Știri
Știri din categoria Internet
Peste 60% dintre români spun că au încredere mică sau deloc în informațiile de pe TikTok, potrivit unui sondaj Avangarde realizat în luna mai la comanda G4Media. Datele indică o problemă de credibilitate pentru platformă, cu efect direct asupra felului în care pot fi influențate deciziile de consum și comportamentele publicului prin conținut viral.
Sondajul arată că peste 31% dintre respondenți „nu cred deloc” în informațiile de pe TikTok, iar peste 29% spun că au „încredere puțină”. La polul opus, 17,3% declară că au „multă încredere”, iar 1,4% că au „foarte multă încredere” în informațiile primite prin această rețea.
Rezultatele sugerează o audiență semnificativă care consumă conținut, dar îl tratează cu scepticism, ceea ce complică atât comunicarea comercială (branduri, creatori), cât și comunicarea publică (instituții). În același timp, existența unui segment care declară încredere ridicată (multă sau foarte multă) indică un potențial canal de propagare rapidă a mesajelor neverificate către o parte a publicului.
Au fost intervievate peste 900 de persoane cu vârsta de peste 18 ani, în perioada 22–31 mai. Marja de eroare a sondajului este de ±3,4%, conform informațiilor publicate.
Recomandate
Începând cu 30 august 2026 , Google schimbă modul în care aplică politica „site reputation abuse” utilizatorilor din Spațiul Economic European, inclusiv celor din România. Potrivit Google Search Central , acțiunile manuale aplicate pentru această abatere nu vor mai retrograda paginile în rezultatele afișate în SEE. Politica, introdusă pentru combaterea fenomenului numit informal „parasite SEO”, vizează paginile realizate de terți și găzduite pe domenii cu autoritate în principal pentru a beneficia de reputația acestora. Sunt vizate, de exemplu, articolele comerciale izolate, fără autor sau supraveghere editorială, copiate de la un marketplace și publicate pe un site cunoscut doar pentru a obține poziții mai bune în Google. Schimbarea europeană nu înseamnă însă că asemenea pagini vor reveni automat la pozițiile anterioare. Google poate separa în sistemele sale secțiunea comercială de domeniul principal, astfel încât aceasta să fie evaluată treptat ca un site independent. Cu alte cuvinte, dispare efectul penalizării manuale pentru publicul din România, dar poate dispărea și avantajul SEO oferit de autoritatea publicației. Ce se schimbă concret pentru publisheri Google va ridica efectul acțiunilor manuale anterioare asupra rezultatelor din SEE, iar existența unei sancțiuni precedente nu va fi utilizată drept semnal negativ. Mesajul poate rămâne însă vizibil în Search Console, deoarece aceeași acțiune continuă să producă efecte pentru utilizatorii din afara SEE. Publisherii pot trimite în continuare cereri de reconsiderare și, în anumite cazuri, pot solicita mediere. Nu orice conținut afiliat, advertorial sau realizat de colaboratori reprezintă o încălcare. Documentația actualizată Google oferă trei exemple relevante: O secțiune de cupoane integrată în navigația publicației, administrată editorial, marcată comercial și adaptată publicului site-ului este puțin probabil să fie sancționată. Un articol afiliat fără autor, editor sau marcaj comercial, ascuns de navigația principală și copiat de la un terț rămâne problematic. Un material original realizat de un freelancer, cu autor identificat, supraveghere editorială și linkuri afiliate marcate corespunzător este considerat o utilizare legitimă. Pentru publicațiile din România, prioritatea nu ar trebui să fie eliminarea automată a secțiunilor comerciale, ci demonstrarea integrării lor reale: autori și responsabili editoriali identificați, marcarea relațiilor comerciale, conținut original, navigare din site-ul principal și o metodă prin care cititorii pot raporta ofertele incorecte. Linkurile plătite trebuie să păstreze atributele rel="sponsored" sau rel="nofollow" . Modificarea vine după ce Comisia Europeană a deschis, în noiembrie 2025, o investigație privind posibilitatea ca Google să limiteze modalități legitime de monetizare ale publisherilor. Comisia a salutat noua abordare, dar va monitoriza implementarea acesteia în baza Digital Markets Act, relatează Reuters . După 30 august, publisherii ar trebui să urmărească separat traficul din România și din alte state SEE față de SUA sau Regatul Unit. O recuperare în SEE, însoțită de pierderi în afara regiunii, ar indica efectul diferențiat al acțiunii manuale. Anunțul privește Google Search și nu promite eliminarea celorlalte reguli anti-spam ori o protecție generală pentru aparițiile în Discover și Top Stories. [...]
