Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
Aprobarea Washingtonului pentru lansarea GPT-5.6 ridică miza reglementării AI în SUA, într-un moment în care autoritățile încearcă să limiteze riscurile de securitate națională asociate modelelor avansate, potrivit HotNews, care citează Reuters.
OpenAI urmează să lanseze public joi GPT-5.6, descris drept cel mai capabil model al companiei, după ce lansarea a fost amânată luna trecută la solicitarea guvernului american. Contextul este dat de temerile că sisteme AI foarte puternice pot fi folosite abuziv, inclusiv pentru accelerarea atacurilor cibernetice sofisticate.
În paralel, Washingtonul și-a intensificat verificările înaintea lansării unor modele avansate, pe fondul îngrijorărilor că tehnologia ar putea fi utilizată în scopuri militare sau de servicii de informații din China, Rusia ori alte state. Și China discută, la rândul ei, posibile restricții privind accesul din străinătate la cele mai avansate modele dezvoltate intern, inclusiv la unele nelansate.
Potrivit Axios (citat de Reuters), administrația Trump ar fi aprobat lansarea pe scară largă a GPT-5.6 după teste suplimentare și întâlniri între reprezentanții OpenAI și oficiali guvernamentali. Înainte de această aprobare, OpenAI limitase accesul la GPT-5.6 la un grup restrâns de parteneri verificați, ale căror identități au fost comunicate autorităților.
Separat, președintele Donald Trump a semnat un ordin executiv care instituie un cadru voluntar: dezvoltatorii pot pune la dispoziția guvernului american „modele AI de frontieră vizate de reglementare” („covered frontier models”) cu până la 30 de zile înainte de lansarea către parteneri de încredere. Practic, guvernul încurajează companiile să nu lanseze modele noi înainte ca autoritățile să le poată evalua.
Materialul indică și un precedent relevant pentru industrie: Anthropic, principalul rival al OpenAI, a dezactivat brusc modelele Mythos 5 și Fable 5 pentru toți utilizatorii, după un ordin american privind controlul exporturilor emis pe 12 iunie, invocând motive de securitate națională. Restricțiile au fost ridicate săptămâna trecută, după implementarea unor măsuri de protecție, însă Mythos (conceput pentru profesioniști în securitate cibernetică) rămâne disponibil doar pentru anumite organizații americane considerate „de încredere”.
În același timp, OpenAI ar urma să lanseze GPT-5.6 Sol, împreună cu modelele Terra și Luna, mai ieftine, conform unui mesaj publicat marți seara pe X. Tot miercuri, Elon Musk a spus că și compania sa SpaceXAI va pune la dispoziția publicului modelul Grok 4.5.
Dincolo de competiția comercială, aprobarea pentru GPT-5.6 și cadrul voluntar de pre-notificare către guvern conturează o direcție: lansările de „modele de frontieră” încep să fie tratate ca un subiect de reglementare și securitate, cu potențiale consecințe operaționale pentru companii (testări suplimentare, acces etapizat, condiționări de distribuție). În acest context, diferența dintre „lansare publică” și „acces limitat pentru organizații de încredere” devine un instrument de politică tehnologică.
