Știri
Știri din categoria Internet
ANCOM a primit acordul Comisiei Europene pentru accesul terților la rețeaua Digi în 5.894 de localități din România, relatează Economica.net. Decizia vine după o investigație aprofundată derulată de Comisia Europeană în etapa a II-a, cu contribuții din partea OAREC (Organismul Autorităților Europene de Reglementare în Domeniul Comunicațiilor Electronice) și observații de la terți, pe fondul unui dialog continuu cu autoritatea română.
Conform sursei citate, deși Comisia Europeană a avut inițial rezerve față de măsurile propuse, în urma clarificărilor și investigației suplimentare ANCOM a demonstrat necesitatea intervenției de reglementare pentru „asigurarea unui mediu concurențial eficient” la nivelul pieței sub-naționale A1. Înaintea consultării europene, reglementarea a trecut și printr-o perioadă extinsă de consultare națională.
ANCOM indică faptul că, în cele 5.894 de localități analizate, Digi Romania S.A. este fie unicul furnizor de servicii de acces la internet la puncte fixe, fie lider de piață cu o cotă totală de peste 97%, existând un risc de abuz de putere de piață într-un orizont de cinci ani. Autoritatea mai precizează că aceste localități cumulează 4,6 milioane de locuitori și 1,7 milioane de gospodării.
În esență, măsura propusă vizează accesul la rețea „pe piața de gros” (adică la nivelul la care operatorii își oferă unii altora acces la infrastructură, pentru a putea vinde apoi servicii către clienții finali). ANCOM propune ca Digi Romania să permită accesul terților la rețeaua sa în condiții care să reducă riscul de comportament anticoncurențial și să lărgească opțiunile pentru utilizatori.
Principalele elemente menționate de ANCOM în legătură cu măsura sunt:
În perioada următoare, ANCOM anunță că va continua demersurile privind măsurile de reglementare propuse. Comisia Europeană consideră, potrivit comunicatului citat de Economica.net, că reglementarea este „proporțională și justificată”.
Recomandate
ANCOM obligă DIGI să deschidă rețeaua de internet fix în 5.894 de localități , o intervenție de reglementare care poate schimba concurența pe piața locală și, implicit, opțiunile disponibile pentru circa 4,6 milioane de locuitori, potrivit HDSatelit . Autoritatea a adoptat o decizie pentru piața de gros a serviciilor de acces local la puncte fixe și a desemnat DIGI Romania drept furnizor cu „putere semnificativă” în localitățile vizate. În aceste zone, compania este fie singurul furnizor de acces la internet fix, fie lider cu o cotă totală de peste 97%, conform analizei ANCOM. Ce obligații primește DIGI și de ce contează Măsurile impuse urmăresc să susțină concurența și să creeze condiții pentru ca alți furnizori să poată veni cu oferte către utilizatorii finali, folosind infrastructura existentă. Printre obligații se numără: permiterea accesului local pentru terți la rețeaua DIGI, la anumite elemente de rețea și facilități asociate, în condiții „echitabile și nediscriminatorii”; publicarea unei oferte de referință pentru: accesul fizic la bucla locală FTTP (fibră până la punct fix), accesul virtual VULA (acces virtual la rețea, folosit pentru a furniza servicii peste infrastructura altui operator); aplicarea unor tarife „echitabile și rezonabile” pentru accesul local la rețea. În practică, reglementarea vizează piața de gros (relația dintre operatori), cu efect potențial în piața cu amănuntul (ofertele pentru clienți), dacă alți furnizori aleg să intre sau să se extindă în localitățile respective. Baza deciziei: analiză 2023–2025 și reglementare „ex-ante” ANCOM spune că a ajuns la această decizie după o analiză derulată în perioada 2023–2025, la nivel de localitate, luând în calcul structura pieței, nivelul concurenței și evoluția indicatorilor din retail. Concluzia a fost existența unei piețe relevante pentru reglementare „ex-ante”, adică intervenție înainte ca problemele de concurență să producă efecte. Localitățile analizate au, potrivit ANCOM, o populație de 4,6 milioane de locuitori și 1,7 milioane de gospodării. Când intră în vigoare și cadrul legal Decizia a fost publicată în Monitorul Oficial, Partea I, pe 13 mai 2026 și a intrat în vigoare în aceeași zi. Analiza a fost realizată în baza Directivei UE 2018/1972 și a OUG nr. 111/2011, precum și a recomandărilor Comisiei Europene privind menținerea concurenței efective pe piețele de comunicații electronice. ANCOM precizează că documentele aferente reglementării sunt disponibile pe site-ul instituției. [...]
