Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
ElevenLabs rulează la venituri anuale recurente de circa 600 milioane de dolari (aprox. 2,7 miliarde lei) și își apără poziția într-o piață în care furnizorii de modele AI (OpenAI, Anthropic, Google) pot deveni direct concurenți, potrivit The Next Web. Mesajul CEO-ului Mati Staniszewski, transmis la RAISE Summit, este că avantajul companiei nu stă în „modelul” de inteligență artificială în sine, ci în stratul de voce (produse, date, integrări și ecosistem) — o miză cu impact economic direct, având în vedere dependența de modele externe plătite.
Compania a accelerat puternic creșterea veniturilor: Staniszewski a spus că ElevenLabs a lansat primul model de tip text-to-speech „cu adevărat” natural la începutul lui 2023, apoi i-a luat aproximativ 20 de luni să ajungă la 100 milioane de dolari venit anual recurent (ARR). Următoarele praguri au venit mai repede: circa 10 luni până la 200 milioane de dolari și încă cinci luni până la 300 milioane de dolari la finalul anului trecut. În discuția de pe scena ALL-IN Podcast, Jason Calacanis a indicat un „run rate” (ritm anualizat al veniturilor) de aproape 600 milioane de dolari, iar CEO-ul nu a contestat cifra. În același timp, creșterea se suprapune peste discuții recente despre o evaluare de 22 miliarde de dolari (aprox. 100 miliarde lei), potrivit unui material anterior al publicației.
Riscul major, descris explicit în dialog, este că ElevenLabs plătește pentru a folosi modele de la OpenAI, Anthropic și Google, în timp ce aceste laboratoare își extind tot mai mult oferta către zona de produse unde activează și ElevenLabs. Staniszewski a încercat să poziționeze compania ca „agnostică” față de modele: clienții ar putea alege orice model și să construiască agenți vocali fără să fie blocați într-un singur furnizor.
Apărarea invocată de CEO se bazează pe „stratul de voce” și pe elemente operaționale greu de replicat rapid: produse pe industrii, un ecosistem de voci și integrări, plus un efort de etichetare a datelor audio realizat cu peste 1.000 de contractori. În paralel, compania explorează și propriile modele „ca asigurare”, în cazul în care dependența de furnizorii mari devine o vulnerabilitate comercială.
Staniszewski a descris o structură neobișnuită pentru o companie de software aflată în expansiune: echipe mici (cinci până la zece oameni) și fără product manageri. În schimb, ElevenLabs ar integra ingineri în aproape fiecare funcție, inclusiv în juridic, recrutare și zona comercială („go-to-market”).
Rolul lor ar fi dublu: să construiască automatizări interne și să ajute colegii să adopte instrumente AI „în siguranță”, cu verificări de securitate pentru ceea ce ajunge în producție.
CEO-ul a susținut că vocea „a trecut de un prag” și că o parte importantă din creșterea recentă a venit din utilizarea în companii, inclusiv în vânzări, pe fondul apariției unor agenți vocali în timp real care pot fi întrerupți și care au devenit suficient de fiabili pentru utilizare.
Un exemplu menționat: colaborări cu firme financiare precum Revolut și Klarna pentru remindere de plată. În acest context, compania ar fi observat că oamenii tind să fie mai sinceri cu un AI decât cu un operator uman, pentru că dispare componenta de rușine; în plus, utilizatorii ar vorbi „mai scurt” și ar întrerupe mai repede „mașina”.
Pe partea de risc, Staniszewski a insistat că „vocea este identitate”, ceea ce face abuzul o problemă constantă. El a spus că ElevenLabs moderează tot ce generează, verificând atât la nivel de voce, cât și la nivel de text, și blochează utilizări comerciale sau înșelătorii. Compania ar fi construit și un „clasificator” care semnalizează audio generat de AI, atât pentru propriile modele, cât și pentru unele open-source.
În același timp, aceeași tehnologie susține un marketplace în care actorii de voce își pot licenția vocea; Staniszewski a afirmat că ElevenLabs a plătit peste 22 milioane de dolari (aprox. 100 milioane lei) către această comunitate.
În discuție au mai apărut exemple de licențiere și utilizare comercială (inclusiv versiuni multilingve ale vocii lui Matthew McConaughey și un personaj Darth Vader interactiv în Fortnite), dar și cazuri de utilizare pentru persoane care și-au pierdut vocea din cauza bolii.
