Știri
Știri din categoria Internet

ANCOM a primit acordul Comisiei Europene pentru accesul terților la rețeaua Digi în 5.894 de localități din România, relatează Economica.net. Decizia vine după o investigație aprofundată derulată de Comisia Europeană în etapa a II-a, cu contribuții din partea OAREC (Organismul Autorităților Europene de Reglementare în Domeniul Comunicațiilor Electronice) și observații de la terți, pe fondul unui dialog continuu cu autoritatea română.
Conform sursei citate, deși Comisia Europeană a avut inițial rezerve față de măsurile propuse, în urma clarificărilor și investigației suplimentare ANCOM a demonstrat necesitatea intervenției de reglementare pentru „asigurarea unui mediu concurențial eficient” la nivelul pieței sub-naționale A1. Înaintea consultării europene, reglementarea a trecut și printr-o perioadă extinsă de consultare națională.
ANCOM indică faptul că, în cele 5.894 de localități analizate, Digi Romania S.A. este fie unicul furnizor de servicii de acces la internet la puncte fixe, fie lider de piață cu o cotă totală de peste 97%, existând un risc de abuz de putere de piață într-un orizont de cinci ani. Autoritatea mai precizează că aceste localități cumulează 4,6 milioane de locuitori și 1,7 milioane de gospodării.
În esență, măsura propusă vizează accesul la rețea „pe piața de gros” (adică la nivelul la care operatorii își oferă unii altora acces la infrastructură, pentru a putea vinde apoi servicii către clienții finali). ANCOM propune ca Digi Romania să permită accesul terților la rețeaua sa în condiții care să reducă riscul de comportament anticoncurențial și să lărgească opțiunile pentru utilizatori.
Principalele elemente menționate de ANCOM în legătură cu măsura sunt:
În perioada următoare, ANCOM anunță că va continua demersurile privind măsurile de reglementare propuse. Comisia Europeană consideră, potrivit comunicatului citat de Economica.net, că reglementarea este „proporțională și justificată”.
Recomandate

Doar 5% dintre copii ar spune unui adult ce trăiesc pe internet , potrivit Euronews România , care citează un studiu realizat de organizația Salvați Copiii . Datele indică o ruptură între experiențele online ale copiilor și capacitatea lor de a cere sprijin, într-un context în care mediul digital le influențează direct comportamentul, relațiile și percepția asupra riscului. Studiul arată că expunerea la comportamente agresive este frecventă: 68% dintre copii spun că au fost martori online la situații în care cineva a fost umilit sau amenințat. În paralel, șapte din zece copii petrec cel puțin trei ore pe zi online, interval în care întâlnesc conținut și stimuli care pot normaliza agresivitatea, pot încuraja imitarea unor comportamente riscante și pot muta conflictele din școală în spațiul digital, unde escaladarea e mai rapidă și mai greu de observat de adulți. Un element central pentru felul în care internetul modelează comportamentul copiilor este accesul la publicitate și conținut nepotrivit vârstei, inclusiv reclame la jocuri de noroc, nicotină sau produse de slăbit. În plus, controlul parental apare ca fiind limitat, iar copiii declară că își pot ascunde activitatea online, ceea ce reduce șansele ca părinții să intervină la timp în cazuri de hărțuire, manipulare sau expunere la conținut dăunător. „Remarcăm că controlul parental este marginal, pentru că, dacă ne uităm la răspunsurile date de copii, obervăm că pot ocoli atenția adultului pe internet sau își pot ascunde activitatea online." În acest tablou, studiul și declarațiile din material conturează câteva efecte concrete ale internetului asupra comportamentului copiilor, așa cum reies din exemplele și cifrele prezentate: creșterea expunerii la hărțuire și umilire online (68% au asistat la astfel de situații); contactarea de către persoane necunoscute (unul din doi copii spune că a fost contactat de un străin pe internet); întâlnirea repetată cu reclame și mesaje comerciale pentru produse sau obiceiuri cu risc (jocuri de noroc, nicotină, produse de slăbit); tendința de a nu apela la adulți, deși apar situații problematice (doar 5% ar povesti unui adult ce trăiesc online). Pe zona de răspuns instituțional, reprezentanții ANCOM vorbesc despre nevoia de resurse pentru educație digitală pe termen mediu și lung, astfel încât atât copiii, cât și părinții să poată folosi „sisteme care deja sunt aici ca să rămână”. În același timp, Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului indică faptul că cei mici evită, în mod uzual, apelurile telefonice și preferă comunicarea în scris, mai ales când își pot păstra identitatea ascunsă. O măsură anunțată pentru perioada următoare vizează adaptarea canalelor de sprijin la comportamentul digital al copiilor: din 2027, Telefonul Copilului ar urma să includă un chatbot în cinci limbi, pentru solicitarea de ajutor prin mesaje. Separat, Salvați Copiii leagă riscurile online și de presiuni/strategii de manipulare care pot duce la distribuirea de imagini intime: organizația spune că, în 2025, a primit „peste 50 de mii” de atenționări, dintre care 84% au vizat fotografii cu conotații sexuale realizate de copii „sub imperiul unei manipulări”. [...]

