Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
Românii folosesc masiv AI, dar competențele rămân în urmă, ceea ce împinge presiunea spre companii și stat să recupereze prin formare și reguli de utilizare, arată un sondaj citat de Economedia. Datele indică o adopție accelerată „din mers”: tehnologia e deja folosită pe scară largă, inclusiv în muncă și educație, înaintea unor politici publice sau programe de instruire.
Sondajul AtlasIntel pentru Edge Institute a fost realizat între 17 și 21 iunie 2026, pe un eșantion de 2.002 respondenți, reprezentativ național pentru populația adultă, în cadrul studiului „Digitalizarea serviciilor publice în România III”.
Puțin peste 83% dintre români spun că folosesc instrumente de inteligență artificială în cel puțin un context, iar 16,9% declară că nu le folosesc deloc. Utilizarea este dominată de zona personală (77,9%), în timp ce folosirea la locul de muncă (15,4%) și în educație (9,3%) rămân mai jos, semn că instituțiile și organizațiile nu au ținut pasul cu ritmul de adopție al populației.
Frecvența utilizării este ridicată: dintre cei care folosesc AI, 50,7% o folosesc de câteva ori pe săptămână și 26,2% zilnic, ceea ce duce la aproape 77% dintre utilizatori care interacționează cu aceste instrumente cel puțin săptămânal.
Adopția este puternic concentrată în rândul tinerilor: 97% dintre cei de 18–29 de ani folosesc AI, ponderea scade la 68,5% în grupa 50–59 de ani și la 29,3% după 70 de ani. În funcție de educație, utilizarea urcă de la 80% în rândul celor fără studii superioare la 93,3% la absolvenții de studii superioare.
În același timp, autoevaluarea competențelor indică o utilizare mai degrabă „intuitivă”: 48,1% se consideră la nivel de bază, 40,8% la nivel mediu și doar 11,1% utilizatori avansați. Implicația operațională este directă: dacă AI intră în fluxuri de lucru fără instruire, cresc riscurile de erori, utilizare neconformă și rezultate inegale între angajați.
Principalul beneficiu asociat AI este economisirea timpului (65,4%). Pe partea de riscuri, 55,5% sunt de acord că AI va duce la dispariția unor locuri de muncă, iar 51,8% cred că tehnologia creează riscuri pentru datele personale și securitate.
Interesant, teama de pierdere a locurilor de muncă este mai puternică la nivel societal decât personal: deși 55,5% cred că AI va elimina joburi, doar 21,9% se declară îngrijorați că propriul loc de muncă ar putea fi afectat în următorii cinci ani, iar 51,1% spun că sunt puțin sau deloc îngrijorați.
Întrebați despre folosirea AI în instituțiile publice, respondenții separă sarcinile administrative de deciziile cu impact direct asupra vieții și drepturilor. Confortul este cel mai scăzut pentru diagnostic medical (69,7% inconfortabili, 15,5% confortabili) și rămâne redus pentru decizii privind beneficii sociale (57,4% inconfortabili, 26,6% confortabili).
În schimb, pentru sarcini administrative, percepția este mai echilibrată sau favorabilă: la trierea cererilor și dosarelor, 38% sunt confortabili față de 36,1% inconfortabili, iar la evaluarea performanței funcționarilor 42,2% sunt confortabili față de 37,2% inconfortabili. Mesajul, în termeni de guvernanță, este că AI e acceptată când accelerează munca administrativă, dar e respinsă când ar înlocui judecata umană în decizii despre sănătate sau drepturi.