Recomandate
OpenAI discută acordarea către guvernul SUA a unei participații de 5% , într-un demers care ar putea fixa din timp un rol direct al Washingtonului în acționariatul marilor laboratoare de inteligență artificială, înaintea unor listări la bursă, potrivit Tom's Hardware . Informația este relatată de Financial Times , care citează două persoane familiarizate cu discuțiile. Propunerea ar fi fost avansată de CEO-ul OpenAI, Sam Altman, și ar include un mecanism mai amplu: fiecare dezvoltator american important de inteligență artificială ar contribui cu aceeași cotă de 5% din capital la un vehicul inspirat de Alaska Permanent Fund, fond care plătește anual dividende rezidenților statului Alaska din veniturile petroliere. La evaluarea de 852 miliarde dolari (aprox. 3.920 miliarde lei) stabilită de OpenAI în runda de finanțare din martie, o participație de 5% ar valora circa 42,6 miliarde dolari (aprox. 196 miliarde lei). Financial Times descrie discuțiile drept conceptuale și într-un stadiu incipient și notează că implementarea ar putea necesita o lege adoptată de Congres. Ce ar însemna, practic, o „cotă publică” în AI Altman ar fi discutat ideea cu președintele Donald Trump, cu secretarul Comerțului Howard Lutnick și cu secretarul Trezoreriei Scott Bessent și ar fi vorbit, în ultimele săptămâni, și cu senatorul Bernie Sanders (independent, Vermont). Structura „toate laboratoarele” ar presupune atragerea de participații și de la companii precum Google, Meta și Anthropic, însă, potrivit materialului, niciuna dintre acestea nu a indicat că ar participa. OpenAI a refuzat să comenteze pentru Financial Times, iar Casa Albă nu a răspuns imediat solicitărilor, conform aceleiași relatări. Context: presiune politică și precedentul din industria de cipuri Propunerea de 5% este prezentată ca fiind cea mai mică cifră vehiculată până acum în discuțiile despre proprietate publică în sectorul AI. În iunie, Bernie Sanders a depus proiectul „ American AI Sovereign Wealth Fund Act ”, care ar urmări 50% din acțiunile cu drept de vot ale companiilor americane de AI printr-un fond evaluat de biroul său la 7.000 miliarde dolari (aprox. 32.200 miliarde lei), suficient – în viziunea inițiatorului – pentru un dividend anual de 1.000 dolari (aprox. 4.600 lei) pentru fiecare american. Administrația ar fi aplicat deja o logică similară în zona semiconductorilor: guvernul federal a preluat o participație de 9,9% în Intel în august anul trecut, prin conversia granturilor din CHIPS Act în acțiuni la 20,47 dolari pe acțiune (aprox. 94 lei). Totodată, AMD și Nvidia ar fi acceptat să cedeze 15% din veniturile din cipuri obținute în China în schimbul licențelor de export, potrivit articolului. De ce contează momentul: înainte de IPO și după amânarea GPT-5.6 Discuțiile apar la șase zile după ce OpenAI a amânat lansarea publică completă a GPT-5.6 la cererea guvernului, iar Lutnick ar fi avertizat împotriva lansării fără aprobare prealabilă. În paralel, Anthropic a avut o parte din iunie modelele Claude Fable 5 și Mythos 5 dezactivate la nivel global, în urma primelor controale de export americane aplicate unui model de AI (nu hardware-ului), accesul fiind restabilit „ieri”, conform materialului. În acest context, o participație guvernamentală negociată înainte de o listare ar putea „bloca” poziția Washingtonului înainte ca o ofertă publică inițială să dilueze acționariatul. Articolul mai notează că atât OpenAI, cât și Anthropic au depus confidențial documentație pentru IPO și că OpenAI se confruntă cu o investigație a unei coaliții de 42 de procurori generali ai statelor americane. [...]
Ridicarea restricțiilor de export ale SUA redeschide accesul global la modelele „de frontieră” ale Anthropic , într-un semnal că Washingtonul încearcă să controleze riscurile de securitate fără să blocheze complet distribuția comercială a celor mai avansate sisteme de inteligență artificială, potrivit Biziday . Anthropic a anunțat că a fost notificată de Departamentul Comerțului din SUA că au fost ridicate controalele la export pentru modelele Claude Fable 5 și Mythos 5 și că va începe să restabilească accesul la acestea începând de miercuri. La începutul lunii, autoritățile americane blocaseră accesul la cele două modele invocând motive de securitate națională. De ce contează: un precedent de reglementare pentru modelele avansate Decizia vine după ce compania a colaborat cu autoritățile americane pentru a aborda riscurile asociate, conform unei scrisori din 26 iunie a secretarului Comerțului, Howard Lutnick . „Anthropic a colaborat cu guvernul SUA pentru a aborda riscurile asociate.” Inițial, guvernul american susținuse că a identificat vulnerabilități în măsurile de siguranță menite să prevină utilizarea abuzivă a Fable 5 și Mythos 5, inclusiv în scenarii de atacuri cibernetice. Context: acces limitat, apoi relaxare treptată Cu patru zile înainte de ridicarea restricțiilor, Anthropic anunțase că primise autorizație pentru ca un mic grup de firme americane de securitate cibernetică să poată accesa Mythos 5, într-un regim controlat. Cazul Anthropic nu este singular. Și OpenAI a respectat o solicitare a guvernului federal de a restricționa lansarea unui model nou, GPT-5.6, la un număr limitat de parteneri aprobați. Ce urmează: „cadru” voluntar și presiune politică pe controlul lansărilor Administrația Trump a emis pe 2 iunie un ordin executiv care cere guvernului federal să adopte, în următoarele două luni, măsuri privind inteligența artificială și securitatea cibernetică, inclusiv crearea unui „cadru” voluntar prin care companiile private să testeze și să lanseze, împreună cu guvernul, modele „de frontieră” (adică cele mai avansate, cu potențial ridicat de utilizare duală – civilă și malițioasă). În acest climat, directorul CIA, John Ratcliffe, a comparat recent capabilitățile celor mai avansate modele de inteligență artificială cu cele ale armelor nucleare, susținând implicit linia dură a administrației privind controlul lansării lor. (Sursa informațiilor de context: France 24 , citată de Biziday.) [...]