Extensiile Wi‑Fi tind să fie o investiție proastă pentru performanță , pentru că pot reduce viteza, cresc latența și aglomerează rețeaua de acasă, în timp ce sistemele Wi‑Fi de tip „mesh” (rețea cu mai multe noduri) oferă acoperire mai bună fără aceleași compromisuri, potrivit BGR . Dincolo de promisiunea simplă – „întinde” semnalul în camerele unde routerul nu ajunge bine – un extender funcționează ca un repetor: preia semnalul și îl retransmite. Problema, arată testele invocate de publicație, este că acest mecanism duce la viteze mai mici , latență mai mare (întârzierea răspunsului în rețea) și mai multă congestie în rețeaua locală. De ce extensiile pot „tăia” din lățimea de bandă BGR descrie un proces în patru pași: extenderul primește date de la router, le trimite către dispozitiv, primește răspunsul de la dispozitiv și apoi îl retrimite către router. Practic, dispozitivul face „dublă muncă”, ceea ce înseamnă că lățimea de bandă disponibilă se înjumătățește . În plus, prin retransmiterea frecvenței, extenderul poate interfera cu restul rețelei, adăugând trafic și zgomot radio suplimentar. Publicația notează totuși că există cazuri rare în care un extender poate ajuta: atunci când trebuie acoperite zone moarte foarte specifice (dead zones), pe distanțe mici, unde semnalul cade complet. De ce „mesh” a devenit alternativa practică În comparație, un sistem Wi‑Fi mesh folosește mai multe noduri care creează o singură rețea unitară , cu semnal continuu între camere. BGR susține că aceasta este una dintre cele mai bune metode de a crește viteza internetului, în timp ce extinzi acoperirea, iar testele arată că cele mai bune sisteme mesh folosesc un canal dedicat de „ backhaul ” (legătură internă între noduri) pentru a transporta eficient traficul între puncte. Rezultatul: vitezele obținute la un nod pot fi comparabile cu cele de lângă routerul principal. Ce poți încerca înainte să cumperi echipamente noi Înainte de a investi într-un extender sau într-un sistem mesh, BGR recomandă câteva soluții care pot rezolva problemele fără costuri suplimentare: mutarea routerului într-o poziție mai bună în locuință; plasarea unei folii de aluminiu în spatele routerului, un „truc” despre care publicația spune că are susținere științifică pentru reducerea zonelor moarte; conectarea prin cablu Ethernet direct la router, descrisă ca soluția care oferă în continuare viteza maximă. Dacă este totuși necesară extinderea acoperirii Wi‑Fi, concluzia materialului este că mesh-ul este opțiunea preferabilă , iar extensiile rămân o soluție de nișă, cu efecte secundare care pot degrada experiența în întreaga rețea. [...]

Iranul este izolat de internetul global de 50 de zile , o întrerupere care, potrivit Economica , lovește direct activitatea economică de zi cu zi, de la comunicare la accesul la servicii online, chiar dacă intranetul național continuă să funcționeze. Organizația NetBlocks arată că „blackout-ul digital” a intrat în a 50-a zi, adică 1.176 de ore. Datele invocate de NetBlocks indică faptul că măsura – descrisă drept fără precedent pentru „o societate conectată” – continuă să afecteze mijloacele de existență și drepturile majorității iranienilor. Ce funcționează și ce nu în Iran, în timpul întreruperii Deși accesul la internetul mondial este „puternic restricționat”, intranetul național rămâne operațional. Asta permite, în special: utilizarea aplicațiilor locale de mesagerie; funcționarea serviciilor bancare. În paralel, o parte dintre utilizatori încearcă să ocolească restricțiile prin rețele private virtuale (VPN – servicii care maschează adresa utilizatorului). Un număr mai mic are acces la Starlink sau la alți furnizori de internet prin satelit, însă sursa notează că acest lucru se face „în pofida riscurilor de a fi arestați”. Contextul: record național și escaladare regională NetBlocks menționează că, la 5 aprilie, întreruperea atinsese un record la scara unei țări. ONG-ul precizează că a mai înregistrat întreruperi mai lungi în trecut, dar la nivel regional, și notează că Coreea de Nord nu a fost conectată niciodată la internetul mondial. Înaintea actualului blackout, iranienii au mai trecut printr-o întrerupere de 18 zile în ianuarie, în timpul manifestațiilor împotriva puterii, a căror reprimare ar fi făcut mii de victime, potrivit textului citat. Ulterior, accesul ar fi fost restabilit parțial, dar a rămas limitat și filtrat, înainte de a fi din nou întrerupt pe scară largă după începerea loviturilor israeliano-americane din 28 februarie împotriva Iranului, care au declanșat un război regional. [...]