Recomandate
OpenAI mizează pe scăderea costului total al utilizării IA la sarcini profesionale odată cu lansarea familiei GPT‑5.6 , care promite rezultate mai bune „pe dolar” prin consum mai mic de tokeni și timpi de execuție reduși, potrivit OpenAI . GPT‑5.6 intră în disponibilitate generală după o perioadă de „limited preview” și include trei niveluri: Sol (modelul „fanion”), Terra (echilibrat pentru lucru de zi cu zi) și Luna (cel mai eficient ca preț). Mesajul central al companiei este că performanța crește, în timp ce costul estimat și cantitatea de text generată (tokeni) scad, ceea ce poate reduce bugetele necesare pentru automatizare și asistență în activități precum programare, analiză, securitate cibernetică și cercetare. Ce se schimbă pentru companii: performanță mai mare la același buget OpenAI susține că GPT‑5.6 Sol „setează un nou standard” la capitolul inteligență și eficiență, obținând rezultate de vârf în mai multe domenii, dar cu „mai puțini tokeni” și „cost estimat mai mic”. În practică, asta ar însemna fie mai multă muncă realizată cu aceeași cheltuială, fie rezultate comparabile la cost total mai redus. În evaluarea Agents’ Last Exam (workflows profesionale de durată, în 55 de domenii), OpenAI afirmă că GPT‑5.6 Sol atinge 53,6 și depășește Claude Fable 5 (adaptive reasoning) cu 13,1 puncte. Tot acolo, compania spune că, la „medium reasoning”, modelul ar depăși Fable 5 cu 11,4 puncte la „aproximativ un sfert” din costul estimat. Pentru modelele mai mici, Terra și Luna ar depăși Fable 5 la „aproximativ o șaisprezecime” din cost, conform aceleiași surse. Pe Artificial Analysis Intelligence Index , OpenAI afirmă că GPT‑5.6 Sol cu „max reasoning” ajunge la mai puțin de un punct de Fable 5, dar finalizează sarcini cu 61% mai repede și la aproximativ jumătate din costul estimat. Surse secundare menționate în material: Agents’ Last Exam Artificial Analysis Intelligence Index „Ultra”: mai mulți agenți în paralel, contra tokeni mai mulți O noutate operațională importantă este setarea ultra , descrisă ca opțiunea cu cea mai mare capabilitate, care coordonează implicit patru „agenți” (instanțe care lucrează în paralel) pentru a termina mai repede sarcini complexe. OpenAI precizează că ultra face un schimb: consum mai mare de tokeni pentru rezultate mai puternice și timp mai mic până la obținerea rezultatului, în special pe sarcini solicitante. Compania indică și posibilitatea ca dezvoltatorii să construiască experiențe similare ultra prin „multi-agent beta” din Responses API (fără a detalia în material condițiile comerciale). Integrare mai eficientă cu instrumente: mai puține „tururi” model–aplicație Pentru dezvoltatori, OpenAI pune accent pe capacitatea GPT‑5.6 de a scrie și rula programe „ușoare” care coordonează instrumente, procesează rezultate intermediare și decid următoarea acțiune pe parcurs. Miza declarată: sarcini „tool-heavy” (dependente de instrumente) care avansează cu mai puțini tokeni, mai puține „round trips” (schimburi repetate între aplicație și model) și mai puțină ghidare. În acest context este menționat „Programmatic Tool Calling” din Responses API, care poate filtra volume mari de date intermediare și păstra doar ce contează: Programmatic Tool Calling Securitate: mai multe blocări pentru activitate potențial dăunătoare și acces „calibrat” OpenAI afirmă că GPT‑5.6 pornește cu „cele mai robuste măsuri de siguranță de până acum”, construite să reziste la abuzuri „determinate și adaptive” fără a limita pe scară largă utilizarea legitimă. Compania spune că, înainte de disponibilitatea generală, a rulat o perioadă extinsă de evaluare, combinând testare umană (red teaming) cu testare automată la scară mare și colaborare cu organizații de specialitate și parteneri. Un detaliu cu impact practic: OpenAI susține că măsurile de protecție pentru GPT‑5.6 Sol pe zona „cyber” blochează de circa zece ori mai multă activitate potențial dăunătoare decât la generațiile anterioare. Pentru a reduce fricțiunea în cazuri benigne, compania spune că oferă opțiunea de a reîncerca prompturile pe modele cu capabilitate mai mică în ChatGPT și Codex. În plus, pentru activități defensive, OpenAI indică programul „Trusted Access for Cyber” din inițiativa Daybreak, prin care „persoane și organizații calificate” pot accesa mai mult din capabilitățile defensive în medii autorizate: OpenAI Daybreak’s Trusted Access for Cyber Disponibilitate: lansare globală, cu extindere graduală în 24 de ore GPT‑5.6 este disponibil „începând de azi” în ChatGPT, Codex și OpenAI API, cu un rollout global care „continuă gradual” către disponibilitate completă în următoarele 24 de ore, potrivit OpenAI. În ChatGPT, utilizatorii Plus, Pro, Business și Enterprise au acces la GPT‑5.6 Sol prin setări de efort „medium și mai sus”, iar Pro și Enterprise pot selecta și GPT‑5.6 Sol Pro pentru sarcini complexe. Pentru ChatGPT Work și Codex, utilizatorii Free și Go primesc acces la GPT‑5.6 Terra, în timp ce planurile superioare pot alege între Sol, Terra și Luna și pot seta nivelul de efort (textul sursă este întrerupt la final, astfel că detaliile complete ale acestei secțiuni nu sunt integral vizibile în input). [...]