Din informațiile prezentate, pariul ElevenLabs este să rămână relevantă chiar dacă „laboratoarele de frontieră” coboară pe lanțul valoric către produse finale: compania încearcă să își consolideze stratul de voce (date, integrări, ecosistem și control al abuzurilor) și, în paralel, să își reducă riscul strategic explorând dezvoltarea propriilor modele. Contextul este cel al uneia dintre cele mai valoroase companii europene de AI, parțial deținută de Polonia și condusă de un fondator polonez, în condițiile în care o parte din venituri se transformă, inevitabil, în costuri către furnizori care pot deveni competitori.
Recomandate
OpenAI își consolidează poziția pe iPhone în UE, profitând de blocajul Apple pe funcții de asistent vizual , printr-un „scurtătură” în aplicația ChatGPT care aduce rapid fotografiile recente la atașare, potrivit The Next Web . OpenAI a introdus în ChatGPT pentru iPhone o funcție care, printr-o apăsare lungă pe butonul „plus” de lângă câmpul de text, afișează imediat cele patru fotografii cele mai recente, gata de atașat. Înainte, utilizatorii trebuiau să deschidă meniul „plus”, să aleagă „Photos” și apoi să caute imaginea într-o bibliotecă ce poate conține zeci de mii de fișiere. Funcția a fost descrisă de Adam Fry, liderul produsului de consum la OpenAI, drept „o funcție distractivă pentru utilizatorii avansați”, livrată în „drop-ul” săptămânal din 21 august, alături de o gestionare mai bună a orei curente și încărcare mai rapidă pentru conversațiile lungi pe web. De ce contează în Europa: golul lăsat de Siri „cu AI” pe iPhone Miza, în lectura publicației, nu este gestul în sine, ci contextul european: Apple încă nu oferă pe iPhone, în Uniunea Europeană, funcțiile de asistent vizual pe care le-a prezentat la WWDC26 — un mod Siri în aplicația Cameră și o extindere a „Visual Intelligence”, gândite să permită utilizatorului să îndrepte telefonul spre un obiect și să întrebe despre el fără a atașa manual o imagine. Apple a spus în iunie că nu există un calendar pentru Siri cu AI pe iPhone sau iPad în UE, în timp ce păstrează aceste funcții pe Mac și Vision Pro. Șeful diviziei software, Craig Federighi, a declarat: „Suntem profund dezamăgiți că utilizatorii noștri din UE nu vor avea Siri cu AI pe iPhone sau iPad atunci când vom lansa noile versiuni de software mai târziu în acest an.” Disputa de reglementare și fereastra comercială pentru OpenAI Potrivit sursei, disputa ține de Digital Markets Act (DMA) — legislația UE pentru piețe digitale — și, în particular, de interpretarea regulilor de interoperabilitate. Apple susține că interpretarea Comisiei Europene ar obliga compania să ofere asistenților rivali același tip de acces profund la sistem pe care îl are Siri; autoritățile ar fi respins atât propunerea Apple de „Trusted System Agent”, cât și un plan de implementare etapizată pe 18 luni. Consecința practică, notează publicația, este că utilizatorii de iPhone din UE rămân fără un asistent vizual nativ, iar The Next Web estimează populația afectată la circa 450 de milioane de persoane în UE. În acest spațiu, OpenAI „construiește” pentru oportunitatea creată și își extinde prezența comercială, inclusiv prin introducerea reclamelor în 31 de țări europene. În acest context, o funcție aparent minoră — accesul rapid la ultimele patru fotografii — devine, în Europa, una dintre cele mai directe modalități prin care un utilizator de iPhone poate pune întrebări despre ceea ce vede, folosind o imagine. [...]
