Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
România trebuie să aplice din 2 august 2026 Regulamentul UE privind inteligența artificială, iar asta înseamnă desemnarea autorităților de supraveghere, stabilirea atribuțiilor și a regimului de sancțiuni, potrivit Economica. Miza pentru companii este una de reglementare: de la această dată, cadrul european devine aplicabil, iar România trebuie să aibă mecanisme funcționale de control și penalizare a încălcărilor.
În acest context, printr-un Memorandum al Guvernului, ANCOM a fost propusă pentru rolul de autoritate națională de supraveghere a pieței și punct național unic de contact, alături de alte autorități cu atribuții sectoriale.
Memorandumul menționat în materialul ANCOM conturează o arhitectură de supraveghere pe domenii, în special pentru sistemele de inteligență artificială „cu grad ridicat de risc”:
Potrivit informațiilor, autoritățile desemnate lucrează împreună cu alte instituții sectoriale la cadrul legislativ național necesar aplicării regulamentului.
Actul normativ național aflat în lucru ar urma să stabilească, între altele:
Conform calendarului indicat (art. 113), Regulamentul UE privind AI devine aplicabil din 2 august 2026, cu excepții pentru anumite obligații legate de sistemele cu grad ridicat de risc, care se aplică ulterior:
Separat, interdicțiile pentru sistemele de AI cu „risc inacceptabil” au intrat în vigoare la 2 februarie 2025, însă Regulamentul „Omnibus” în domeniul digital introduce două noi categorii de practici interzise, aplicabile de la 2 decembrie 2026:
Noile prevederi introduc obligații pentru furnizori și implementatori ai unor sisteme de AI, inclusiv pentru cele care:
ANCOM precizează și o excepție pentru sistemele deja introduse pe piață înainte de 2 august 2026, în ceea ce privește marcarea conținutului generat:
„Excepţia o reprezintă sistemele de IA, inclusiv de sisteme de IA de uz general, care generează conţinut sintetic în format audio, imagine, video sau text, care au fost introduse pe piaţă înainte de 2 august 2026, în cazul cărora obligaţia furnizorilor de a marca conţinutul generat se aplică începând cu 2 decembrie 2026.”
În același comunicat sunt definite și rolurile din lanț: „furnizorii” (cei care dezvoltă sau comandă dezvoltarea și introduc pe piață/pun în funcțiune sub propriul nume) și „implementatorii” (cei care utilizează sistemul, cu excepția utilizării personale, neprofesionale).
Pentru mediul de afaceri, următorul pas practic este finalizarea cadrului legislativ național (inclusiv sancțiunile și procedurile), astfel încât aplicarea de la 2 august 2026 să nu rămână doar o obligație formală, ci una efectivă.
Recomandate
România trebuie să-și definitiveze rapid arhitectura de supraveghere și sancțiuni pentru AI , deoarece Regulamentul european privind inteligența artificială devine aplicabil de la 2 august 2026, iar ANCOM este propusă să aibă un rol central de coordonare, potrivit Antena 3 , care citează un comunicat al autorității. Regulamentul obligă fiecare stat membru să desemneze una sau mai multe autorități competente care să supravegheze aplicarea și să stabilească norme naționale privind organizarea instituțională și regimul sancționator. În România, printr-un Memorandum al Guvernului, ANCOM a fost propusă drept autoritate națională de supraveghere a pieței și punct național unic de contact, alături de alte autorități