Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
Google Translate adaugă o funcție „Practice” cu inteligență artificială care îți corectează pronunția, un pas care mută aplicația din zona de traducere rapidă spre antrenament de vorbire și poate crește timpul petrecut în ecosistemul Google, potrivit Android Headlines.
Noua opțiune „Practice” este gândită ca un instrument de exersare: utilizatorul rostește cuvinte sau expresii, iar sistemul folosește inteligența artificială pentru a identifica unde pronunția diferă de forma așteptată și pentru a ajuta la corectare. Din informațiile disponibile în material, accentul este pe feedback-ul de pronunție, nu pe traducere în sine.
Funcția adaugă un flux de utilizare diferit față de „ascultă și repetă” din traducătoarele clasice, printr-o componentă de evaluare automată a vorbirii. Pe scurt, „Practice” urmărește să transforme Google Translate într-un instrument de învățare mai activ, nu doar într-un dicționar cu redare audio.
Integrarea unei funcții de exersare a pronunției în Translate poate însemna:
Materialul nu oferă detalii despre disponibilitate pe piețe, limbi suportate, calendar de lansare sau condiții comerciale (gratuit/abonament), astfel că impactul exact asupra utilizării și monetizării rămâne deocamdată neclar.
Recomandate
Google ar putea direcționa până la 40 mld. dolari (aprox. 184 mld. lei) către Anthropic , o companie de inteligență artificială care concurează direct cu propriile sale eforturi, într-o mișcare ce sugerează o strategie de „acoperire a pariurilor” într-o piață în care accesul la modele performante și la capacitate de calcul devine un avantaj economic major, potrivit Android Headlines . Suma menționată în material este prezentată ca un plafon („până la”), ceea ce indică faptul că nu este vorba neapărat de o singură tranzacție imediată, ci de un angajament investițional care poate fi etapizat sau condiționat. În lipsa unor detalii suplimentare în textul disponibil, nu reiese structura exactă a finanțării și nici calendarul. De ce contează: investiție într-un „rival” ca instrument de poziționare Unghiul economic al știrii ține de modul în care un jucător dominant își gestionează riscul și influența într-un sector cu costuri foarte mari. O investiție de asemenea dimensiune într-un concurent direct poate funcționa ca: o modalitate de a păstra accesul la tehnologie și talent, chiar dacă direcțiile interne nu livrează cel mai rapid; un pariu pe mai multe „platforme” de modele, într-o piață în care câștigătorul nu este încă stabilit; o consolidare a poziției în ecosistemul de inteligență artificială, prin finanțarea unor actori cheie. Ce se vede în piață: competiția se mută și în zona capitalului Materialul indică faptul că rivalitatea în inteligența artificială nu se joacă doar la nivel de produse, ci și la nivel de finanțare: cine poate susține costurile de dezvoltare și operare ale modelelor are un avantaj structural. În acest context, faptul că Google ar finanța masiv un competitor direct arată presiunea de a rămâne conectat la cele mai competitive modele, indiferent de „sigla” de pe produs. Ce urmează În forma prezentată de sursă, informația rămâne la nivelul intenției/posibilității („până la 40 de miliarde de dolari”), fără detalii despre termeni, condiții sau aprobări. Relevanța practică va depinde de confirmarea oficială a sumei, de structura investiției și de modul în care aceasta se traduce în acces la tehnologie sau în parteneriate comerciale între cele două companii. [...]