Anthropic intră direct în cercetarea de medicamente, un pas care poate muta competiția din AI din zona „instrumentelor” în zona costurilor și riscurilor reale ale R&D-ului farmaceutic , potrivit IT之家 . Compania a anunțat că va porni un program propriu de dezvoltare de medicamente, concentrat pe „boli neglijate” – afecțiuni rare pentru care marile companii farmaceutice consideră că randamentul comercial este prea mic ca să justifice investiții consistente. Miza operațională este că Anthropic nu se limitează la a vinde sau licenția tehnologie către industria farmaceutică, ci își asumă intern o parte din lanțul de cercetare, cel puțin în fazele timpurii și preclinice (înainte de testarea pe oameni), unde selecția candidaților și analiza datelor pot fi accelerate de modele AI. De la platformă pentru cercetători la program propriu de R&D Anunțul a fost făcut în cadrul evenimentului „The Briefing: AI for Science”, unde Anthropic a lansat și Claude Science , descris ca un „spațiu de lucru” pentru cercetători care adună într-un singur mediu instrumente, seturi de date și fluxuri de lucru. Platforma ar include funcții precum analiză de date, generare de grafice și asistență pentru activități de cercetare. Compania a prezentat exemple de utilizare, inclusiv un caz în care un cercetător de la Universitatea California, San Francisco (UCSF) ar fi identificat în câteva minute o contaminare virală într-un experiment, problemă care ar fi trecut neobservată timp de un an. Tot ca demonstrație de capabilități, Anthropic a susținut că sistemul poate analiza în mai puțin de o oră 100 de boli genetice rare și poate selecta 32 de direcții candidate care merită evaluate ulterior prin „screening” computațional (filtrare și testare virtuală a unor ipoteze/compuși, înainte de experimentele de laborator). Ce rămâne neclar: ținte, parteneriate și pașii scumpi ai dezvoltării Anthropic nu a comunicat care vor fi primele boli sau proiecte concrete vizate. De asemenea, compania nu a precizat dacă, în cazul identificării unor candidați promițători, va continua singură etapele următoare sau va colabora cu alte organizații pentru experimente pe animale, studii clinice și producție. Această zonă este critică deoarece, dincolo de fazele de descoperire și preclinic, costurile, durata și riscurile cresc semnificativ, iar aprobările de reglementare devin determinante. Context: AI accelerează, dar nu înlocuiește validarea clinică Materialul notează că interesul pentru AI în cercetarea de medicamente a crescut, cu platforme dezvoltate de OpenAI, Google și Amazon, în timp ce Google DeepMind (prin Isomorphic Labs) și companii specializate precum Insilico Medicine avansează proiecte proprii. În paralel, marii producători de medicamente (AstraZeneca, Novo Nordisk, GSK) extind utilizarea AI în selecția de compuși, proiectarea moleculară, analiză de date și optimizarea proceselor de R&D. În același timp, mai mulți experți citați subliniază limita actuală: nu există încă un medicament proiectat integral de AI care să fi parcurs toate studiile clinice și să fi primit aprobarea FDA (agenția americană a medicamentului). AI poate crește viteza de identificare a candidaților și eficiența cercetării, însă nu elimină necesitatea testelor de toxicitate, siguranță și eficacitate, nici etapele clinice. În acest context, CEO-ul Novartis, Vas Narasimhan, a indicat că dezvoltarea unui medicament până la aprobare durează în medie circa 12 ani, iar aproximativ 40% din acest interval ține de procesarea informației și operațiuni de R&D. În opinia lui, o nouă generație de instrumente AI ar putea reduce aceste componente astfel încât ciclul total să ajungă la circa 7–8 ani, însă etapele biologice (experimente, studii clinice) rămân greu de accelerat. El a mai estimat că rata de succes ar putea crește de la aproximativ 8% la aproximativ 16%, dar tot cu dependență de validare experimentală pe termen lung. Semnal operațional: echipă de life sciences și laborator propriu În ultimul an, Anthropic și-a extins echipa de științe ale vieții și a construit un laborator „wet lab” (laborator pentru experimente biologice efective, nu doar simulări). Publicația mai menționează informații din industrie potrivit cărora compania ar recruta activ specialiști din mari companii farmaceutice și instituții de cercetare, pentru a susține programul. Concluzia implicită a materialului: chiar dacă AI poate îngusta rapid lista de candidați și poate îmbunătăți direcțiile de cercetare, rezultatele clinice și aprobările vor necesita, în continuare, timp îndelungat și resurse mari – iar intrarea Anthropic în dezvoltarea directă de medicamente înseamnă asumarea acestor constrângeri, nu doar furnizarea de software. [...]
