al comunicațiilor digitale este estimat la 1,09 trilioane de euro (aprox. 5,45 trilioane lei) , echivalentul a circa 5% din PIB-ul UE . În acest cadru, analiza avertizează că Europa riscă să intre într-un nou deceniu de subinvestiții într-o infrastructură considerată critică pentru economie, securitate cibernetică, productivitate și tranziția verde. [...]
Peste 60% dintre români spun că au încredere mică sau deloc în informațiile de pe TikTok , potrivit unui sondaj Avangarde realizat în luna mai la comanda G4Media . Datele indică o problemă de credibilitate pentru platformă, cu efect direct asupra felului în care pot fi influențate deciziile de consum și comportamentele publicului prin conținut viral. Sondajul arată că peste 31% dintre respondenți „nu cred deloc” în informațiile de pe TikTok, iar peste 29% spun că au „încredere puțină”. La polul opus, 17,3% declară că au „multă încredere”, iar 1,4% că au „foarte multă încredere” în informațiile primite prin această rețea. Ce relevă cifrele despre riscul de dezinformare Rezultatele sugerează o audiență semnificativă care consumă conținut, dar îl tratează cu scepticism, ceea ce complică atât comunicarea comercială (branduri, creatori), cât și comunicarea publică (instituții). În același timp, existența unui segment care declară încredere ridicată (multă sau foarte multă) indică un potențial canal de propagare rapidă a mesajelor neverificate către o parte a publicului. Metodologie: eșantion și marjă de eroare Au fost intervievate peste 900 de persoane cu vârsta de peste 18 ani, în perioada 22–31 mai. Marja de eroare a sondajului este de ±3,4%, conform informațiilor publicate. [...]
Uniunea Europeană ia în calcul două cabluri submarine prin Arctica pentru a reduce dependența de rutele vulnerabile dintre Europa și Asia , potrivit Tom's Hardware . Miza este ocolirea „gâtului de sticlă” din Orientul Mijlociu, pe unde tranzitează în prezent 90% din traficul de internet Europa–Asia, zonă afectată de incidente repetate cu cabluri tăiate și întreruperi. Unul dintre proiecte ar urma să treacă prin Pasajul de Nord-Vest al Canadei, iar celălalt ar porni din Scandinavia și ar traversa direct Polul Nord. Publicația notează, citând The Verge, că UE a început să se uite „spre nord” după turbulențele recente din Orientul Mijlociu, care au expus riscul operațional al rutelor actuale. De ce caută UE o rută nouă: întreruperi și negocieri de luni de zile Contextul invocat pornește din 2024, când o rachetă lansată de houthi a lovit o navă aflată în tranzit prin Marea Roșie, în zona strâmtă dintre Yemen și Djibouti. Atacul a făcut ca nava să rămână în derivă, iar ancora acesteia a tăiat trei cabluri submarine aflate în acel punct de trecere. Conform materialului, a fost nevoie de peste patru luni de negocieri până când o navă de reparații a putut interveni fără riscul de a fi atacată. În acest context, instabilitatea regională este prezentată drept motivul principal pentru care UE caută rute alternative către Asia. În prezent, alternativele ar fi tranzitul prin Statele Unite sau prin Rusia, iar ruta polară este descrisă ca singura care nu ar traversa teritorii controlate de alte guverne. „ Polar Connect ”: independență geopolitică, dar cu riscuri tehnice și costuri mari Proiectul menționat, „Polar Connect”, vine însă cu dificultăți specifice Arcticii: gheața și aisbergurile pot zgâria fundul mării, acolo unde sunt așezate cablurile; nu există nave spărgătoare de gheață specializate pentru instalarea cablurilor, ceea ce ar impune utilizarea a cel puțin două nave sau construirea uneia noi; mentenanța ar fi complicată și scumpă, iar timpii de nefuncționare ar putea fi lungi din cauza condițiilor arctice. Tom’s Hardware notează că aceste elemente pot face ruta „nefezabilă economic”, însă presiunea geopolitică pare să împingă Europa către o alternativă mai puțin expusă „capriciilor liderilor instabili”. Ținta indicată este ca legătura să devină operațională până în 2030, deși condițiile dificile din Arctica ar putea afecta calendarul. Tendință mai largă: ocolirea punctelor de blocaj pentru cablurile submarine UE nu este singurul actor care caută rute care să evite punctele de blocaj din Orientul Mijlociu. Materialul amintește că Meta a anunțat la începutul lui 2025 „Project Waterworth”, un proiect de cablu submarin care urmărește să ocolească zone sensibile precum Orientul Mijlociu și Strâmtoarea Malacca, cu obiectivul de a crea o rută de date mai puțin expusă riscurilor geopolitice. [...]