sectoriale. Cine supraveghează ce: împărțirea pe domenii Conform informațiilor prezentate, Memorandumul indică și alte autorități cu rol de supraveghere, în funcție de sector și de tipul de sistem AI cu grad ridicat de risc: ASF și BNR – pentru sistemele de AI cu grad ridicat de risc din sectorul serviciilor financiare ; Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal – pentru sistemele de AI cu grad ridicat de risc din biometrie , utilizate în scopul aplicării legii, gestionării frontierelor și în zona justiției și democrației. ANCOM precizează că autoritățile desemnate lucrează împreună cu alte instituții sectoriale la cadrul legislativ național necesar aplicării Regulamentului. Ce trebuie să conțină legea națională de implementare Actul normativ național aflat în lucru ar urma să stabilească, între altele: autoritățile de supraveghere a pieței și atribuțiile acestora; mecanismele de cooperare între autorități; procedura de sancționare și regimul sancțiunilor pentru încălcarea Regulamentului. Pentru companii și instituții publice care dezvoltă sau folosesc AI, miza este dublă: claritatea privind „cine controlează” în fiecare domeniu și predictibilitatea sancțiunilor, odată ce regulile devin aplicabile. Calendar: ce intră în vigoare și când ANCOM indică faptul că, potrivit calendarului din Regulament (art. 113), cu modificările aduse de „Regulamentul Omnibus” în domeniul digital privind AI (publicat vineri de Comisia Europeană), Regulamentul privind AI devine aplicabil de la 2 august 2026 , cu excepții. Pentru anumite obligații legate de sistemele AI cu grad ridicat de risc, aplicarea este decalată: 2 decembrie 2027 – pentru sistemele cu grad ridicat de risc enumerate în Anexa III ; 2 august 2028 – pentru sistemele clasificate ca prezentând grad ridicat de risc în temeiul articolului 6 alineatul (1) și al Anexei I . Separat, interdicțiile privind sistemele AI cu risc inacceptabil au intrat în vigoare la 2 februarie 2025 , însă „Regulamentul Omnibus” introduce încă două categorii de practici interzise, aplicabile de la 2 decembrie 2026 : sisteme care pot genera/modifica imagini sau materiale realiste cu părți intime ori acte sexuale explicite fără consimțământ și sisteme care pot genera/modifica materiale ce constituie pornografie infantilă sau spectacole de pornografie infantilă. Obligații pentru furnizori și implementatori, inclusiv pentru „deepfake” și conținut sintetic Noile prevederi includ obligații pentru furnizorii și implementatorii unor sisteme de AI, inclusiv cele care: interacționează direct cu persoane fizice; generează conținut sintetic (audio, imagine, video sau text); generează sau modifică conținut care constituie deepfake (conținut audio/video/imagine manipulat realist); generează sau modifică texte publicate pentru informarea publicului pe teme de interes public. ANCOM notează și o excepție: pentru sistemele (inclusiv AI de uz general) care generează conținut sintetic și au fost introduse pe piață înainte de 2 august 2026, obligația furnizorilor de a marca conținutul generat se aplică din 2 decembrie 2026 . În comunicat sunt definite și rolurile: „furnizorii” sunt cei care dezvoltă sau comandă dezvoltarea și introduc pe piață/pun în funcțiune sistemul sub propriul nume, iar „implementatorii” sunt cei care utilizează un sistem AI aflat sub autoritatea lor, cu excepția utilizării personale, fără caracter profesional. [...]