Atacurile lui Peter Thiel la adresa apelurilor Vaticanului pentru reglementarea inteligenței artificiale arată cât de politizată a devenit dezbaterea despre reguli și control în AI , într-un moment în care miza este formularea unor cadre internaționale care pot influența direct ritmul de dezvoltare și competiția SUA–China, potrivit Antena 3 . Declarațiile au fost făcute la Aspen Ideas Festival , în Colorado, într-un panel fără înregistrare, unde jurnaliștilor li s-a permis doar să ia notițe. Thiel, cofondator Palantir și PayPal și unul dintre primii susținători ai lui Donald Trump în Silicon Valley, l-a acuzat pe Papa Leon al XIV-lea că ar servi, „fără să-și dea seama”, drept „agent al comuniștilor chinezi” prin apelurile la reglementarea AI, informație relatată de CNN. De ce contează: reglementarea AI, transformată în armă în competiția geopolitică Miza centrală a intervenției lui Thiel este ideea că o reglementare internațională mai strictă ar putea încetini mai ales actorii occidentali, nu și China. În luna mai, Papa Leon al XIV-lea a folosit prima sa enciclică, „Magnifica Humanitas” („Magnifica Umanitate”), pentru a susține că inteligența artificială „trebuie dezarmată” și pentru a cere o reglementare internațională mai amplă a tehnologiei. În logica lui Thiel, mesajul papei ar putea influența o parte dintre americani, dar ar fi „puțin probabil” să fie luat în seamă în China, ceea ce ar încetini doar una dintre părțile implicate în „cursa dintre Statele Unite și China” pentru AI. Vaticanul nu a răspuns solicitării de a comenta afirmațiile, potrivit materialului. Context: tensiuni mai vechi între Thiel și Vatican Antena 3 notează că relația tensionată nu este nouă. În martie, Thiel a susținut la Roma o serie de conferințe despre Antihrist, cu acces pe bază de invitație, aproape de Vatican, iar două universități catolice au precizat public că nu au avut nicio implicare în organizare. În același context, Thiel a susținut în repetate rânduri că Antihristul s-ar putea manifesta nu ca o persoană, ci ca un guvern mondial care își consolidează puterea promițând protecție împotriva unor amenințări existențiale, precum inteligența artificială sau încălzirea globală. Un discurs mai larg: instituții, UE și puterea companiilor tech În panelul de la Aspen, alături de politologul Francis Fukuyama, Thiel a extins discuția către politica internă americană și rolul instituțiilor. El a avertizat asupra unei „preluări democrat-socialiste” a Partidului Democrat și a minimalizat importanța Partidului Republican în ecuația politică, potrivit relatării. Totodată, Thiel a comparat Uniunea Europeană cu „o inteligență artificială proastă”, descriind UE drept o birocrație stagnantă și excesiv de dependentă de reguli, în care oamenii sunt „NPC-uri” (personaje nejucabile din jocurile video) fără putere reală de decizie. Palantir și acuzații fără dovezi despre AI și alegeri Thiel a vorbit și despre Palantir, companie care are contracte importante cu agenții federale americane, inclusiv cu Pentagonul și cu ICE, dar a susținut că firma „nu este lipită de șold” de ceea ce el a numit „statul profund american”. Palantir nu a răspuns solicitării de a comenta afirmațiile, potrivit materialului. În aceeași intervenție, Thiel a lansat o afirmație conspiraționistă, fără a prezenta dovezi, potrivit căreia Anthropic ar urma să „aranjeze alegerile din 2028” în favoarea democraților. Anthropic a refuzat să comenteze și a indicat o postare recentă de pe blogul companiei despre integritatea alegerilor și imparțialitatea politică. În ansamblu, episodul evidențiază o linie de fractură tot mai vizibilă: pentru o parte a elitei tehnologice, reglementarea AI nu mai este doar o discuție despre siguranță și responsabilitate, ci un instrument care poate redistribui avantajul strategic între state și între centrele de putere din interiorul SUA. [...]