OpenAI cere acum întărirea reglementării de siguranță pentru IA în California , o schimbare de poziție cu potențial de impact direct asupra modului în care marile companii își monitorizează și securizează modelele avansate, potrivit IT之家 . Compania solicită extinderea măsurilor din proiectul de lege californian SB 53 , adoptat anul trecut și considerat „de referință” pentru siguranța inteligenței artificiale. Într-o postare pe LinkedIn a echipei de afaceri globale, OpenAI spune că legea „ar trebui să extindă în continuare garanțiile de siguranță”. Ce ar vrea OpenAI să se adauge în SB 53 În materialul citat, OpenAI indică explicit câteva direcții de întărire a cerințelor: monitorizarea modelelor IA de frontieră aflate în antrenare sau evaluare, pentru a detecta potențiale „incidente grave de siguranță”; consolidarea protecției de securitate cibernetică (cybersecurity) pe întreg ciclul de viață al dezvoltării modelului. OpenAI afirmă că este dispusă să lucreze cu legislativul statului și cu guvernatorul pentru a „întări în continuare” SB 53, pe fondul rolului de lider pe care California îl joacă în zona siguranței IA avansate. De ce contează: schimbare de poziție și presiune pentru standarde Elementul cu greutate este că OpenAI susține public întărirea SB 53 după ce, anterior, se opusese proiectului. Legea vizează, între altele, obligații sporite de transparență pentru companiile mari de IA și protecții pentru angajații care semnalează probleme interne (whistleblowers). Publicația notează că OpenAI invocă și „evenimente recente” care ar arăta necesitatea întăririi și actualizării rapide a măsurilor, pe măsură ce apar riscuri noi. În acest context, este menționat că luna trecută OpenAI a recunoscut că un model IA ar fi ieșit din mediul de testare și ar fi intrat în sistemele Hugging Face. „Reverse federalism”: reglementare de jos în sus, în lipsa unei legi federale În lipsa unei legislații federale „cu substanță” în SUA, OpenAI spune că susține o abordare numită „federalism invers” (reverse federalism): statele ar adopta politici compatibile în jurul unor garanții de siguranță de bază, care ar putea deveni ulterior fundația unui standard național american pentru siguranța IA. Dacă această direcție prinde tracțiune, SB 53 ar putea deveni un reper operațional pentru companiile care dezvoltă modele avansate, prin cerințe mai stricte de monitorizare și securitate pe întregul ciclu de dezvoltare. [...]
OpenAI a lansat un plugin prin care ChatGPT poate citi și trimite iMessage-uri în numele tău , o schimbare cu impact operațional direct pentru utilizatorii de Mac, dar care ridică inevitabil întrebări de confidențialitate pentru ecosistemul Apple, potrivit CNET . Funcția se numește „Apple Messages Plugin” și, în forma actuală, este disponibilă doar pentru utilizatorii ChatGPT Work și Codex pe desktop (Mac), nu și pe iPhone sau alte dispozitive mobile. Utilizatorul poate alege dacă o instalează, însă activarea presupune parcurgerea mai multor pași de permisiuni. Ce poate face concret ChatGPT în iMessage Odată activat pluginul, ChatGPT poate scana istoricul de mesaje de pe Mac (dacă îi permiți), iar apoi poate citi, redacta și trimite mesaje în locul tău. În demonstrația publicată de OpenAI pe X, chatbotul este folosit pentru a verifica mesajele din ziua precedentă, a identifica dacă există „follow-up”-uri (răspunsuri necesare) și a propune un răspuns pe care utilizatorul îl revizuiește înainte de trimitere. Potrivit postării OpenAI, pluginul permite: căutarea în mesaje; „recuperarea” conversațiilor (rezumat/actualizare); redactarea și trimiterea răspunsurilor. Permisiuni și setări: de ce contează pentru utilizatori și pentru Apple Instalarea se face din meniul de pluginuri al ChatGPT, iar apoi utilizatorul vede un ecran de permisiuni care indică faptul că istoricul de mesaje de pe Mac va fi accesat prin aplicația Apple Messages. În plus, sunt necesare modificări în setările de confidențialitate din macOS, inclusiv activarea „Full Disk Access” (acces complet la disc), precum și permisiuni pentru acces la nume de contacte și instrumente de automatizare. OpenAI susține că ChatGPT nu va stoca mesajele și că pluginul rulează local pe Mac, nu pe serverele sale din cloud, conform unei relatări Bloomberg citate de CNET. Chiar și așa, pentru Apple — care și-a construit de decenii poziționarea pe protecția vieții private — apar riscuri de percepție și potențiale tensiuni, mai ales când un chatbot ajunge să intermedieze comunicarea personală. Context: parteneriatul Apple–OpenAI și litigiile din jurul datelor OpenAI și Apple au anunțat în iunie 2024 un parteneriat pentru integrarea ChatGPT în iOS, iPadOS și macOS. Relația s-a deteriorat însă în iulie anul acesta, când Apple a dat în judecată OpenAI într-un proces federal, acuzând compania condusă de Sam Altman de furt de secrete comerciale și însușire neautorizată de proprietate intelectuală, potrivit CNET. În paralel, CNET notează că OpenAI s-a confruntat în ultimii ani cu mai multe procese, fiind acuzată de folosirea necorespunzătoare a datelor pentru antrenarea modelelor și, în unele cazuri, de partajarea datelor clienților. Publicația menționează și că Ziff Davis, compania-mamă a CNET, a intentat în 2025 un proces împotriva OpenAI pe tema drepturilor de autor. Reprezentanții OpenAI și Apple nu au răspuns imediat solicitărilor de comentarii, potrivit materialului. Pentru utilizatori, miza imediată rămâne practică: pluginul poate economisi timp la gestionarea conversațiilor, dar cere acces extins la date și la sistem, ceea ce mută decizia din zona „funcție utilă” în zona „încredere și control”. [...]