Fragmentarea rețelelor sociale și „botificarea” platformelor schimbă rapid economia atenției , iar companiile care au crescut pe conținut generat de utilizatori se îndreaptă spre modele în care algoritmii și conținutul automatizat devin centrali, potrivit Ars Technica , care sintetizează cercetările recente ale sociologului Petter Törnberg (Universitatea din Amsterdam). Miza, dincolo de dezbaterea culturală, este una operațională: dacă dinamica „clasică” a rețelelor sociale produce aproape inevitabil camere de ecou și radicalizare, atunci intervențiile de design și moderare au efecte limitate, iar piața se rearanjează către spații mai închise, către „difuzare” algoritmică (video scurt) și către interacțiuni cu chatboți. De ce apar camerele de ecou chiar și fără „bule de filtrare” Într-un articol publicat în PLoS ONE (DOI: 10.1371/journal.pone.0347207), Törnberg folosește modelare „agent-based” (simulări cu utilizatori artificiali) combinată cu modele lingvistice mari (LLM, sisteme de inteligență artificială care generează și interpretează text) pentru a reproduce comportamente din comunități online. În simulare, „utilizatorii” interacționează aleatoriu, iar dacă întâlnesc prea mult dezacord peste un prag, părăsesc comunitatea și se mută în alta. Concluzia centrală: segregarea și camerele de ecou pot apărea ca efect al arhitecturii de bază a platformelor, nu doar din cauza algoritmilor de recomandare sau a „bulelor de filtrare”. Mai mult, Törnberg susține că un anumit grad de „bulă de filtrare” poate stabiliza comunitățile: dacă utilizatorii văd măcar o fracțiune de conținut de la persoane cu opinii similare (în exemplul său, 10%), devin mai toleranți la diversitate și scade probabilitatea ca spațiul să „alunece” rapid spre polarizare sau omogenizare extremă. Autorul indică și o verificare în date reale: analizând subreddit-ul r/MensRights, a observat că utilizatorii mai îndepărtați ideologic (măsurat prin diferențe lingvistice față de „centrul de greutate” al comunității) tind să plece mai des, ceea ce accentuează omogenizarea și radicalizarea în timp. „Botificarea” și retragerea utilizatorilor: semnal de schimbare a modelului Într-un al doilea articol, publicat în Journal of Quantitative Description: Digital Media (JQD:DM, DOI: 10.51685/jqd.2026.005), Törnberg folosește date din sondajele American National Election Studies din 2020 și 2024 pentru a urmări cum se schimbă utilizarea platformelor în SUA. Pe baza acestor date, el spune că vizitele și activitatea de postare pe Facebook, YouTube și Twitter/X (platforme „legacy”) au scăzut. În același timp, avansează ipoteza că volumul de postări ar putea să nu fi scăzut proporțional, deoarece numărul de oameni care postează ar fi scăzut „cu 50%”, iar diferența ar fi acoperită de creșterea conținutului generat de AI și de conturi automatizate. Tot aici apare și o schimbare politică de utilizare: Törnberg afirmă că, în cazul Twitter/X, comportamentul de engagement s-a deplasat puternic spre dreapta, cuantificat de el ca „un shift de 72 de puncte procentuale”. Pentru Facebook, descrie un mecanism în care utilizatorii cei mai partizani postează mai mult, iar utilizatorii ocazionali se retrag, ceea ce îngustează și „întărește” profilul ideologic al platformei. În contrast, Reddit și TikTok apar ca excepții, cu creșteri modeste în loc de declin, iar TikTok este interpretat ca semn al tranziției de la interacțiune text-based la consum de video scurt ghidat de algoritmi. Ce urmează: trei tipuri de „platforme” în locul rețelelor sociale clasice Într-un preprint co-autor cu Richard Rogers, Törnberg argumentează că „social media” își pierde definiția inițială (platforme care nu produc conținut, ci organizează interacțiunea dintre utilizatori), pe măsură ce utilizatorii se retrag, iar automatizarea intră în locul lor. El descrie trei direcții emergente: Spații private sau semi-private (de tip grupuri WhatsApp) unde „socialul” se mută în conversații închise; „Difuzare” algoritmică (TikTok, Instagram și, parțial, Facebook prin Reels), unde interacțiunea dintre utilizatori devine secundară față de fluxul recomandat; Interacțiuni cu chatboți , pe care le vede ca înlocuind o parte din funcția de socializare; el afirmă că datele sugerează că „de circa două ori mai mulți oameni” vorbesc cu un chatbot decât postează pe rețele sociale. Törnberg avertizează că migrarea către spații mai mici și mai private nu reproduce automat diversitatea „pieței publice” din lumea fizică: lipsa constrângerilor geografice face ca și aceste grupuri să poată aluneca rapid în camere de ecou. Implicația practică: instrumentele de design contează, dar nu rezolvă singure problema Cercetătorul susține că există „puncte de pivot” care pot împinge dinamica spre rezultate mai puțin toxice, însă cere prudență: intervențiile pot produce efecte inverse într-un sistem complex. Ca exemple de instrumente potențial utile, el menționează funcțiile de blocare din BlueSky și „Community Notes” de pe Twitter/X, care uneori reușesc să treacă peste clivaje partizane. Concluzia sa, preluată de Ars Technica, este că fragmentarea și automatizarea nu elimină responsabilitatea platformelor și a societății de a construi „structuri funcționale” și mecanisme democratice pentru administrarea spațiilor digitale — însă, în acest moment, nu există o soluție completă, iar tranziția rămâne „complicată”. [...]