Utilizarea ChatGPT se adâncește pe măsură ce baza de utilizatori se globalizează , arată o analiză publicată de OpenAI , bazată pe date agregate din „ OpenAI Signals ”. Concluzia cu impact operațional pentru companii și organizații este că, odată ce utilizatorii adoptă instrumentul, tind să îl folosească mai des și pentru mai multe tipuri de sarcini, iar creșterea vine tot mai mult din afara piețelor tradițional „anglofone”. Utilizarea crește în intensitate și în varietatea sarcinilor Potrivit analizei, după șase luni de la înscriere, utilizatorii trimit cu 50% mai multe mesaje pe zi decât la momentul inițial. În același interval, ei își dublează numărul de „sarcini distincte” încercate în ChatGPT, măsurate printr-un sistem de clasificare care grupează mesajele în 53 de categorii. Setul de date folosit este un eșantion de 0,1% dintre utilizatori cu conturi create între 15 octombrie 2025 și 1 mai 2026, cu activitate urmărită până la 31 mai 2026. Sunt excluși utilizatorii sub 18 ani, utilizatorii blocați și cei care nu trimit niciun mesaj în primele 28 de zile de la crearea contului. Accelerare regională, cu ritm relativ mai rapid în Africa și Asia OpenAI indică o creștere accentuată a adoptării pe toate continentele din iulie 2023, însă, în termeni relativi, Africa și Asia au înregistrat cele mai rapide avansuri ale numărului de utilizatori activi săptămânal. Un tipar similar apare și pe grupe de țări în funcție de Indicele Dezvoltării Umane (HDI): țările cu HDI mai redus au avut cea mai rapidă creștere relativă a utilizatorilor activi săptămânal din iulie 2023. Publicația leagă această evoluție și de accesul cu cost redus prin planurile Free și Go . În această analiză, un utilizator este considerat activ dacă a trimis un mesaj în cele șapte zile dinaintea începutului fiecărei luni; sunt excluse țările în care ChatGPT nu operează și utilizatorii sub 18 ani. Baza de utilizatori devine mai diversă: mai multe limbi, estimări pe baza numelor Datele OpenAI Signals sugerează că utilizarea asociată cu persoane cu nume „tipic feminine” a crescut și reprezintă acum majoritatea utilizării la nivel global. OpenAI precizează însă că nu colectează genul utilizatorilor, iar estimarea se bazează pe corelări nume–gen; sunt excluși utilizatorii ale căror nume nu pot fi clasificate, iar unele țări sunt omise dacă cel puțin jumătate dintre nume nu pot fi încadrate. În paralel, utilizarea non-engleză a crescut odată cu extinderea globală: utilizatorii care folosesc predominant o altă limbă decât engleza reprezintă acum peste jumătate dintre utilizatorii activi. Cele mai folosite limbi non-engleze sunt spaniola, portugheza și araba, iar uzbeca, kazaha și birmaneza au avut cele mai mari creșteri procentuale ale ponderii în rândul utilizatorilor activi (în rândul limbilor cu cel puțin 1 milion de utilizatori activi în iunie 2026). Ce urmează: date pentru cercetare și politici publice OpenAI prezintă „OpenAI Signals” ca un demers continuu de publicare de date pentru a ajuta cercetătorii și factorii de decizie să înțeleagă efectele inteligenței artificiale asupra economiei. Seturile de date pot fi consultate și descărcate din paginile dedicate: „has increased” (OpenAI Signals data) și „here” (data download), menționate în material. [...]
