Inteligență artificială13 mai 2026
Donald Trump pune inteligența artificială în centrul discuțiilor cu Xi Jinping la Beijing - angajamentele concrete sunt considerate puțin probabile pe fondul rivalității tehnologice și al controalelor pe cipuri
Inteligența artificială ajunge în centrul discuțiilor Trump–Xi, dar un acord concret rămâne improbabil , pe fondul neîncrederii și al rivalității tehnologice care apasă agenda summitului de la Beijing, potrivit Reuters . Miza este mai degrabă una de „gestionare a riscului” decât de cooperare: doi oficiali americani familiarizați cu pregătirile au spus că președintele SUA, Donald Trump, va pune AI în prim-planul discuțiilor cu liderul chinez Xi Jinping, o premieră care reflectă greutatea strategică a tehnologiei, însă angajamente substanțiale sunt puțin probabile. De ce contează: presiune pentru un „canal de comunicare” pe AI Vizita are loc în contextul în care competiția SUA–China pe AI se intensifică, iar unii observatori o compară cu o cursă a înarmării de tip Război Rece. Presiunea pentru dialog a crescut după lansarea modelului Mythos de către Anthropic, pe care analiștii îl descriu drept un factor care ridică miza pentru ambele părți. Oficiali de la Casa Albă au recunoscut că sisteme AI de ultimă generație precum Mythos fac „esențial” un canal de comunicare cu China, pentru a evita conflicte care ar putea apărea din implementarea acestor tehnologii. IDC China avertizează că excluderea companiilor chineze de la accesul timpuriu la Mythos riscă să adâncească un „decalaj generațional” în capabilitățile de apărare bazate pe AI între China și Occident. Ce ar putea fi pe masă: linie directă și „garduri de protecție” Analiștii citați de Reuters indică drept opțiuni: o linie directă „fără vină” (hotline) pentru semnalarea incidentelor suspectate a fi generate de AI; „garduri de protecție” pentru modele AI de vârf (frontieră), sau angajamente de reducere a activităților malițioase facilitate de AI, într-o logică similară Acordului SUA–China din 2015 privind securitatea cibernetică. Kwan Yee Ng, responsabil de guvernanță internațională AI la consultanța de siguranță AI Concordia AI din Beijing, a spus că un semnal pozitiv de la summit ar putea schimba dificultatea tot mai mare de a obține implicarea directă a unor figuri occidentale de rang înalt în dialogul cu China pe AI. El a amintit că există deja o linie directă militară, dar oficiali americani s-au plâns că partea chineză „adesea nu a răspuns”. Chipuri, controale și suspiciuni: terenul care blochează înțelegerile Reuters notează că delegația lui Trump îi include pe Jensen Huang , CEO Nvidia, și pe Michael Kratsios, consilier de top al Casei Albe pe politici tehnologice, ceea ce sugerează că discuțiile ar putea atinge atât AI, cât și cipurile H200 ale Nvidia. În paralel, China ar fi propus SUA un mecanism formal de dialog pe AI condus de secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, și de vice-ministrul chinez al finanțelor, Liao Min, potrivit unei surse informate asupra demersului. The Wall Street Journal a relatat anterior despre acest dialog. Totuși, așteptările rămân reduse, inclusiv pentru că instituțiile vizate nu sunt specializate în AI, iar administrația Trump abia recent s-a orientat către evaluări de siguranță pentru modelele AI avansate. Pe fondul rivalității, legislatori americani împing „noi limite ample” privind accesul Chinei la lanțurile de aprovizionare cu semiconductori, chiar dacă administrația Trump relaxează unele restricții la exportul de cipuri avansate către China. Reuters scrie că proiectul MATCH Act a stârnit proteste la Beijing și ar putea apărea în discuțiile de la summit, alături de controalele existente la export. Reva Goujon, strateg geopolitic la Rhodium Group, a descris momentul drept o „fereastră crucială” pentru ca Beijingul să încerce să obțină un angajament american de a opri proiectul. În același timp, restricțiile SUA asupra vânzărilor de echipamente pentru cipuri continuă să afecteze efortul Chinei de autosuficiență, într-un moment în care fabricile interne au dificultăți în a crește producția. Reuters mai notează că lipsa de putere de calcul a forțat, în ultimele luni, multe modele AI chineze să raționalizeze accesul utilizatorilor. Tensiunile sunt amplificate și de acuzațiile Casei Albe privind furt „la scară industrială” al proprietății intelectuale a laboratoarelor americane de AI. Într-un articol recent, revista-fanion a Partidului Comunist Chinez a susținut că măsurile occidentale în domeniul AI au depășit restricțiile țintite și au devenit o „blocadă sistematică de ecosistem” împotriva Chinei. În acest context, Reuters îl citează pe Ng: „Când o parte vede AI ca pe un risc de proliferare care trebuie ținut sub control, iar cealaltă vede controlul ca pe un atac asupra unei tehnologii de uz general, devine foarte dificil să găsești un teren comun.” Ce urmează Chiar dacă AI intră pentru prima dată în centrul unui summit Trump–Xi, semnalele din pregătiri indică mai degrabă discuții despre mecanisme de reducere a riscurilor (comunicare, reguli de bază) decât angajamente ferme. În lipsa unui progres pe dosarele care alimentează neîncrederea — controale pe cipuri, acces la lanțuri de aprovizionare și acuzații de furt de proprietate intelectuală — spațiul pentru un acord substanțial rămâne limitat. [...]