Comisia Europeană ia în calcul să oblige Google să partajeze date din căutări cu rivalii , o măsură discutată în contextul aplicării Digital Markets Act (DMA) și care riscă să deschidă un nou front între concurență și protecția datelor personale, potrivit TechRadar . Miza de reglementare este dacă Bruxelles-ul poate „nivela” piața motoarelor de căutare prin acces la datele pe care Google le acumulează la scară masivă, fără să creeze, în același timp, un risc nou pentru confidențialitatea europenilor. DMA, intrat în aplicare în 2024, urmărește reducerea puterii de piață a marilor platforme și stimularea concurenței. De ce contează: concurență prin acces la date vs. risc de reidentificare În discuție este ideea că rivalii ar putea îmbunătăți calitatea rezultatelor dacă ar avea acces la anumite date asociate căutărilor. În material, consilierul juridic pe concurență al Google, Clare Kelly, a descris propunerea drept „exces de reglementare” și a susținut, într-o declarație pentru Reuters, că aceasta „ar pune în pericol confidențialitatea utilizatorilor”. Pe de altă parte, reprezentanți ai unor motoare de căutare concurente argumentează că poziția dominantă a Google este greu de erodat fără intervenție. Aurélien Mähl, responsabil de politici publice la DuckDuckGo, spune că bariera principală este scara la care operează Google, menționând o cotă de piață de peste 90% (date Statcounter). În viziunea sa, accesul la date ar putea accelera dezvoltarea pieței și ar îmbunătăți acuratețea pentru interogări rare. Ecosia, care combină rezultate de la Google, Bing și Yahoo și direcționează profiturile către proiecte de mediu, susține la rândul său că partajarea datelor este „esențială” pentru suveranitatea digitală europeană și pluralism democratic. Împreună cu Qwant, Ecosia a lansat inițiativa European Search Perspective , cu obiectivul de a construi un algoritm european de clasare a rezultatelor, independent de influențe din SUA. Nu toți rivalii vor aceeași soluție TechRadar notează că nu există consens nici măcar între alternativele „axate pe confidențialitate”. Brave Search, care s-ar putea număra printre beneficiarii indirecți ai unei intervenții, consideră că legislatorii „se uită în direcția greșită”. Șeful diviziei de căutare din Brave, Dr. Josep M. Pujol, afirmă că avantajul Google ține mai ales de distribuție și monetizare, nu doar de date, iar cadrul propus nu ar atinge aceste pârghii. „Anonimizarea” sub semnul întrebării Un punct central al disputei este dacă datele pot fi anonimizate suficient de bine încât să nu permită identificarea persoanelor. Sergei Vassilvitskii, cercetător Google cu experiență în „confidențialitate diferențială” (un set de metode statistice pentru partajarea de date cu garanții de protecție), a avertizat că instrumente avansate bazate pe inteligență artificială ar putea reidentifica utilizatori chiar și din seturi de date anonimizate. El a declarat pentru Reuters că echipa internă „Red Team” a reușit să reidentifice utilizatori „în mai puțin de două ore”. Îngrijorări similare au fost ridicate și de cercetătorul independent în securitate Lukasz Olejnik, care a descris planul UE drept unul dintre cele mai mari riscuri de confidențialitate și securitate națională din Europa în acest an, într-o analiză publicată pe blogul său. Pujol (Brave) susține, la rândul său, că datele care ar intra „în circulație” nu ar fi „demonstrabil anonime” și că, în forma actuală, partajarea setului de date nu ar fi justificabilă. Ce urmează: termen-limită 27 iulie 2026 și negocieri pe „garduri de protecție” TechRadar precizează că a solicitat un punct de vedere Comisiei Europene, dar nu primise un răspuns la momentul publicării. Între timp, publicația notează că, potrivit Reuters, Vassilvitskii ar fi putut discuta cu oficiali UE pe 6 mai despre o abordare „mai amplă”, cu „garduri de protecție” mai bune. Decizia are ca termen-limită 27 iulie 2026. Până atunci, disputa rămâne una tipică pentru reglementarea digitală: cum stimulezi concurența într-o piață dominată de un jucător cu date masive, fără să transformi acele date într-un risc suplimentar pentru confidențialitatea a milioane de europeni. [...]