Orange își păstrează avantajul de performanță la internetul mobil , cu cele mai bune viteze medii măsurate în România în T1 2026, într-un clasament realizat de SpeedGeo , potrivit Zonait . Datele SpeedGeo, bazate pe 65.681 de măsurători individuale în rețele fixe și mobile, indică faptul că operatorii cu cei mai mulți utilizatori nu sunt automat și cei mai buni la viteze și la calitatea serviciului, în ansamblu. În clasamentul pe viteze medii la download, Orange este pe primul loc, cu 207,2 Mbps la download și 159,8 Mbps la upload, valori aflate în creștere față de intervalul anterior analizat. DIGI se clasează pe locul doi, cu viteze medii de 161,1 Mbps la download și 142,6 Mbps la upload. Articolul notează că performanța mai slabă față de lider ar putea fi influențată de congestionarea rețelei, în condițiile unui număr considerabil mai mare de măsurători, interpretat ca un indiciu al popularității operatorului. Vodafone rămâne în urma primilor doi, cu 125,5 Mbps la download și 36,1 Mbps la upload, pe baza unui număr de raportări de peste cinci ori mai mic, iar creșterile consemnate sunt descrise ca nesemnificative în raport cu competiția. Cum au fost făcute măsurătorile Conform metodologiei SpeedGeo, pentru rețelele fixe au fost luate în calcul puncte de acces wireless și rețele cu fir, iar pentru rețelele mobile au fost incluse dispozitive cu conectivitate 3G, 4G LTE și 5G, inclusiv modemuri USB. Studiul acoperă majoritatea regiunilor țării și mai multe scenarii de utilizare. [...]

Google susține că își anunță utilizatorii când li se cer datele, dar invocă „excepții” în cazul citației ICE – iar cazul unui doctorand străin, care spune că a fost notificat abia după ce informațiile au fost deja predate autorităților, a ajuns în atenția procurorilor generali din California și New York, potrivit Android Authority . Plângerile legale trimise „la începutul acestei săptămâni” cer investigarea Google pentru practici comerciale înșelătoare, pe fondul acuzației că firma ar fi încălcat propriile politici privind notificarea utilizatorilor înainte de a furniza date către guvern. Miza este una de reglementare: dacă autoritățile statale consideră că promisiunile publice ale companiei despre transparență nu sunt respectate în practică, Google se poate confrunta cu anchete și eventuale măsuri corective. Ce s-a întâmplat și de ce contează Cazul pornește de la o citație (subpoena) trimisă de Immigration and Customs Enforcement (ICE) către Google, prin care se solicitau datele unui doctorand străin care a participat la un protest pro-palestinian la Cornell University. Studentul, care studiază în SUA, afirmă că Google l-a notificat doar după ce a predat deja informațiile către Department of Homeland Security, în timp ce se afla într-o călătorie în Elveția. Potrivit articolului, notificarea prealabilă este importantă deoarece îi oferă utilizatorului șansa de a contesta cererea autorităților. În acest caz, studentul susține că a fost privat de această posibilitate. Răspunsul Google: „notificăm, cu excepții” Google a transmis o declarație în care spune că toate citațiile trec printr-un proces de revizuire „conceput să protejeze confidențialitatea utilizatorilor” și să respecte obligațiile legale. Compania afirmă că, de regulă, își informează utilizatorii când conturile lor au fost vizate, dar nu întotdeauna: „Informăm utilizatorii când conturile lor au fost vizate de o citație, cu excepția cazului în care există un ordin legal care ne interzice acest lucru sau într-o circumstanță excepțională. Ne opunem cererilor prea largi, inclusiv prin obiecții în unele cazuri.” Publicația notează că a cerut clarificări dacă Google a fost sub un ordin legal sau dacă situația a fost considerată „circumstanță excepțională”, însă, la momentul redactării, compania nu răspunsese. Replica EFF, după actualizarea din 16 aprilie 2026 Într-o actualizare publicată pe 16 aprilie 2026, Android Authority arată că un avocat senior al Electronic Frontier Foundation (EFF) , F. Mario Trujillo, a oferit o declarație care contestă poziția Google. Materialul de bază nu include conținutul declarației, deci nu este posibil de redat aici ce anume a susținut EFF, dincolo de faptul că a „ripostat” la răspunsul companiei. Ce urmează Pe termen scurt, evoluția depinde de reacția procurorilor generali din California și New York la plângerile depuse și de eventuale clarificări ale Google privind motivul pentru care notificarea ar fi fost întârziată în acest caz. În plan mai larg, disputa pune presiune pe modul în care platformele mari aplică în practică propriile politici de transparență atunci când primesc solicitări guvernamentale de date. [...]