Administrația Trump negociază un pachet legislativ care ar introduce limite federale largi asupra discursului online , într-un schimb politic ce ar reduce capacitatea statelor americane de a reglementa inteligența artificială, potrivit Futurism . Miza, arată publicația, este o înțelegere între Casa Albă și senatori-cheie pentru a „înghesui” într-un pachet masiv de legislație două direcții: pe de o parte, restrângerea posibilității statelor de a impune reguli pentru AI; pe de altă parte, adoptarea unor măsuri federale care ar limita ce au voie cetățenii să spună online. Futurism notează că informația despre negocieri este atribuită unei relatări Axios. În material se arată că administrația Trump și aliații săi prezintă demersul ca fiind legat de „siguranță” și „securitate națională”, însă îl plasează în contextul în care guverne statale progresiste încearcă să limiteze construirea de centre de date pentru AI și să crească răspunderea companiilor de tehnologie pentru prejudiciile produse de sistemele lor. „Schimbul” din Congres: mai puțină reglementare AI la nivel de stat, mai multă cenzură federală Potrivit relatării citate, parlamentari conduși de senatoarea republicană Marsha Blackburn ar fi dispuși să renunțe la pârghiile de reglementare a AI în schimbul adoptării a trei inițiative federale de „cenzură”, descrise astfel în articol: Kids Online Safety Act (KOSA); NO FAKES Act; un mandat federal de verificare a vârstei. Deși limbajul acestor măsuri poate părea „de bun-simț” ca reglementare a spațiului online, activiști citați de Futurism susțin că ele ar echivala cu un regim de cenzură „anti-democratic”. Avertismentul FIRE și efectul asupra platformelor mari Futurism citează poziția Foundation for Individual Rights and Expression (FIRE) , organizație axată pe Primul Amendament, care avertizează că: „Luate împreună, aceste proiecte de lege ar schimba fundamental internetul așa cum îl știm.” Publicația subliniază că FIRE este finanțată și de interese private conservatoare, inclusiv de miliardarul Charles Koch, iar opoziția sa ar indica un conflict între Trump și segmente din elita economică americană. În cazul KOSA, articolul afirmă că legea ar obliga giganții rețelelor sociale să restricționeze discursul legal, pe baza reglementărilor Federal Trade Commission (FTC) . În interpretarea prezentată, asta ar oferi guvernului federal o putere extinsă asupra platformelor, într-un context în care „câteva corporații” controlează o mare parte din infrastructura web și rețelele sociale. Ca exemplu de amplitudine, Futurism menționează că simpla reglementare a Instagram (Meta) ar afecta circa 71% dintre cetățenii americani care spun că folosesc aplicația în mod regulat. Ce urmează și de ce contează pentru mediul de afaceri digital Materialul sugerează că adoptarea KOSA ar putea „în mod funcțional” să încheie posibilitatea de a naviga anonim pe internet și ar putea amplifica eforturile lui Trump de a criminaliza grupuri de opoziție de stânga din SUA, însă formularea indică o evaluare/anticipare, nu un rezultat deja produs. Dacă pachetul avansează, implicațiile operaționale pentru companiile de tehnologie ar putea fi majore: conformarea la reguli federale mai stricte privind conținutul și verificarea vârstei ar schimba modul de proiectare și moderare a produselor, în timp ce limitarea reglementării AI la nivel de stat ar redesena cadrul de risc juridic pentru dezvoltatori și operatori. Futurism notează, totodată, că trecerea prin Congres depinde de „manevre” politice pentru obținerea sprijinului necesar. [...]