Intervenția CNA a dus la eliminarea integrală a conținutului despre „ambulanța neagră” de pe TikTok , după ce autoritatea a cerut platformei să acționeze împotriva mesajelor considerate ilegale, potrivit Antena 3 . CNA spune că subiectul „nu mai este prezent în platformă”, inclusiv prin ștergerea tuturor mesajelor marcate cu hashtagul „#ambulantaneagra”. Consiliul Național al Audiovizualului a anunțat că, în ședința din 11 august, a analizat sesizările primite privind mesaje audiovizuale cu tema „ambulanța neagră” sau „salvarea neagră”. În total, au fost examinate 90 de mesaje care promovau mitul „ambulanței care fură copii”, iar CNA a decis în unanimitate să solicite TikTok măsuri împotriva acestui conținut. Potrivit CNA, reprezentanții TikTok au comunicat pe 12 august că au eliminat mesajele reclamate și au extins măsura prin ștergerea tuturor mesajelor marcate „#ambulantaneagra”, urmând să monitorizeze și mesajele conexe. Eliminarea efectivă a videoclipurilor a avut loc miercuri, mai arată informațiile transmise. Contextul: dezinformare urmată de violențe Subiectul a intrat în atenția autorităților după un incident din județul Cluj, unde o ambulanță a fost atacată pe fondul unor informații false distribuite pe TikTok. Antena 3 notează că, pe 9 august, trei tineri (18, 22 și 24 de ani) din comuna Recea-Cristur au fost reținuți pentru 24 de ore, fiind acuzați de distrugere, lovire sau alte violențe și tulburarea ordinii și liniștii publice, în legătură cu atacul. Ulterior, șapte persoane, inclusiv o femeie, au fost arestate preventiv pentru 30 de zile. Ce semnal transmite CNA către utilizatori În mesajul public, CNA a îndemnat utilizatorii marilor platforme să fie atenți la informațiile pe care le redistribuie și să se informeze din „surse competente”. Din perspectiva reglementării, cazul arată că autoritatea încearcă să obțină intervenții rapide ale platformelor atunci când conținutul online este considerat ilegal și are potențial de a produce efecte în lumea reală. [...]
Indisponibilitatea Facebook în România a blocat accesul la conturi , cu un mesaj care indică o „problemă a site-ului” și promite remedierea „în scurt timp”, potrivit Economica . Pentru utilizatori și companii, întreruperea are un impact operațional direct: întrerupe comunicarea, administrarea paginilor și accesul la canale folosite frecvent pentru suport și vânzări. În actualizarea de la ora 12:30, publicația notează că rețeaua de socializare „continuă să fie indisponibilă în România”, iar mesajul afișat s-a schimbat față de cel inițial. Mesajul văzut de utilizatori în România, conform articolului, este: „Cont temporar indisponibil. Contul tău este momentan indisponibil din cauza unei probleme a site-ului. Ne aşteptăm ca această problemă să fie rezolvată în scurt timp. Te rugăm să încerci din nou peste câteva minute.” Ca indicator al amplorii problemei, Economica menționează că site-ul DownDetector a arătat o creștere a căutărilor pentru „Facebook down” cu doar câteva minute înainte de ora 9 în Marea Britanie (ora locală), informație atribuită presei britanice. Articolul nu precizează cauza tehnică a indisponibilității și nici un termen exact de remediere. [...]