Ant Group își împinge tehnologia de „creier” pentru roboți în piață prin open-source , într-o mișcare care poate accelera standardizarea software-ului pentru roboți umanoizi și poate muta competiția de la hardware la platforme, potrivit The Next Web . Robbyant , divizia de robotică a grupului chinez Ant (proprietarul Alipay), a publicat în regim open-source, pe parcursul a patru zile, mai multe componente-cheie pentru „embodied AI” (IA pentru roboți care percep și acționează în lumea fizică): de la modele de percepție și control până la un model de „world” care generează și menține un mediu 3D interactiv în timp real. De ce contează: cine controlează „creierul” poate controla ecosistemul Miza economică și operațională este poziționarea ca furnizor de strat software pentru o industrie fragmentată. Publicația notează că în China există „mai mult de 100” producători de roboți umanoizi, iar mulți construiesc „corpul”, nu și „creierul”. În acest context, compania care impune modelul de bază (platforma de inteligență) poate deveni standardul pe care dezvoltă restul pieței. Strategia open-source este prezentată ca o cale rapidă de a atrage dezvoltatori și de a seta standarde înaintea concurenței, într-un contrast cu Nvidia , unde platforma GR00T este descrisă ca fiind deschisă, dar legată de cipurile companiei. Articolul plasează mișcarea într-un tipar mai larg în China, unde jucători precum MiniMax și Alibaba „inundă” piața cu modele capabile, oferite gratuit. Ce a publicat Robbyant într-o săptămână Piesa centrală a fost LingBot-World 2.0, un model care generează o lume 3D interactivă în timp real, la 720p și 60 de cadre pe secundă, și care, potrivit companiei, poate menține calitatea vizuală timp de o oră fără „drift” (degradare treptată a coerenței), în timp ce sisteme rivale tind să se „prăbușească” după un timp. Pe platforma Reactor, utilizatorul poate controla un personaj cu tastatura, iar scena se redă live; există și comenzi pentru schimbarea condițiilor (noapte, vreme) sau introducerea de obiecte. Sunt menționați doi „agenți” integrați: un „pilot”, care planifică și execută mișcările, și un „director”, care introduce evenimente noi pe parcurs. Modelul ar suporta și mai mulți utilizatori simultan într-un spațiu comun persistent. În aceeași săptămână, Robbyant a mai făcut open-source: LingBot-VLA 2.0 , un model „vision-language-action” (vede, înțelege limbaj și execută acțiuni) pe care compania îl promovează drept „creier universal” pentru roboți; ar fi fost antrenat pe 60.000 de ore de date din lumea reală, provenite de la 20 de tipuri de roboți de la 17 producători (inclusiv Unitree, Fourier și AgiBot). LingBot-Depth 2.0 , orientat către o problemă practică în robotică: percepția corectă a sticlei, oglinzilor și suprafețelor lucioase, unde camerele de adâncime pot eșua. LingBot-Video , descris ca un generator video open-source „construit pentru roboți”, nu pentru film. Implicații pentru piață și limitele informațiilor de acum Dacă modelele sunt adoptate pe scară largă, efectul poate fi dublu: reducerea costurilor de dezvoltare pentru producătorii care nu au capacități interne de IA și accelerarea convergenței către o platformă comună, ceea ce ar muta competiția către integrare, date și aplicații. În același timp, articolul avertizează că o parte din performanțe sunt „auto-raportate” de companie, iar comparațiile pe benchmark-uri ar trebui tratate cu prudență până la validări independente. Context: Ant își finanțează ambiția dincolo de plăți Robbyant funcționează în interiorul Ant Group, compania din Hangzhou care operează Alipay și are rădăcini în ecosistemul Alibaba. Ant nu este „istoric” o companie de robotică, însă publicația menționează că a raportat cheltuieli record de cercetare de 5,17 miliarde dolari anul trecut (aprox. 23,8 miliarde lei ). Ținta declarată a Robbyant nu ar fi roboții industriali, ci roboți „companioni” și de îngrijire (asistență pentru vârstnici, ajutor medical, sarcini casnice) — scenarii în care percepția robustă și planificarea în medii dezordonate sunt critice. În această logică, setul de modele publicate în ultima săptămână este prezentat ca un pachet de componente necesare pentru astfel de produse. [...]