Încetinirea investițiilor în telecom riscă să lase zeci de milioane de europeni fără internet rapid până în 2030 , iar problema de fond este o piață prea fragmentată pentru a susține proiecte mari de infrastructură, potrivit unei analize preluate de G4Media , care citează Politico . Estimările din industrie indică faptul că peste 41 de milioane de persoane din Uniunea Europeană nu vor fi conectate la rețele de fibră optică până în 2030 . În paralel, deși operatorii europeni au investit 64,6 miliarde de euro în 2024 (aprox. 322,9 miliarde lei) , sectorul bifează al doilea an consecutiv de scădere a investițiilor , iar veniturile per utilizator au coborât sub nivelurile de acum un deceniu, conform datelor citate. Fragmentarea pieței, frână pentru investiții mari Un obstacol structural major este numărul mare de jucători , care reduce capacitatea industriei de a finanța modernizări ample. În Europa există 44 de operatori de telefonie mobilă și peste 70 de mari furnizori de servicii fixe , arată analiza. Prin comparație, SUA, China, Coreea de Sud și Japonia sunt descrise ca având modele mai centralizate sau strategii industriale mai coerente, care ar permite mobilizarea mai eficientă a capitalului pentru infrastructură digitală. În viziunea experților din industrie citați, fragmentarea europeană limitează investițiile pe termen lung și încetinește modernizarea rețelelor. Legea privind Rețelele Digitale: simplificare limitată, potrivit industriei În acest context, UE lucrează la Legea privind Rețelele Digitale (Digital Networks Act – DNA) , un pachet legislativ care ar urma să simplifice reglementările și să stimuleze investițiile în telecom. Forma actuală a proiectului menționată în analiză prevede: eliminarea a trei obligații de raportare; păstrarea a 17 cerințe existente; introducerea a 12 obligații noi. Industria avertizează că, în această configurație, reforma ar putea avea un efect de simplificare mai redus decât cel așteptat și ar putea fi insuficientă pentru a schimba dinamica investițiilor. Progres inegal și miza spectrului pentru 5G și 6G Acoperirea rețelelor de fibră optică până la domiciliu (FTTH) depășește 77% în Europa, iar tranziția de la cupru la fibră continuă într-un ritm relativ stabil. Experții citați recomandă ca această tranziție să fie lăsată în principal la decizia pieței, argumentând că termene uniforme impuse la nivel european ar putea încetini investițiile, nu să le accelereze. Un element văzut ca favorabil în propunerea legislativă este politica privind spectrul de frecvențe : industria susține că licențele pe termen lung și predictibilitatea reglementărilor sunt esențiale pentru investițiile în rețelele 5G și viitoarele tehnologii 6G. Sectorul european al comunicațiilor digitale este estimat la 1,09 trilioane de euro (aprox. 5,45 trilioane lei) , echivalentul a circa 5% din PIB-ul UE . În acest cadru, analiza avertizează că Europa riscă să intre într-un nou deceniu de subinvestiții într-o infrastructură considerată critică pentru economie, securitate cibernetică, productivitate și tranziția verde. [...]
Peste 60% dintre români spun că au încredere mică sau deloc în informațiile de pe TikTok , potrivit unui sondaj Avangarde realizat în luna mai la comanda G4Media . Datele indică o problemă de credibilitate pentru platformă, cu efect direct asupra felului în care pot fi influențate deciziile de consum și comportamentele publicului prin conținut viral. Sondajul arată că peste 31% dintre respondenți „nu cred deloc” în informațiile de pe TikTok, iar peste 29% spun că au „încredere puțină”. La polul opus, 17,3% declară că au „multă încredere”, iar 1,4% că au „foarte multă încredere” în informațiile primite prin această rețea. Ce relevă cifrele despre riscul de dezinformare Rezultatele sugerează o audiență semnificativă care consumă conținut, dar îl tratează cu scepticism, ceea ce complică atât comunicarea comercială (branduri, creatori), cât și comunicarea publică (instituții). În același timp, existența unui segment care declară încredere ridicată (multă sau foarte multă) indică un potențial canal de propagare rapidă a mesajelor neverificate către o parte a publicului. Metodologie: eșantion și marjă de eroare Au fost intervievate peste 900 de persoane cu vârsta de peste 18 ani, în perioada 22–31 mai. Marja de eroare a sondajului este de ±3,4%, conform informațiilor publicate. [...]