România urcă pe locul 7 global la cele mai mici tarife pentru internet fix , un indicator care pune presiune pe marjele operatorilor, dar arată și efectul concurenței și al investițiilor în fibră optică , potrivit unei analize citate de Mobilissimo . Studiul menționat indică pentru România un cost mediu lunar de 8,19 dolari (aprox. 38 lei), calculat pe baza ofertelor disponibile. Analiza aparține Broadband Genie și a luat în calcul 2.631 de abonamente de internet fix din 214 țări și teritorii, cu prețuri colectate între 27 ianuarie și 10 februarie 2026. Ce spune clasamentul și unde se poziționează România În topul celor mai ieftine piețe, România apare pe locul 7, între Egipt (locul 6, 9,91 dolari) și India (locul 8, 8,82 dolari). Primele poziții sunt ocupate de: Iran: 2,61 dolari/lună Ucraina: 5,35 dolari/lună Etiopia: 6,46 dolari/lună Bangladesh: 7,38 dolari/lună Mongolia: 7,41 dolari/lună La polul opus, cele mai scumpe abonamente de internet fix sunt raportate în teritorii sau piețe cu constrângeri structurale: Wallis și Futuna: 373,88 dolari/lună Turkmenistan: 286,24 dolari/lună Insulele Turks și Caicos: 252 dolari/lună Saint Barthélemy: 207,26 dolari/lună Eswatini: 193,31 dolari/lună Diferența dintre extreme ajunge astfel de la 2,61 dolari în Iran la aproape 374 de dolari în Wallis și Futuna. De ce contează economic: preț mic nu înseamnă automat calitate slabă Autorii studiului notează că unele piețe cu internet ieftin – inclusiv România și Vietnam – sunt și printre cele mai rapide la nivel global. Concluzia sugerată este că tarifele scăzute pot coexista cu performanța, mai ales acolo unde concurența dintre furnizori și investițiile în rețele de fibră optică au redus costurile. În sens invers, studiul indică drept explicații pentru tarifele foarte ridicate izolarea geografică (infrastructură dificil de construit și întreținut) și concurența redusă; pentru Turkmenistan este menționat explicit controlul furnizorului de stat ca factor care limitează competiția. Studiul a exclus 22 de state din lipsa unor date considerate credibile, printre care Coreea de Nord, Congo, Kosovo, Republica Turcă a Ciprului de Nord, Sudan și Cuba. [...]
România rămâne în topul global al internetului fix ieftin , cu un cost mediu de 8,19 dolari pe lună (aprox. 38 lei), într-o piață în care diferențele de preț ajung la peste 140 de ori între extreme, potrivit unei analize citate de Economica . Miza economică: nivelul redus al tarifelor indică o concurență puternică și poate susține adopția serviciilor digitale, dar arată și cât de mult pot împinge prețurile în sus izolarea geografică sau lipsa competiției. Analiza a fost realizată de Broadband Genie pe baza ofertelor disponibile între 27 ianuarie și 10 februarie 2026 și se referă exclusiv la internet fix (broadband), cu prețuri colectate de pe site-urile furnizorilor sau de pe platforme specializate de comparare. România: locul 7 în lume la costul mediu al abonamentului România se clasează pe locul al șaptelea la nivel mondial, cu un cost mediu de 8,19 dolari/lună (aprox. 38 lei), între Egipt (locul 6, 9,91 dolari) și India (locul 8, 8,82 dolari). În top 10 mai apar Nepal (9,22 dolari) și Rusia (9,71 dolari). Autorii notează și o asociere relevantă pentru competitivitate: unele dintre cele mai ieftine piețe broadband, inclusiv România și Vietnam, sunt și printre cele mai rapide la nivel global. Unde internetul fix este cel mai ieftin Primele poziții sunt ocupate de: Iran: 2,61 dolari/lună (aprox. 