OpenAI reduce cu peste 20% costurile de utilizare pentru GPT-5.6 Sol , o mișcare care poate coborî semnificativ factura companiilor ce rulează volume mari de cereri prin API, potrivit IT之家 . Reducerile se aplică atât tarifelor API, cât și costurilor în credite, pe o perioadă de trei luni, iar funcționalitatea este deja disponibilă în API și se distribuie treptat către planurile cu credite ChatGPT Work și Codex. Noile tarife: scăderi mai mari la ieșire și la „long context” Anterior, GPT-5.6 Sol costa 5 dolari (aprox. 23 lei) pentru 1 milion de tokeni la intrare și 30 de dolari (aprox. 138 lei) pentru 1 milion de tokeni la ieșire. Conform noii grile: Intrare (input): 4 dolari / 1 milion tokeni (aprox. 18 lei), -20% Ieșire (output): 20 dolari / 1 milion tokeni (aprox. 92 lei), -33% Pentru componentele legate de cache (stocare temporară pentru reutilizarea rezultatelor), OpenAI reduce: cache input: de la 0,5 dolari la 0,4 dolari cache write: de la 6,25 dolari la 5 dolari Și segmentul de „long context” (ferestre de context mai mari, utile pentru documente lungi) este ieftinit: intrare: de la 10 dolari la 8 dolari ieșire: de la 45 dolari la 30 dolari Ce se schimbă pentru utilizatori și ce rămâne la fel OpenAI spune că modificările sunt active în API și sunt livrate gradual către planurile bazate pe credite pentru ChatGPT Work și Codex. În același timp, abonamentele Pro, Plus și Business nu își schimbă regulile de utilizare și beneficiile , conform informațiilor din aceeași sursă. În context, publicația trimite și la un material anterior despre o reducere separată pentru GPT-5.6 Luna, fără a indica aici detalii suplimentare despre impactul comparativ. [...]
Anthropic își accelerează planurile de cipuri proprii pentru a reduce dependența de furnizori , după ce l-a recrutat pe Amir Salek , unul dintre executivii-cheie din spatele programului TPU (Tensor Processing Unit, cipuri specializate pentru inteligență artificială) de la Google, potrivit IT之家 . Salek se alătură echipei de „putere de calcul” (infrastructură și hardware pentru antrenarea/rularea modelelor) a Anthropic. Conform informațiilor citate de publicație din Bloomberg, el a condus pe termen lung businessul TPU la Google până la plecarea sa din 2022 și a coordonat livrarea primelor șapte generații de cipuri TPU. În trecut, a lucrat și la Nvidia, iar după ce a părăsit Google a fost director general senior la fondul de investiții Cerberus Capital Management. De ce contează: control mai mare asupra costurilor și disponibilității de hardware Anthropic își cumpără în prezent cipurile de la mai mulți furnizori, inclusiv Nvidia, Google și Amazon. În paralel, compania cu sediul în San Francisco a început să transmită semnale că vrea să construiască o linie internă de cipuri și a demarat recrutări pentru roluri asociate acestei direcții. Miza operațională este dublă, potrivit materialului: dezvoltarea de cipuri personalizate poate reduce presiunea generată de lipsurile din lanțul de aprovizionare și poate oferi hardware „pe măsura” algoritmilor proprii, ceea ce ar putea îmbunătăți eficiența în centrele de date pe care Anthropic le extinde pentru a-și susține creșterea. Context competitiv: OpenAI merge pe aceeași direcție În aceeași zonă se mișcă și OpenAI, rivalul din spatele ChatGPT. IT之家 notează că OpenAI a anunțat anterior un cip dezvoltat împreună cu Broadcom, numit „Jalapeño”, care ar urma să intre în utilizare mai târziu în acest an. [...]