Marina SUA va folosi un supercomputer Nvidia DGX GB300 pentru a pregăti ofițeri să evalueze limitele și riscurile IA , după ce compania a donat sistemul către Naval Postgraduate School din Monterey, potrivit The Next Web . Miza operațională nu este doar creșterea capacității de calcul, ci formarea unor decidenți care să nu „aibă încredere oarbă” în modele și să știe când tehnologia nu trebuie folosită. Sistemul, descris ca primul supercomputer IA de acest tip din armata americană, rulează pe generația Blackwell Ultra — aceeași linie de cipuri pe care SUA interzice să o vândă către firme chineze. În acest caz, Nvidia a oferit echipamentul gratuit, printr-o donație către fundația școlii, notează publicația, citând o relatare Nextgov . Ce include sistemul și cum va fi folosit DGX GB300 este prezentat ca un sistem integrat (nu un centru de date), care se poate conecta la infrastructura existentă de energie și apă a campusului. Configurația menționată în articol include: 36 procesoare Grace (CPU); 72 plăci grafice Blackwell Ultra (GPU), conectate pentru procesare paralelă. Școala spune că îl va utiliza pentru instruire și aplicații în domenii precum modelare meteo și oceanografică, cercetare operațională, securitate cibernetică și planificare de reziliență. La punerea în funcțiune au contribuit și companii precum Vertiv, DDN și VAST Data. De ce contează: accent pe „judecată”, nu pe „putere de foc” În articol, Naval Postgraduate School își definește explicit obiectivul ca fiind educarea viitorilor lideri militari să înțeleagă suficient de bine aceste tehnologii încât să le poată evalua limitele și să le aplice „etic” și „responsabil”. Căpitanul Michael Owen, vice-provost al Marinei, este citat astfel: „Întrebarea nu este dacă aceste tehnologii vor exista, ci dacă viitorii lideri militari le înțeleg suficient de bine încât să le evalueze limitările, să le aplice etic și să le folosească responsabil.” Dincolo de utilizările academice, donația are și o componentă strategică: un cip considerat prea sensibil pentru export către China ajunge instrument de instruire pentru ofițeri americani, iar Nvidia își expune, în același timp, hardware-ul orientat către zona militară. Context: parteneriat început în 2024 Supercomputerul se bazează pe un acord de cercetare între Nvidia și școală, semnat în decembrie 2024. Potrivit articolului, colaborarea a dus deja la un AI Tech Center în 2025, echipat cu cipuri Blackwell, dispozitive Jetson și platforma de simulare Omniverse. În ansamblu, mesajul instituției este că valoarea principală a noii infrastructuri nu stă doar în capacitatea de calcul, ci în antrenarea discernământului: când și în ce condiții cele mai avansate sisteme de IA nu ar trebui considerate de încredere. [...]
Jensen Huang susține că panica privind dispariția masivă a locurilor de muncă din cauza AI este „o prostie totală” și avertizează că riscul real pentru angajați vine din competiția cu cei care folosesc deja aceste instrumente, potrivit The Next Web . Într-un interviu amplu acordat Axios, șeful Nvidia a respins două idei pe care le vede drept exagerări: că inteligența artificială „va pune capăt omenirii” și că va elimina jumătate dintre joburile din SUA. Huang spune că „toate dovezile” indică „exact opusul”, însă argumentul lui nu este că munca nu se schimbă, ci că oamenii confundă „o sarcină” cu „un job”. „Sarcina” se automatizează, „jobul” se redefinește Huang folosește exemplul radiologilor: citirea scanărilor este o sarcină pe care AI o poate face în mare parte, dar jobul ar rămâne legat de reducerea suferinței și ghidarea pacienților. În aceeași logică, el admite că munca din call-center este „foarte probabil” să fie puternic automatizată, însă consideră că judecata și decizia rămân umane. Pentru a-și susține poziția, Huang invocă și câteva cifre (prezentate ca afirmații ale sale în interviu): numărul radiologilor ar fi în creștere cu aproximativ 20%, deoarece AI le permite să vadă mai mulți pacienți; numărul paralegalilor ar fi în creștere cu circa 10%; joburile din manufactură ar fi crescut cu aproximativ 50% în ultimii ani, pe fondul cursei pentru construirea de centre de date. Mesajul său, formulat direct, mută discuția de la „AI îți ia jobul” la competiția între oameni: „AI nu o să ne distrugă toate joburile. Cineva care folosește AI o să-ți ia jobul.” Miza pentru companii: productivitate și presiune pe recalificare Din perspectiva impactului economic și operațional, poziția lui Huang sugerează că firmele care integrează rapid AI pot obține un avantaj de productivitate, iar cele care întârzie riscă să piardă competitivitate. În același timp, angajații sunt împinși spre adaptare: dacă automatizarea „taie” sarcini, valoarea se mută către activități care cer decizie, relaționare și responsabilitate profesională. Țintă către „doomeri” și un avertisment pentru Washington Huang a criticat și narativele apocaliptice promovate, în opinia lui, de lideri din industrie care „petrec prea mult timp teoretizând” scenarii de tip science-fiction, pentru că „îi face să pară inteligenți”. El spune că discuțiile despre singularitate, simulare sau conștiință a mașinilor sunt „inventate” și că, deși e legitim „să avertizezi oamenii”, este „absolut nepotrivit să inventezi lucruri”. În relația cu factorii de decizie, Huang avertizează că politicienii pot „supra-corecta” dacă „cad în plasa acestor narațiuni”. În același registru, el le-ar fi recomandat administrației Trump să discute cu mulți oameni de știință, nu cu „unul sau doi”, și a respins ideea ca guvernul să ia o participație în Nvidia, pe care o consideră „inutilă”. Context: optimismul lui Huang și interesul Nvidia Huang își proiectează o viziune puternic optimistă: se așteaptă la „un trilion” de agenți AI care rulează simultan și spune că „momentul ChatGPT” pentru roboți a sosit deja, cu mașini utile posibil la 3–4 ani distanță. Acceptă că o bulă AI „va veni într-o zi”, dar „nu azi” și probabil nu în următorii cinci ani. The Next Web notează însă și interesul evident al Nvidia: mai mult AI înseamnă cerere mai mare pentru cipurile companiei. În plus, rivali precum Dario Amodei (Anthropic) ar prognoza contrariul în privința efectelor asupra joburilor. În acest cadru, distincția lui Huang între „sarcină” și „job” rămâne, totuși, nucleul argumentului: automatizarea schimbă munca, dar nu o anulează — iar riscul imediat este competiția cu cei care folosesc AI mai bine și mai repede. [...]
OpenAI extinde ChatGPT Health în SUA și ridică miza pe piața sănătății , susținând că modelele sale pot „raționa” la un nivel „mai bun decât cel al clinicianului”, potrivit The Verge . Lansarea către toți utilizatorii din SUA are loc joi și permite conectarea dosarelor medicale și a datelor de monitorizare a sănătății la chatbot, într-un moment în care compania este deja sub presiune din cauza riscurilor asociate recomandărilor medicale generate de AI. Într-un briefing, Ashley Alexander, vicepreședinte OpenAI pentru produse de sănătate, a afirmat că modelele companiei „sunt acum capabile să raționeze la niveluri care sunt mai bune decât nivelul clinicianului”. Totuși, liderul OpenAI pe zona de sănătate, Karan Singhal, a nuanțat ulterior această poziție, spunând că ar „temper[a]” afirmația privind depășirea clinicianilor, deși a invocat existența unor „studii individuale” care ar indica această direcție, inclusiv unul realizat de Harvard și Stanford, conform aceleiași surse. Ce se schimbă operațional pentru utilizatori Odată cu extinderea, utilizatorii pot pune întrebări despre informațiile medicale conectate direct în experiența principală de chat, fără să mai fie nevoiți să navigheze către un tab dedicat ChatGPT Health. OpenAI spune că ChatGPT va cere permisiunea înainte de a folosi datele de sănătate pentru personalizarea răspunsurilor și că „toate conversațiile sunt criptate în repaus și în tranzit”, iar informațiile conectate în Health beneficiază de „protecție suplimentară prin criptare”. Utilizatorii pot, de asemenea, să revizuiască și să modifice tipurile de date conectate, inclusiv: notițe de după vizite medicale; notițe de la echipa de îngrijire; rezultate de laborator; medicație. Context: lansare pe fondul disputelor privind siguranța recomandărilor medicale Extinderea vine la câteva săptămâni după ce OpenAI a lansat GPT-5.6 Sol , pe care compania îl descrie drept „cel mai puternic model de până acum pentru sănătate”; ChatGPT Health va rula pe cele mai recente modele ale companiei. În paralel, The Verge notează că miercuri un pastor din Florida a dat în judecată OpenAI, susținând că ChatGPT i-ar fi oferit „recomandări medicale extrem de periculoase”, care l-ar fi determinat să amâne îngrijirea medicală pentru o embolie pulmonară. [...]