OpenAI își formalizează regulile pentru colaborarea cu guvernele în securitate națională , publicând un set de „ National Security Principles ” care stabilesc cum poate fi folosită tehnologia companiei în contexte sensibile și ce utilizări sunt excluse contractual, potrivit OpenAI . Miza este una de guvernanță: pe măsură ce guvernele încep să folosească sisteme de inteligență artificială de vârf în activități critice, compania încearcă să fixeze limite și mecanisme de responsabilizare înainte ca utilizarea să se extindă. Principiile sunt prezentate ca un cadru de transparență pentru parteneriate guvernamentale și utilizări în securitate națională, cu accent pe ideea că societățile democratice ar trebui să poată folosi AI pentru protecția populației, apărarea infrastructurii critice, livrarea de servicii publice și răspuns la amenințări emergente. OpenAI indică explicit domenii precum apărarea cibernetică și biosecuritatea, unde AI ar putea „avantaja” apărătorii, dar condiționează implementarea de „responsabilitate democratică”, judecată umană semnificativă și respectarea statului de drept. Extinderea parteneriatelor în cyber și biosecuritate Publicarea principiilor vine în contextul extinderii colaborărilor cu guvernul SUA și parteneri aliați „în zone defensive critice”, în special cyber și biosecuritate. Compania menționează că, în ultima lună, prin programul său de apărare cibernetică Daybreak (menționat în material), a stabilit parteneriate „Trusted Access for Cyber” cu: Australia, Canada, Japonia, Republica Coreea, Franța, Germania, Polonia, Țările de Jos; instituții ale UE, inclusiv ENISA. OpenAI mai spune că are o colaborare „în creștere” cu guvernul Regatului Unit pe zona de cyber, testare și evaluare și că urmează o abordare similară în biosecuritate. Totodată, compania notează că luna trecută a anunțat extinderea accesului „trusted” la modelul GPT‑Rosalind pentru anumiți parteneri guvernamentali din SUA și aliați, în sprijinul misiunilor de sănătate publică și biodefensivă. Ce interdicții contractuale invocă OpenAI Un element operațional important este lista de restricții pe care OpenAI afirmă că le-a inclus într-un acord anunțat anterior și pe care le consideră aliniate cu principiile publicate acum. Compania enumeră trei interdicții: fără utilizare pentru supraveghere internă în masă; fără utilizare pentru a direcționa sisteme de arme autonome; fără utilizare pentru decizii automatizate cu miză ridicată. Materialul precizează că principiile se aplică parteneriatelor actuale și viitoare în securitate națională și aplicarea legii, inclusiv activității existente cu „Department of War” (formularea apare ca atare în textul sursă; OpenAI nu oferă detalii suplimentare în același material). Implicația de reglementare: decizia, împinsă spre procesul democratic OpenAI susține că întrebările „cele mai consecvente” despre AI în guvern, mai ales în securitate națională, ar trebui tranșate prin proces democratic, nu doar de companii. În acest sens, compania afirmă că sprijină inițiative legislative pentru stabilirea de garanții în jurul unor utilizări militare cu risc ridicat, indicând explicit supravegherea internă, armele autonome și alte utilizări cu risc mare care afectează securitatea națională a SUA. În lipsa unor detalii despre calendar sau conținut legislativ concret, mesajul central rămâne că OpenAI încearcă să își standardizeze public poziția și condițiile de utilizare în parteneriatele de securitate, pe fondul extinderii proiectelor defensive cu guverne și instituții aliate. [...]