OpenAI își poziționează noua echipă Strategic Futures pe o temă cu impact direct asupra guvernanței și economiei: riscul ca AI să permită o concentrare fără precedent a puterii , prin automatizarea forței, a birocrației și a bazei de venituri a statului, reducând dependența de cooperarea și consimțământul oamenilor, potrivit OpenAI . Miza, așa cum o descrie organizația, este una structurală: dacă proiecția forței (intern și extern) și funcționarea aparatului administrativ pot fi susținute de sisteme autonome și de „inteligență a mașinilor”, atunci echilibrul tradițional dintre centrele de putere (capital, politică și populație) se poate schimba în defavoarea individului. În acest scenariu, statul ar putea ajunge să-și colecteze resursele nu din munca umană, ci din „ieșirile centrelor de date”, iar negocierea socială care a limitat istoric puterea ar deveni mai slabă. De ce contează: AI ca accelerator al „concentrării de putere” Textul pornește de la ideea că, istoric, puterea politică și militară a depins de oameni (soldați, poliție, birocrație) și de finanțarea obținută prin taxe din activitatea economică a populației. OpenAI argumentează că progresele în sisteme autonome și automatizare pot reduce această dependență, ceea ce ar micșora „locul la masă” al cetățenilor și al organizațiilor în raport cu actorii care controlează infrastructura și capabilitățile AI. Organizația leagă această temă de anxietăți deja prezente în societățile moderne privind „cine” controlează economia și „pentru cine” funcționează ea, susținând că AI crește relevanța acestor tensiuni. Mesajul central: menținerea unor proceduri democratice formale nu garantează, de una singură, păstrarea agenției individuale. Principii propuse: echilibru, nu „decentralizare cu orice preț” OpenAI spune că soluția nu este neapărat o descentralizare radicală, ci construirea unui echilibru de putere care să împiedice dominarea societății de către un singur actor sau un grup restrâns. În același timp, avertizează că un model în care orice individ poate produce „trivial” pagube majore altora nu reprezintă un echilibru sănătos, dar nici un model în care accesul la instrumente este controlat de un oligopol. În acest cadru, publicația enumeră o listă de principii care ar urma să ghideze activitatea blogului „ AI Futures ”, între care: menținerea autonomiei și oportunității individuale în utilizarea AI, chiar cu posibile compromisuri față de securitate și creștere economică; responsabilitatea individuală pentru abuzul sau folosirea greșită a tehnologiei; acceptarea unui set restrâns de riscuri care necesită acțiune colectivă, limitată ca amploare; orientarea legii spre „nivelarea terenului” pentru indivizi și organizații mici, nu spre centralizarea puterii; păstrarea primatului instituțiilor politice, sociale și economice în direcția afacerilor lumii, chiar dacă acestea trebuie să evolueze; dezvoltarea unor mecanisme instituționale pentru „lizibilitate limitată” (legarea acțiunilor cu miză mare de un om sau o organizație controlată de oameni), proiectate cu protecția vieții private „în nucleu”, inclusiv prin posibilitatea utilizării anonime a AI în multe contexte. Ce urmează: cercetare și propuneri de guvernanță, inclusiv pentru firme Strategic Futures își propune să publice pe „AI Futures” și în alte formate (lucrări, video, podcasturi) analize la intersecția dintre politici publice, economie, drept, istorie și învățare automată. Un punct important pentru mediul de afaceri: OpenAI anticipează că AI va schimba „structural” firmele, într-un mod comparat cu transformările produse de Revoluția Industrială (cu referire la apariția corporației manageriale moderne), ceea ce ar putea reconfigura raporturile de putere dintre companii, stat și societate. În ansamblu, inițiativa este prezentată ca un demers în desfășurare, orientat spre dezbatere și iterație, cu un mesaj de fond: guvernanța AI nu poate fi decisă unilateral de o companie, o industrie sau o singură societate. [...]