AMD spune că a ajuns la 46% din veniturile pieței de procesoare server , mizând pe creșterea cererii de calcul pentru inteligență artificială și pe extinderea pieței totale adresabile (TAM) până la 2 trilioane de dolari (aprox. 9,2 trilioane lei) în 2030, potrivit Wccftech . Mesajul companiei este că rolul CPU-urilor în centrele de date devine mai important pe măsură ce sarcinile de tip „agentic” (modele care rulează „agenți” software ce planifică și execută pași) se extind: procesoarele coordonează fluxurile de date și programarea operațiunilor între acceleratoare (GPU) și memoria HBM (memorie cu lățime mare de bandă, folosită în special la AI). De ce contează: AMD leagă câștigul de cotă de o piață în expansiune accelerată AMD afirmă că deține acum 46% din „server CPU revenue share” (ponderea în veniturile pieței de procesoare pentru servere) și anticipează creșteri suplimentare ale cotei, pe fondul lansării generației a șasea de procesoare EPYC, cu numele de cod „Venice ”. În același timp, CEO-ul Lisa Su a ridicat estimarea pentru piața adresabilă a procesoarelor server la „peste 200 de miliarde de dolari” (aprox. 920 miliarde lei) până în 2030, conform prezentării companiei citate de publicație. În paralel, AMD își proiectează „total compute TAM” (piața totală adresabilă pentru capacitate de calcul, la nivel de portofoliu) la 2 trilioane de dolari până la finalul deceniului, susținând că această creștere vine atât din acceleratoarele AI, cât și din oferte „full-stack” la nivel de rack (ansambluri integrate de hardware pentru centre de date). Ce produse invocă AMD și ce promite la nivel tehnic În material sunt menționate două direcții principale: EPYC „Venice” (generația a șasea) : bazat pe arhitectura Zen 6 și fabricat pe procesul de 2 nm al TSMC; AMD indică până la 256 de nuclee și 512 fire de execuție și susține îmbunătățiri de „peste 70%” la performanță și eficiență, plus „peste 30%” creștere a densității de fire de execuție. Instinct MI455X și rack-ul Helios : AMD le folosește ca argument pentru extinderea pieței de calcul, în contextul cererii pentru acceleratoare AI. Publicația notează și o comparație de specificații între MI455X și NVIDIA Rubin (performanță în FP4/FP8 și configurații HBM4), însă aceste date sunt prezentate ca elemente tehnice de poziționare, nu ca rezultate independente de piață. Context: schimbarea tipului de sarcini AI și presiunea pe infrastructură În slide-urile prezentate la evenimentul „Advancing AI 2026” (menționat de Wccftech), AMD indică o accelerare a cererii de calcul, inclusiv prin creșterea consumului de „tokeni” (unități de text procesate de modele) și prin mutarea ponderii către inferență (rularea modelelor) față de antrenare. În această logică, compania susține că CPU-urile capătă tracțiune ca „orchestratori” pentru fluxuri de lucru cu agenți. Afirmațiile privind cota de 46% și dimensiunea pieței până în 2030 sunt prezentate ca estimări și poziționări ale AMD, pe baza propriilor materiale. [...]