OpenAI mută interacțiunea cu ChatGPT spre conversații vocale continue , odată cu lansarea GPT‑Live , un nou model de voce care poate asculta și vorbi simultan, schimbare cu impact direct asupra modului în care utilizatorii folosesc produsul și asupra pieței de asistenți vocali, potrivit The Next Web . GPT‑Live rulează „full‑duplex” (adică poate recepționa și genera voce în același timp), ceea ce îi permite să intervină natural cu confirmări scurte („mhmm”, „am înțeles”), să facă schimburi rapide de replici sau să aștepte fără să întrerupă. Modelele vocale mai vechi, notează publicația, trebuiau să aștepte ca utilizatorul să termine de vorbit, ceea ce ducea frecvent la întreruperi nepotrivite. Delegare în fundal către GPT‑5.5 , fără oprirea conversației A doua schimbare este operațională: când o întrebare cere căutare pe web sau raționament mai complex, GPT‑Live „pasează” sarcina către un model mai puternic care rulează în fundal — la lansare, acesta este GPT‑5.5. În acest timp, GPT‑Live continuă conversația și integrează răspunsul când este gata. CNET o citează pe Atty Eleti, lider de produs pentru voce în cadrul ChatGPT, cu o explicație a acestei abordări: „Exact așa interacționează oamenii între ei. Ținem conversația în mișcare în timp ce gândim în fundal.” Traducere simultană și „wake word”, în demonstrații În briefinguri de presă, OpenAI a arătat o traducere simultană în timp real: modelul reda o traducere „în flux” în timp ce vorbitorul continua prezentarea. TechRadar, care a văzut funcția, a descris-o ca fiind cu adevărat utilă. În demo, modelul a răspuns și la un „wake word” (cuvânt de activare), folosit de angajați sub forma „Hey Chat”. Cine primește GPT‑Live și cum se distribuie OpenAI lansează două versiuni: GPT‑Live‑1 și GPT‑Live‑1 mini, disponibile la nivel global începând de acum, cu o distribuire care „poate dura câteva zile” pe iOS, Android și web. Alocarea pe tipuri de cont, conform informațiilor din articol: abonații Go, Plus și Pro primesc GPT‑Live‑1 ca opțiune implicită; utilizatorii gratuit primesc varianta GPT‑Live‑1 mini. Utilizatorii pot selecta și un „nivel de raționament”: Instant, Medium sau High. În plus, vocea poate afișa „carduri vizuale” pentru informații precum vreme, acțiuni și sport. OpenAI susține că, în conversații de test de 5–10 minute, GPT‑Live‑1 și mini au depășit vechiul „Advanced Voice Mode” și că există îmbunătățiri pe teste pentru raționament științific și căutare pe web de tip „agentic” (adică orientată spre executarea de pași pentru a găsi și sintetiza informații). Miza: vocea ca interfață principală și presiunea pe siguranță OpenAI afirmă că peste 150 de milioane de oameni folosesc săptămânal funcțiile Voice și Dictation din ChatGPT. În acest context, GPT‑Live nu e doar o îmbunătățire de confort, ci o încercare de a face vorbitul — nu tastatul — interfața implicită. Totuși, un model care „sună uman” ridică și riscuri. Compania spune că a adăugat antrenare de siguranță specifică pentru voce și măsuri în timp real care pot ghida răspunsul, pot afișa resurse pentru situații de criză sau pot încheia conversația în cazuri cu risc mai mare, cu protecții suplimentare pentru adolescenți. OpenAI mai afirmă că GPT‑Live folosește voci prestabilite și nu va imita o persoană reală. Pe fond, lansarea vine într-o piață aglomerată, cu rivali precum ElevenLabs și o serie de startup-uri care dezvoltă „agenți vocali”, în timp ce competiția din zona de asistenți a împins Amazon să reconstruiască Alexa. În aceeași zi, OpenAI a continuat și un rollout mai larg pentru GPT‑5.6, semn al unui ritm accelerat de lansări. [...]