12 lei) – pe fondul deprecierii monedei locale față de dolar și al subvențiilor de stat pentru infrastructură; Ucraina: 5,35 dolari/lună (aprox. 25 lei) – piață competitivă, cu mulți furnizori și rețea extinsă de fibră optică, în pofida războiului; Etiopia: 6,46 dolari/lună (aprox. 30 lei) – singura țară africană din primele zece; Bangladesh: 7,38 dolari/lună (aprox. 34 lei); Mongolia: 7,41 dolari/lună (aprox. 34 lei). Polul opus: până la aproape 374 de dolari pe lună Cea mai scumpă piață din analiză este Wallis și Futuna (teritoriu francez din Pacificul de Sud), cu 373,88 dolari/lună (aprox. 1.720 lei), unde izolarea geografică și costurile de infrastructură împing tarifele la un nivel record. Urmează: Turkmenistan: 286,24 dolari/lună (aprox. 1.320 lei) – pe fondul monopolului unui furnizor controlat de stat, care limitează concurența; Insulele Turks și Caicos: 252 dolari/lună (aprox. 1.160 lei); Saint Barthélemy: 207,26 dolari/lună (aprox. 950 lei); Eswatini: 193,31 dolari/lună (aprox. 890 lei). Un element structural evidențiat de autori: 18 dintre cele mai scumpe 25 de piețe broadband sunt insule sau teritorii izolate, unde infrastructura este mai dificil și mai costisitor de construit și întreținut. Ce limite are comparația Studiul exclude 22 de state din lipsa unor date considerate credibile (între exemplele menționate: Coreea de Nord, Congo, Kosovo, Republica Turcă a Ciprului de Nord, Sudan și Cuba). Broadband Genie este prezentat ca un site independent de comparare a ofertelor de internet de bandă largă. [...]
România ocupă locul al treilea în Europa de Est la navigarea mobilă potrivit datelor publicate de nPerf , care a analizat performanța navigării pe internet de pe dispozitive mobile în perioada 1 ianuarie – 29 aprilie 2026. Studiul, bazat pe măsurători reale efectuate de utilizatori pe unele dintre cele mai accesate site-uri din lume, plasează România pe podiumul regional, în urma Slovaciei și Bulgariei. Datele arată că Slovacia conduce clasamentul cu un indice de navigare de 72,3%, fiind țara în care utilizatorii au beneficiat de cele mai rapide încărcări ale paginilor și de cea mai fluidă experiență de utilizare. Bulgaria ocupă poziția secundă cu 69,8%, în timp ce România se află foarte aproape, cu 67,2%. Clasamentul performanței navigării mobile în Europa de Est: Loc Țară Scor 1 Slovacia 72,3% 2 Bulgaria 69,8% 3 România 67,2% 4 Cehia 67,0% 5 Polonia 64,0% 6 Moldova 55,8% 7 Ucraina 55,6% Rezultatele evidențiază un grup relativ compact în partea superioară a clasamentului. Diferența dintre Slovacia și Polonia, aflată pe locul al cincilea, este de numai 8,3 puncte procentuale. În schimb, Moldova și Ucraina se află la o distanță considerabilă de lider, cu scoruri mai mici cu aproape 17 puncte procentuale. Potrivit nPerf, indicele de navigare reflectă experiența reală a utilizatorilor atunci când accesează pagini web, rețele sociale sau motoare de căutare de pe telefon. Cu cât scorul este mai ridicat, cu atât paginile se încarcă mai rapid, iar interacțiunile sunt mai fluide. Astfel, poziția României în top sugerează că utilizatorii beneficiază de o infrastructură mobilă competitivă la nivel regional. La nivelul celor șapte state analizate, media se situează în jurul valorii de 64%, ceea ce indică o performanță generală bună a rețelelor mobile din Europa de Est, dar și existența unor diferențe semnificative între piețe. Studiul oferă o imagine a modului în care utilizatorii percep accesul la internet în activitățile de zi cu zi, de la citirea știrilor până la căutările online și utilizarea serviciilor digitale. [...]