Mai mulți abonați Digi spun că nu au primit oferte de retenție după notificarea privind actualizarea tarifelor în funcție de cursul euro , iar o parte dintre ei analizează trecerea la alți operatori, în special Orange, potrivit unei discuții publicate pe Reddit. În comunitatea românească „ roFrugal ”, un utilizator a întrebat dacă merită să solicite o reofertare de la Digi după ce compania a anunțat modificarea modului de calcul al prețurilor și a oferit posibilitatea rezilierii fără costuri suplimentare. Autorul postării susține că are un contract mai vechi și se gândește dacă poate obține condiții mai bune sau dacă ar fi mai avantajos să se mute la Orange. Majoritatea comentariilor indică însă că Digi nu este cunoscut pentru oferte de retenție agresive. Mai mulți clienți afirmă că, atunci când au încercat în trecut să negocieze, au primit cel mult câteva luni cu reducere de 50% sau beneficii minore adăugate la abonament. Alții spun că reprezentanții companiei nu au făcut nicio contraofertă, considerând că prețurile actuale sunt deja printre cele mai mici de pe piață. În paralel, au existat și utilizatori care au relatat experiențe pozitive cu Orange , în special datorită unor promoții pentru internet prin fibră optică. Totuși, alți clienți au criticat performanța serviciului, reclamând latență mai mare, echipamente mai slabe sau viteze care nu justifică diferența față de ofertele Digi. Discuția a evidențiat că experiența poate varia semnificativ în funcție de zonă și de infrastructura disponibilă. Printre principalele argumente invocate de cei care preferă să rămână la Digi se numără: prețurile considerate în continuare competitive; stabilitatea serviciilor de internet; lipsa problemelor tehnice frecvente; impactul relativ redus al majorării lunare pentru majoritatea clienților. De cealaltă parte, cei care iau în calcul schimbarea furnizorului invocă: promoțiile oferite de concurență; pachete care includ servicii suplimentare; posibilitatea obținerii unor viteze mai mari pe hârtie; dorința de a profita de ofertele dedicate noilor clienți. Un alt subiect discutat intens a fost procesul de instalare. Mai mulți utilizatori au explicat că trecerea de la Digi la Orange nu presupune neapărat găuri noi în pereți, deoarece în unele cazuri poate fi folosit traseul existent al cablurilor, ceea ce reduce considerabil disconfortul schimbării operatorului. Per ansamblu, opinia dominantă din discuție este că majorarea facturilor cu câțiva lei pe lună nu reprezintă un motiv suficient pentru schimbarea furnizorului în cazul clienților mulțumiți de serviciile actuale. Totuși, pentru cei aflați la final de contract sau în zone unde există promoții mai avantajoase, mutarea la un concurent rămâne o opțiune luată în calcul. [...]
Accesul Iranului la internetul global începe să revină, după 88 de zile de izolare , un episod care a lovit direct în activitatea economică digitală și a amplificat riscurile operaționale pentru companii și freelanceri, potrivit Mediafax . Reluarea a fost observată marți, imediat după ora 15:30 (ora locală), când conectivitatea a urcat la peste o treime din nivelul anterior, conform NetBlocks , organizație care monitorizează traficul web. NetBlocks a mai indicat că Iranul a fost complet izolat de internetul global timp de 2.093 de ore, descrisă drept cea mai lungă întrerupere de acest fel înregistrată vreodată pentru o țară. Revenire „selectivă” și încă mult sub nivelul normal În paralel, datele companiei americane de analiză Kentik arătau că accesul rămânea sub 10% din nivelurile de dinaintea închiderii. Doug Madory, expert la Kentik, a apreciat că restabilirea de până acum a părut „selectivă”. Activiști pentru drepturi digitale și observatori ai internetului au raportat o reluare modestă a traficului, cu mai mulți furnizori permițând conectarea. Printre exemplele menționate se află rețele rezidențiale de fibră optică din jurul Teheranului și unii furnizori de servicii mobile, deși IranCell ar fi fost conectat doar pentru scurt timp. Oficialii iranieni au indicat revenirea Gmail ca prim semn al implementării schimbării. Miza economică: șomaj și risc de faliment În material se arată că întreruperea a contribuit la pierderea locurilor de muncă pentru mii de iranieni. Totodată, temerile privind șomajul în masă și falimentul comercial ar fi fost un factor care l-a determinat pe președintele Masoud Pezeshkian – ales pe o platformă ce includea promisiunea unui internet liber – să facă demersuri pe lângă oficialii din securitate pentru ridicarea restricțiilor. Un anunț oficial ar fi venit după un vot al grupului operativ special pentru gestionarea spațiului cibernetic. Cadru administrativ contestat și reluare graduală Reluarea accesului a avut loc în pofida unei hotărâri judecătorești administrative provizorii care punea sub semnul întrebării autoritatea organismului ce supraveghează această mișcare, denumit „sediul special pentru conducerea spațiului cibernetic al țării”. Organismul ar fi fost înființat de președinte cu o săptămână înainte, potrivit The Guardian. Ministrul comunicațiilor, Sattar Hashemi, a salutat decizia guvernului de a încheia întreruperea, dar a precizat că restabilirea internetului va fi un proces gradual. În acest moment, amploarea reală a reconectării rămâne dificil de evaluat, inclusiv potrivit unui cercetător iranian aflat în exil, citat în material, care a spus că „foarte puțin” a fost restabilit. [...]