Peste 70% dintre soluțiile AI din companii scapă controlului intern, generând riscuri și costuri suplimentare , potrivit , un studiu Lenovo care evidențiază o problemă tot mai vizibilă în organizațiile moderne: utilizarea „din umbră” a inteligenței artificiale. Deși adopția AI crește accelerat, mecanismele de control, securitate și guvernanță nu țin pasul, ceea ce creează vulnerabilități și afectează direct eficiența investițiilor. Raportul, bazat pe un sondaj realizat în rândul a 6.000 de angajați la nivel global, arată că peste 70% folosesc AI săptămânal , iar până la o treime o fac fără implicarea departamentului IT. Această utilizare neautorizată extinde suprafața de atac și crește riscul expunerii datelor sensibile. În paralel, 61% dintre liderii IT observă o creștere a amenințărilor cibernetice asociate AI, însă doar 31% spun că sunt pregătiți să le gestioneze. Efectele directe asupra companiilor: investiții în AI cu recuperare întârziată (ROI mai lent) costuri duble din cauza utilizării mai multor instrumente similare lipsă de vizibilitate asupra modului în care este folosită AI dificultăți în extinderea soluțiilor la nivelul întregii organizații În plus, apare un dezechilibru intern: unii angajați folosesc instrumente AI securizate, în timp ce alții recurg la soluții improvizate, ceea ce duce la procese ineficiente și decizii fragmentate. Lenovo susține că problema nu ține de lipsa tehnologiei, ci de modul în care aceasta este implementată. Compania propune o abordare integrată, în care controlul AI începe de la nivelul dispozitivelor și este gestionat unitar, prin servicii de securitate și administrare continuă. Scopul este reducerea complexității și eliminarea breșelor dintre infrastructură, dispozitive și protecția datelor. Concluzia raportului este clară: fără un control coerent, inteligența artificială riscă să devină o sursă de costuri și vulnerabilități, nu un avantaj competitiv. În schimb, organizațiile care reușesc să gestioneze unitar implementarea pot transforma AI într-un instrument scalabil, cu beneficii reale și măsurabile. [...]
Apple Music spune că peste o treime din muzica trimisă pe platformă este 100% generată de AI , un volum care pune presiune pe filtrarea conținutului și pe mecanismele antifraudă din streaming, potrivit G4Media . Declarația îi aparține lui Oliver Schusser , vicepreședinte Apple Music, care a spus pentru Billboard că „mai mult de o treime” din ceea ce primește Apple Music „astăzi” este „100% AI”. În același timp, el susține că acest val ajunge la un procent foarte mic din consumul efectiv: sub 0,5% din utilizare, „rotunjind”, conform aceleiași intervenții. Ce schimbă pentru operarea platformei: identificare și etichetare a conținutului Schusser afirmă că Apple a dezvoltat intern o tehnologie care ar permite companiei să vadă „exact ce muzică” este livrată, „ce model AI este” și alte detalii, făcând trimitere, cel mai probabil, la așa-numitele „Transparency Tags” (un sistem de metadate care ar indica dacă o piesă este generată sau asistată de AI). Apple ar fi trimis din martie o scrisoare către partenerii din industrie în care își prezintă planul de a introduce aceste „Transparency Tags”, menite să semnaleze muzica generată de AI și cea asistată de AI. Sistemul ar permite caselor de discuri și distribuitorilor să declare utilizarea AI la trimiterea pieselor către Apple Music; opțiunea este descrisă ca fiind voluntară, însă Schusser spune că are „cu adevărat nevoie” ca furnizorii de conținut și casele de discuri „să își asume responsabilitatea”. Miza economică: frauda și penalizările care afectează plățile Pe lângă filtrarea conținutului, Apple Music leagă fenomenul AI de fraudă și de modul în care sunt distribuiți banii. Schusser spune că Apple a introdus o penalizare pentru fraudă acum patru ani, iar dacă platforma „prinde pe cineva”, „ia efectiv banii și îi pune înapoi în fondul comun”. Compania ar fi dublat penalizarea „începând din acest an”. „Trebuie să monitorizăm muzica AI, pentru că există o corelație între AI și fraudă.” Tot el afirmă că Apple a observat o „reducere de 60%” a încărcărilor frauduloase după introducerea penalizării. Context în industrie: Deezer și Spotify, măsuri diferite În material este menționat și Deezer, care ar fi anunțat „chiar săptămâna trecută” că aproape jumătate din muzica nouă trimisă pe platformă este generată de AI, decizie urmată de oprirea oferirii versiunilor „hi-res” pentru aceste piese. Tot ca reper de industrie, Spotify este descris ca fiind criticat pentru găzduirea de conținut AI de slabă calitate și ca lucrând la protejarea utilizatorilor, inclusiv prin eliminarea a 25 de milioane de piese generate de AI în ultimele 12 luni, potrivit textului citat de G4Media. Ce urmează Din informațiile prezentate, direcția Apple este combinarea etichetării (prin metadate de tip „Transparency Tags”) cu întărirea măsurilor antifraudă, pe fondul creșterii rapide a volumului de conținut generat integral de AI trimis către platformă. Limitarea importantă: Apple nu indică în material un calendar de implementare sau dacă etichetarea va deveni obligatorie. [...]