ElevenLabs rulează la venituri anuale recurente de circa 600 milioane de dolari (aprox. 2,7 miliarde lei) și își apără poziția într-o piață în care furnizorii de modele AI (OpenAI, Anthropic, Google) pot deveni direct concurenți, potrivit The Next Web . Mesajul CEO-ului Mati Staniszewski, transmis la RAISE Summit , este că avantajul companiei nu stă în „modelul” de inteligență artificială în sine, ci în stratul de voce (produse, date, integrări și ecosistem) — o miză cu impact economic direct, având în vedere dependența de modele externe plătite. Compania a accelerat puternic creșterea veniturilor: Staniszewski a spus că ElevenLabs a lansat primul model de tip text-to-speech „cu adevărat” natural la începutul lui 2023, apoi i-a luat aproximativ 20 de luni să ajungă la 100 milioane de dolari venit anual recurent (ARR). Următoarele praguri au venit mai repede: circa 10 luni până la 200 milioane de dolari și încă cinci luni până la 300 milioane de dolari la finalul anului trecut. În discuția de pe scena ALL-IN Podcast, Jason Calacanis a indicat un „run rate” (ritm anualizat al veniturilor) de aproape 600 milioane de dolari, iar CEO-ul nu a contestat cifra. În același timp, creșterea se suprapune peste discuții recente despre o evaluare de 22 miliarde de dolari (aprox. 100 miliarde lei), potrivit unui material anterior al publicației. Dependența de „frontier labs”: costuri către viitorii rivali Riscul major, descris explicit în dialog, este că ElevenLabs plătește pentru a folosi modele de la OpenAI, Anthropic și Google, în timp ce aceste laboratoare își extind tot mai mult oferta către zona de produse unde activează și ElevenLabs. Staniszewski a încercat să poziționeze compania ca „agnostică” față de modele: clienții ar putea alege orice model și să construiască agenți vocali fără să fie blocați într-un singur furnizor. Apărarea invocată de CEO se bazează pe „stratul de voce” și pe elemente operaționale greu de replicat rapid: produse pe industrii, un ecosistem de voci și integrări, plus un efort de etichetare a datelor audio realizat cu peste 1.000 de contractori. În paralel, compania explorează și propriile modele „ca asigurare”, în cazul în care dependența de furnizorii mari devine o vulnerabilitate comercială. Cum arată modelul operațional: fără product manageri, cu ingineri în aproape toate funcțiile Staniszewski a descris o structură neobișnuită pentru o companie de software aflată în expansiune: echipe mici (cinci până la zece oameni) și fără product manageri. În schimb, ElevenLabs ar integra ingineri în aproape fiecare funcție, inclusiv în juridic, recrutare și zona comercială („go-to-market”). Rolul lor ar fi dublu: să construiască automatizări interne și să ajute colegii să adopte instrumente AI „în siguranță”, cu verificări de securitate pentru ceea ce ajunge în producție. Cererea vine din zona de companii, iar interacțiunea vocală schimbă comportamente CEO-ul a susținut că vocea „a trecut de un prag” și că o parte importantă din creșterea recentă a venit din utilizarea în companii, inclusiv în vânzări, pe fondul apariției unor agenți vocali în timp real care pot fi întrerupți și care au devenit suficient de fiabili pentru utilizare. Un exemplu menționat: colaborări cu firme financiare precum Revolut și Klarna pentru remindere de plată. În acest context, compania ar fi observat că oamenii tind să fie mai sinceri cu un AI decât cu un operator uman, pentru că dispare componenta de rușine; în plus, utilizatorii ar vorbi „mai scurt” și ar întrerupe mai repede „mașina”. Controlul abuzurilor: moderare, detectare și monetizarea vocilor Pe partea de risc, Staniszewski a insistat că „vocea este identitate”, ceea ce face abuzul o problemă constantă. El a spus că ElevenLabs moderează tot ce generează, verificând atât la nivel de voce, cât și la nivel de text, și blochează utilizări comerciale sau înșelătorii. Compania ar fi construit și un „clasificator” care semnalizează audio generat de AI, atât pentru propriile modele, cât și pentru unele open-source. În același timp, aceeași tehnologie susține un marketplace în care actorii de voce își pot licenția vocea; Staniszewski a afirmat că ElevenLabs a plătit peste 22 milioane de dolari (aprox. 