OpenAI raportează că adoptarea globală a ChatGPT se extinde, iar utilizatorii care folosesc preponderent alte limbi decât engleza au ajuns să depășească jumătate din baza de utilizatori activi , potrivit unei analize publicate de IT之家 , care citează cele mai recente date ale companiei pentru trimestrul I 2026 (produse de consum: Free, Go, Plus și Pro). Miza pentru piață: creșterea vine tot mai mult din afara segmentului „early adopters”, cu implicații directe pentru localizare, suport multilingv și extinderea pe piețe emergente. Utilizare mai intensă pe măsură ce vechimea contului crește Datele OpenAI indică o adâncire a utilizării odată cu timpul: utilizatorii care au conturi mai vechi trimit mai multe mesaje zilnic și folosesc mai multe funcții noi. Concret, după șase luni de la înregistrare: numărul de mesaje trimise zilnic crește cu 50% față de momentul înscrierii; numărul tipurilor de sarcini încercate pe ChatGPT se dublează . Baza de utilizatori devine mai diversă: gen, vârstă, regiuni OpenAI arată că distribuția utilizatorilor devine mai diversă pe mai multe dimensiuni. În rândul utilizatorilor pentru care se poate deduce genul, ponderea celor cu nume cu trăsături feminine a continuat să crească și a depășit jumătate din acest sub-eșantion, după ce anul trecut ajunsese aproape de paritate. Pe vârste, volumul de mesaje a crescut în toate grupele. Deși utilizatorii sub 35 de ani generează în continuare cele mai multe mesaje, ponderea celor de peste 35 de ani a urcat în T1, semn — în interpretarea OpenAI — că produsul începe să depășească treptat nucleul inițial de adoptatori timpurii. Creștere accelerată în Africa și Asia; avans mai rapid în țări cu HDI mai mic Din iulie 2023, numărul de utilizatori activi săptămânal a crescut semnificativ pe toate continentele, cu Africa și Asia drept regiunile cu cele mai mari creșteri relative. În plus, atunci când țările sunt grupate după nivelul de dezvoltare, statele cu Indice al Dezvoltării Umane (HDI) mai scăzut conduc la capitolul creștere a utilizatorilor activi săptămânal. OpenAI leagă această dinamică și de existența unor opțiuni cu cost redus, prin menținerea accesului prin planurile Free și Go . Non-engleza trece de 50%: spaniola, portugheza și araba conduc Pe componenta lingvistică, utilizarea în alte limbi decât engleza a crescut odată cu expansiunea globală. OpenAI spune că utilizatorii care folosesc în principal limbi non-engleze reprezintă acum peste jumătate dintre utilizatorii activi. Cele mai utilizate trei limbi non-engleze pe ChatGPT sunt: spaniola, portugheza, araba. Ca ritm de creștere a ponderii în rândul utilizatorilor activi (din iulie 2023), cele mai mari avansuri sunt menționate pentru: uzbecă, kazahă, birmană. La muncă: crește ponderea sarcinilor specializate, cu „design vizual” în frunte În utilizarea de tip „work” (în conturile de consum), OpenAI notează că principalele utilizări rămân redactarea de conținut și procesarea informației, însă ponderea lor scade în timp, pe fondul creșterii sarcinilor mai specializate. În T1 2026, cele mai rapide creșteri la sarcini de lucru au fost la: creare de conținut, procesare de documente, căutare/informații, design vizual — indicat drept categoria cu cea mai rapidă creștere. OpenAI precizează că analiza nu include utilizarea Codex, iar o parte din munca tehnică ar putea migra treptat către agenți de programare. Limitările datelor Setul de date acoperă doar mesajele trimise în produsele ChatGPT de consum (Free, Go, Plus, Pro) și nu include Codex, nici versiunile Enterprise și Education . Prin urmare, statisticile pot subestima utilizarea reală în mediul de lucru și educațional. [...]