YouTube testează o căutare cu chatbot care poate trimite direct la secvența relevantă dintr-un clip , o schimbare cu impact operațional major: în locul listei clasice de rezultate, utilizatorul primește un răspuns „final” și un video deja poziționat la momentul unde apare informația, potrivit Zonait . Funcția se numește Ask YouTube și este descrisă ca un echivalent al AI Overviews din Google Search, dar aplicat pe conținut video. În practică, utilizatorul formulează o întrebare în limbaj natural, iar interfața conversațională oferă un rezumat cu puncte-cheie și recomandă un clip, inclusiv cu marcaje temporale care indică secvențele relevante. Cine are acces și cât durează testul Experimentul este disponibil, deocamdată, doar într-un cadru limitat: se derulează până pe 8 iunie ; se adresează abonaților YouTube Premium din SUA , cu vârsta de cel puțin 18 ani ; înscrierea se face prin secțiunea YouTube Labs ; după activare, apare un buton nou în bara de căutare , care deschide ecranul de conversație și ocolește căutarea clasică. Zonait notează că funcția este dezvoltată folosind tehnologiile Gemini (modelul de inteligență artificială generativă al Google). De ce contează: schimbă modul în care utilizatorii „descoperă” conținutul Miza operațională este că Ask YouTube poate reduce navigarea prin mai multe rezultate și poate scurta drumul până la informația căutată, prin trimiterea directă la secvența relevantă dintr-un clip. În același timp, această abordare poate limita expunerea la surse alternative: în locul unei liste de videoclipuri (din care utilizatorul compară și alege), interfața oferă un răspuns generat de AI și o recomandare principală. Publicația atrage atenția și asupra unei limitări tipice pentru astfel de sisteme: pentru subiecte mai puțin căutate, interogările Ask YouTube pot returna răspunsuri inexacte sau complet greșite. Google colectează date și impresii pe durata testului, urmând să decidă după 8 iunie dacă funcționalitatea poate fi extinsă către publicul larg sau are nevoie de îmbunătățiri. [...]
Tehnologia „adaptivă” bazată pe AI este prezentată ca o soluție rapidă pentru eficiența energetică și accesibilitate în locuințele europene vechi , într-un context în care renovările ample sunt lente și costisitoare, iar presiunile demografice cresc, potrivit Samsung News . Pe fondul unui parc imobiliar îmbătrânit și al costurilor mai mari cu energia, analiza citată de publicație indică o nevoie tot mai mare de modernizare „din interior”, prin funcții digitale care pot fi integrate fără modificări structurale majore. Miza operațională este reducerea consumului și simplificarea sarcinilor zilnice, în special pentru gospodăriile care resimt stresul legat de energie și pentru persoanele cu nevoi de accesibilitate. Presiunea demografică și accesibilitatea împing modernizarea locuințelor Unul din patru adulți din Europa trăiește cu un handicap, adică aproximativ 90 de milioane de persoane, conform unui infografic al Consiliului Uniunii Europene care compilează statistici Eurostat și date Eurobarometru: Consiliul Uniunii Europene . În paralel, odată cu creșterea ponderii populației de peste 65 de ani, importanța adaptării locuințelor crește, în condițiile în care multe case nu sunt proiectate pentru o gamă largă de nevoi, iar numărul de locuințe noi este în scădere, potrivit materialului. În acest cadru, Samsung European Lifestyle Lab argumentează că funcții precum controlul vocal și deschiderea automată a ușii (menționate ca exemple pentru frigidere din gama Family Hub) sunt gândite cu accesibilitatea „în prim-plan”, pentru a sprijini independența și gestionarea mai ușoară a activităților de zi cu zi. Eficiența energetică, argumentul economic imediat Publicația citează date din Samsung Lifestyle Lab Europe potrivit cărora 60% dintre respondenți declară că se confruntă cu stres legat de consumul de energie, iar 45% spun că se luptă cu pierderile de căldură din locuințe (studiu cantitativ realizat în UE9, T4 2024, n=4.583). În zona de electrocasnice, materialul dă ca exemplu mașini de spălat cu funcția Enhanced AI Wash+, despre care Samsung