100 milioane lei) către această comunitate. În discuție au mai apărut exemple de licențiere și utilizare comercială (inclusiv versiuni multilingve ale vocii lui Matthew McConaughey și un personaj Darth Vader interactiv în Fortnite), dar și cazuri de utilizare pentru persoane care și-au pierdut vocea din cauza bolii. Ce urmează, pe scurt Din informațiile prezentate, pariul ElevenLabs este să rămână relevantă chiar dacă „laboratoarele de frontieră” coboară pe lanțul valoric către produse finale: compania încearcă să își consolideze stratul de voce (date, integrări, ecosistem și control al abuzurilor) și, în paralel, să își reducă riscul strategic explorând dezvoltarea propriilor modele. Contextul este cel al uneia dintre cele mai valoroase companii europene de AI, parțial deținută de Polonia și condusă de un fondator polonez, în condițiile în care o parte din venituri se transformă, inevitabil, în costuri către furnizori care pot deveni competitori. [...]
Perplexity își pregătește intrarea pe piața instrumentelor de programare cu AI , un segment unde tehnologia produce deja venituri, potrivit The Next Web . Startup-ul din San Francisco ar fi construit intern un produs cu numele de cod „Teammate”, folosit de propriii ingineri din luna mai, și ar putea să-l lanseze public ulterior, conform unei persoane familiarizate cu subiectul citate de Business Insider . Miza este una operațională și economică: Perplexity, cunoscută pentru motorul său de căutare cu AI (în competiție cu Google), ar trece într-o zonă diferită, mai apropiată de instrumente de programare deja utilizate pe scară largă, precum Cursor, Claude Code (Anthropic) și produse ale OpenAI. Ce ar face „Teammate” și cum se diferențiază Conform unui anunț intern văzut de Business Insider, „Teammate” ar fi gândit să ruleze proiecte software „cap-coadă”, pentru muncă de inginerie pe termen lung: să „dețină” proiecte, să investigheze probleme și să monitorizeze servicii. Capturile de ecran descrise în material ar arăta ingineri care îi dau sarcini concrete, inclusiv identificarea de erori („bug-uri”) în sisteme interne. Un element important: instrumentul ar fi „agnostic” față de model (adică nu depinde de un singur model de inteligență artificială sau de un singur „chatbot”), ceea ce îl diferențiază de rivali care se sprijină în mod direct pe modelele dezvoltate de propriile companii. Presiune internă pentru automatizarea programării Impulsul ar veni „de sus”: cu câteva săptămâni înainte ca „Teammate” să fie disponibil intern, directorul tehnic (CTO) Denis Yarats le-ar fi transmis inginerilor ca până la finalul anului — sau mai devreme — să „nu se mai uite la cod” și să folosească AI. Mesajul este pus în contextul unei schimbări similare descrise în interiorul OpenAI, către „agenți” care scriu cod. Yarats ar fi respins și ideea că AI produce inevitabil cod de slabă calitate, susținând că problema nu ar exista atâta timp cât codul generat trece verificările de calitate. De ce contează pentru piață The Next Web notează că programarea asistată de AI este printre puținele zone în care tehnologia „face bani” deja, motiv pentru care atrage numeroși jucători bine finanțați. În acest context, intrarea unei companii evaluate la 20 miliarde de dolari, cu un produs „agnostic” față de model, ar adăuga presiune într-o competiție deja aglomerată. Rămân însă două limite importante: informațiile se bazează pe o singură sursă, iar Perplexity nu a confirmat un eventual calendar de lansare — un purtător de cuvânt al companiei a refuzat să comenteze. [...]