OpenAI extinde ChatGPT în zona datelor medicale personale , lansând în SUA funcția Health, care permite conectarea securizată a Apple Health și a unor dosare medicale compatibile pentru răspunsuri mai contextualizate și conversații mai personalizate, potrivit OpenAI . Miza principală: o integrare care poate crește utilitatea produsului în sănătate, dar care ridică cerințe mai stricte de control, confidențialitate și securitate a datelor. Health este disponibilă începând de astăzi pentru utilizatori autentificați, cu vârsta de 18+ din SUA, pe web și iOS, în planurile Free, Go, Plus și Pro. Funcția nu este disponibilă în Codex. Ce face Health și de ce contează operațional OpenAI susține că, săptămânal, peste 300 de milioane de persoane folosesc ChatGPT pentru întrebări legate de sănătate, însă „contextul” acestor întrebări este de obicei fragmentat între portaluri de pacienți, dosare medicale, aplicații și dispozitive purtabile. Health încearcă să reducă această fragmentare: cu permisiunea utilizatorului, ChatGPT poate folosi date conectate pentru a compara rezultate noi cu teste anterioare, a rezuma schimbări de la ultima consultație sau a corela somnul și activitatea cu rutina. O schimbare importantă față de testele anterioare este că informația din Health poate fi folosită „în conversații”, nu doar într-un spațiu separat. OpenAI spune că, în testarea timpurie, peste 70% dintre conversațiile legate de sănătate au avut loc în afara experienței dedicate, iar trecerea într-o zonă separată adăuga un pas inutil. Modele și evaluare: GPT‑5.6 Sol pentru abonați, GPT‑5.5 Instant pentru gratuit Compania afirmă că îmbunătățește modelele din spatele conversațiilor medicale pentru a raționa mai atent pe detalii complexe, a explica mai bine și a recunoaște situațiile în care poate fi nevoie de îngrijire profesională. În acest cadru: GPT‑5.5 Instant (disponibil pe planul gratuit) este prezentat ca aducând progrese în recunoașterea urgențelor, solicitarea contextului relevant și explicarea incertitudinii. GPT‑5.6 Sol (pentru utilizatori plătitori) este descris drept cel mai puternic model al companiei pentru sănătate, cu performanțe mai bune pe sarcini care cer raționament pe detalii și „judecată” atentă. OpenAI spune că lucrează cu sute de medici pentru scenarii și criterii de evaluare și că fiecare model GPT‑5.6 a depășit GPT‑5.5 pe HealthBench Professional (o evaluare publicată pe arXiv). Compania subliniază totodată că ChatGPT poate greși și nu înlocuiește îngrijirea și decizia unui profesionist medical. Confidențialitate și control: datele conectate nu intră la antrenarea modelelor Unghiul de reglementare și conformitate este central în lansare: OpenAI afirmă explicit că informațiile conectate în Health (dosare medicale și Apple Health), precum și conversațiile care le folosesc, nu sunt utilizate pentru antrenarea modelelor de bază și nu sunt folosite pentru publicitate țintită . Setările de control includ: utilizatorul decide când ChatGPT poate folosi datele conectate; implicit, aplicația cere permisiune înainte de a personaliza un răspuns pe baza acestor date; posibilitatea de deconectare a conturilor; datele sincronizate din sursa respectivă sunt șterse din sistemele OpenAI în maximum 30 de zile (conform descrierii companiei), însă informația deja inclusă în istoricul conversațiilor rămâne până când utilizatorul șterge conversațiile; „memoriile” (funcția de reținere a preferințelor) pot fi create din conversațiile de sănătate, dar nu sunt create direct din dosarele medicale conectate sau din Apple Health; pentru discuții fără memorii, utilizatorii pot folosi Temporary Chat sau pot opri memoria. OpenAI mai spune că există protecții suplimentare pentru situațiile în care ChatGPT ar urma să execute acțiuni prin alte extensii care ar putea divulga date din Health, inclusiv confirmări suplimentare pentru acțiuni sensibile și testare prin exerciții de tip „red-team”. Ce date pot fi conectate și cum se folosește Utilizatorii pot pune întrebări medicale în ChatGPT și fără conectare de date. Pentru răspunsuri „ancorate” în propriile informații, OpenAI indică posibilitatea conectării: Apple Health; dosare medicale compatibile din sisteme spitalicești din SUA; One Medical; Function Health. După conectare, sincronizarea poate dura câteva minute, iar compania avertizează că informațiile conectate pot fi incomplete sau neactualizate (de exemplu, un medicament poate rămâne listat după întreruperea administrării), recomandând verificarea detaliilor importante în sursa originală și actualizarea contextului în conversație. Pentru a include explicit contextul medical conectat, utilizatorul poate adăuga „@Health” în mesaj, iar administrarea conexiunilor rămâne în zona Health din bara laterală. Pentru detalii despre experiența dedicată și evoluția ei, OpenAI indică pagina separată despre „dedicated health experience” și materialul despre îmbunătățirea „health intelligence” cu medici. [...]