afirmă că pot fi „cu până la 65%” mai eficiente energetic decât cerințele standard europene pentru clasa A, prin detectarea încărcăturii și ajustarea setărilor de apă, detergent și ciclu. Afirmația este atribuită testelor interne Samsung și este raportată la Regulamentul (UE) 2019/2014 , cu mențiunea că rezultatele pot varia în funcție de mediul de utilizare. De la „case inteligente” la „case adaptabile”: automatizare care învață din comportament Materialul diferențiază între casele inteligente tradiționale, bazate pe comenzi prestabilite, și „casele adaptive”, descrise ca sisteme care învață din comportament, anticipează nevoile și răspund în timp real — inclusiv prin optimizarea consumului de energie, eficientizarea treburilor casnice și personalizarea interacțiunilor pentru fiecare utilizator. În sprijinul ideii că publicul e mai deschis la astfel de tehnologii, este citat un studiu SmartLab comandat de Samsung (Marea Britanie, Franța, Germania și Coreea de Sud, august 2025, n=1.212), potrivit căruia 63% dintre respondenți spun că se simt pregătiți să adopte mai multă tehnologie AI în casele lor. Ce înseamnă practic pentru piață Mesajul central al materialului este că, în Europa, unde renovările la scară largă sunt „adesea lente și costisitoare”, integrarea capabilităților digitale în locuințele existente poate funcționa ca o cale mai rapidă de a crește accesibilitatea și eficiența, fără intervenții structurale majore. Pentru consumatori, beneficiul imediat invocat este controlul mai bun al consumului și reducerea sarcinilor repetitive; pentru producători, oportunitatea este dezvoltarea de produse și funcții AI care să livreze economii și utilizare mai simplă în condiții reale de locuire. [...]
Un fond de granturi de 1 milion de lei pentru proiecte AI ar putea accelera trecerea IMM-urilor de la intenție la implementare , într-o piață în care adopția rămâne mult sub media UE. Potrivit Economedia , Raiffeisen Bank și Social Innovation Solutions lansează „Business Forward”, un program național de accelerare a adopției inteligenței artificiale în rândul întreprinderilor mici și mijlocii din România. Înscrierile se deschid pe 20 mai, iar programul include cursuri de formare, mentorat, consultanță și granturi în valoare totală de 1 milion de lei, bani destinați implementării de soluții tehnologice în companii. De ce contează: România, mult sub media UE la utilizarea AI în companii Organizatorii își propun să reducă decalajul dintre interesul declarat pentru AI și aplicarea efectivă în operațiunile firmelor. Datele citate de aceștia arată că doar 5,2% dintre companiile din România folosesc în prezent soluții de inteligență artificială, față de aproximativ 20% la nivelul Uniunii Europene (Eurostat, 2025). „Antreprenorii înțeleg că AI le schimbă industria, însă adesea le lipsește cadrul prin care să treacă de la intenție la implementare”, a declarat Roxana Cojocaru, director executiv Social Innovation Solutions. Cine poate aplica și ce primește Programul se adresează IMM-urilor din România, în special companiilor cu cifră de afaceri între 1 și 5 milioane de euro, din sectoare precum producție, logistică, agricultură, retail sau servicii. Pachetul de sprijin include: cursuri de inteligență artificială cu certificare internațională; webinarii aplicate cu furnizori de soluții tehnologice; sesiuni de mentorat dedicate implementării; acces la o competiție pentru granturi, dintr-un fond total de 1 milion de lei, pe baza unor proiecte de digitalizare și implementare AI. Semnal din piață: interes în creștere, implementare încă redusă Raiffeisen Bank indică o cerere mai mare pentru astfel de soluții, dar cu o rată de utilizare încă mică în rândul IMM-urilor. „Doar o parte dintre IMM-uri folosesc deja soluții AI, deși majoritatea le consideră o oportunitate de dezvoltare”, a declarat Ionuț Pătrăhău, vicepreședinte IMM în cadrul Raiffeisen Bank România. Programul „Business Forward” se desfășoară la nivel național și combină componenta educațională cu instrumente orientate spre implementare practică, inclusiv finanțare prin granturi pentru proiectele selectate. [...]