Un videoclip devenit viral arată cum deputați din Duma de Stat recunosc că folosesc VPN pentru a ocoli restricțiile online pe care tot ei le-au votat , într-un episod care pune sub semnul întrebării eficiența reglementărilor și competența celor care le adoptă, potrivit HotNews . Materialul este realizat de bloggerul Amiran Sardarov, care are un canal de YouTube cu 5,7 milioane de urmăritori, și include interviuri directe cu parlamentari despre utilizarea VPN și limitarea accesului la internet în Rusia. VPN (rețea privată virtuală) este un serviciu care ascunde adresa IP reală a utilizatorului și este folosit pe scară largă pentru accesarea conținutului restricționat de autorități. Ce arată clipul: legi restrictive, ocolite de cei care le votează Printre momentele cele mai distribuite se numără intervenția deputatului Vitali Milonov („Rusia Unită”), cunoscut pentru poziții conservatoare și susținerea restricțiilor online. Întrebat ce este VPN, acesta răspunde: „Eu nu știu ce este VPN. Cum se spune corect? MBN?” Întrebat dacă folosește astfel de tehnologii, deputatul spune: „Eu am un Ericsson cu butoane” În același videoclip, deputatul Dmitri Gusev („Rusia Justă”) recunoaște că folosește VPN. Întrebat câți ruși desfășoară activități economice pe rețelele sociale, el răspunde „vreo 10 mii de oameni”, iar după ce intervievatorul îl corectează și indică „aproximativ 3 milioane”, reacționează: „Cât? Trei milioane? E cam mult…” Un alt fragment viral îl surprinde pe același deputat sugerând o legătură directă între accesul la internet și riscurile de securitate: „Ori avem internet și vin dronele peste noi, ori nu avem internet și suntem în siguranță”. Afirmația a fost criticată online, cu argumentul că astfel de tehnologii nu depind de rețelele civile de internet. Reacții publice și presiune din interiorul sistemului Actrița rusă Yana Poplavskaya a criticat dur imaginile, spunând că situația este „rușinoasă” pentru instituțiile statului: „Este rușinos, este o rușine. Vreau să știu de ce acești oameni stau în Duma de Stat. Ce beneficiu aduc statului și cetățenilor?” Criticile au fost preluate și de influenceri, inclusiv de bloggerul Aiza Dolmatova, care a publicat un mesaj video în care contestă restricțiile privind accesul la informație, menționând inclusiv blocarea aplicației Telegram. Ea a sugerat și că informațiile nu ajung complet la liderul de la Kremlin. Context: control sporit, dar limite recunoscute oficial Controversa apare pe fondul intensificării controlului asupra internetului în Rusia, unde autoritățile au blocat în ultimii ani sute de servicii VPN și au restricționat accesul la mai multe platforme online; în material sunt menționate ca aplicații interzise WhatsApp, Facebook și Telegram. În același timp, chiar din zona oficială sunt recunoscute limitele acestor măsuri: șeful comisiei IT din Duma de Stat, Serghei Boiarevski, a declarat că „această tehnologie nu poate fi controlată complet”. Separat, deputații Mihail Matveev și Serghei Obuhov au avertizat că folosirea digitalizării exclusiv ca instrument de control poate deveni o strategie ineficientă și „absurdă”. De ce contează: episodul indică o problemă de aplicare și credibilitate a reglementărilor digitale – dacă inclusiv legislatorii le ocolesc sau nu înțeleg concepte de bază, capacitatea statului de a impune restricțiile anunțate rămâne, în practică, limitată. [...]