Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
Google își separă noile TPU-uri pentru antrenare și inferență, o schimbare care poate reduce consumul de energie în centrele de date, dar fără garanții că economiile se vor vedea în prețurile plătite de clienți, potrivit Android Authority.
La Cloud Next 2026, compania a anunțat a opta generație de Tensor Processing Units (TPU) pentru centrele sale de date, împărțită în două familii: TPU 8t pentru antrenarea modelelor de inteligență artificială și TPU 8i pentru inferență (rularea efectivă a modelelor, adică generarea de răspunsuri și predicții pe baza a ceea ce au învățat). Miza operațională este folosirea de hardware diferit pentru sarcini cu cerințe diferite, în locul unei abordări „un singur cip pentru toate”.
Google susține că această separare răspunde diferențelor de consum și putere de calcul dintre antrenare și inferență. În practică, compania spune că abordarea poate reduce consumul de energie al centrelor de date, ceea ce ar însemna atât costuri operaționale mai mici, cât și un impact de mediu redus.
Publicația notează și un efect colateral invocat în text: dacă inferența devine mai eficientă energetic, utilizarea unor servicii precum Gemini ar putea necesita mai puțină apă pentru răcirea centrelor de date (mențiune formulată ca speranță, nu ca angajament ferm).
Android Authority explică diferența prin natura celor două procese:
Concluzia operațională a sursei: folosirea aceluiași hardware pentru ambele tipuri de sarcini poate duce la costuri mai mari, ceea ce ridică „costul efectiv” al inferenței.
Deși Google pune accent pe beneficiile de mediu ale TPU-urilor dedicate inferenței, Android Authority spune că nu a văzut promisiuni explicite privind reducerea costurilor pentru clienți. Rămâne de văzut dacă economiile din eficiență vor fi transferate către consumatori sau vor rămâne la companie și partenerii săi.
În același context, sursa amintește că Google a mai avut TPU v5e (unde „e” ar veni de la eficiență) pentru operațiuni la scară mai mică, iar TPU 8i ar părea o adaptare pentru scară mare. În paralel, Amazon urmărește o direcție similară cu AWS Inferentia.
Recomandate
Huiduielile la discursul lui Eric Schmidt scot în față anxietatea privind joburile în era AI , într-un moment în care companiile mari accelerează dezvoltarea inteligenței artificiale, iar dezbaterea despre efectele în economie se mută tot mai des în spațiul public, potrivit Mediafax . Incidentul a avut loc duminică, la ceremonia de absolvire a University of Arizona , în fața promoției 2026. Eric Schmidt, fost director executiv al Google, a fost huiduit de mai multe ori în timpul intervenției, relatează NBC News, citată de Mediafax. De ce contează: frica de înlocuire a locurilor de muncă intră în prim-plan Momentul tensionat este prezentat ca un semn al neliniștilor unei generații care vede ascensiunea AI drept o amenințare pentru locurile de muncă și pentru viitorul economic. Reacțiile au escaladat când Schmidt a comparat impactul inteligenței artificiale cu transformarea produsă de computerul personal. În discurs, Schmidt a recunoscut explicit temerile legate de piața muncii și de direcția societății: „Există o frică în generația voastră că viitorul a fost deja scris, că mașinile vin, că locurile de muncă dispar, că clima se degradează și că moșteniți o lume pe care nu voi ați creat-o.” El a susținut, totodată, că „viitorul nu este decis” și că generația actuală poate influența felul în care AI va fi dezvoltată și folosită. Context: universitatea îl apără, iar episoadele similare se repetă în SUA Universitatea a transmis ulterior că l-a invitat pe Schmidt pentru contribuțiile sale în tehnologie și cercetare, menționând rolul său în transformarea Google într-una dintre cele mai influente companii tehnologice și implicarea în inițiative științifice și educaționale. Potrivit materialului, reacțiile ostile la discursuri despre AI nu sunt izolate: în ultimele luni, mai multe ceremonii universitare din SUA au avut momente similare. La începutul lunii mai, o vorbitoare invitată la University of Central Florida a fost huiduită după ce a descris AI drept „următoarea revoluție industrială”. [...]
Noua suită Gemini Intelligence va rula, cel puțin la început, doar pe o mână de telefoane Android „premium” , ceea ce ridică pragul hardware și de suport software pentru producători și poate fragmenta accesul la funcțiile avansate de inteligență artificială pe Android, potrivit GSMArena . Gemini Intelligence nu este prezentată doar ca o redenumire, ci ca un pachet de funcții capabile să automatizeze sarcini în mai mulți pași și să le execute în fundal, inclusiv prin interacțiuni autonome cu aplicații și site-uri. Materialul menționează și un component numit „Rambler”, care ar urma să ajungă în Gboard și să permită o conversație mai liberă, inclusiv cu „cuvinte de umplutură” și amestec de limbi în aceeași propoziție. Debut pe câteva modele de vârf, cu un calendar limitat Din informațiile disponibile în acest moment, funcțiile ar urma să debuteze pe viitoarele Samsung Galaxy Z Fold8 și Z Flip8, iar Google a confirmat că seria Galaxy S26 și seria Pixel 10 vor primi Gemini Intelligence „în această vară”, notează publicația. Cerințe tehnice și de suport care restrâng drastic lista de dispozitive O notă de subsol de pe site-ul oficial Android descrie Gemini Intelligence ca pe o funcție „premium” și exclusivistă, cel puțin pentru moment. Printre cerințele enumerate se află: minimum 12 GB RAM ; suport pentru AICore , un serviciu de sistem Android care expune o interfață (API) pentru sarcini de inteligență artificială peste un model Gemini Nano rulat pe dispozitiv; necesitatea Gemini Nano v3 sau mai nou , suportat în prezent doar de „o mână” de telefoane. Pe lângă acestea, apar și condiții suplimentare, inclusiv cerințe legate de platforma hardware („SoC eligibil”, adică un cip de top), teste de calitate și stabilitate (inclusiv rate mici de blocări), dar și obligații de mentenanță pe termen lung: 5 upgrade-uri de sistem de operare și șase ani de actualizări de securitate trimestriale . Sunt menționate și suportul pentru Android Virtualization Framework (AVF) și pKVM (o mașină virtuală protejată la nivel de kernel), plus o cerință vag formulată privind „performanța media” și zona de gaming. De ce contează: AI „pe dispozitiv” devine un diferențiator de gamă înaltă Setul de condiții sugerează că Google împinge Gemini Intelligence spre segmentul de vârf, atât prin resursele necesare pentru rulare locală (pe telefon), cât și prin cerințe de suport software pe termen lung. Consecința practică este că funcțiile pot ajunge mai greu pe modele mai accesibile, chiar și în cadrul aceleiași familii de produse. În acest context, GSMArena remarcă faptul că un leak de specificații pentru familia Pixel 11 ar indica posibilitatea ca modelele non-Pro să vină cu doar 8 GB RAM, ceea ce ar pune sub semnul întrebării compatibilitatea lor cu Gemini Intelligence. Publicația subliniază că, deocamdată, nu există un răspuns ferm. [...]
Cerințele hardware ridicate ale Gemini Intelligence vor limita funcțiile AI avansate la un număr mic de telefoane Android , potrivit Android Authority , ceea ce înseamnă că inclusiv modele recente din zona premium ar putea rămâne pe dinafară. Google a anunțat că va începe implementarea Gemini Intelligence pe dispozitive Android „în această vară”. Conceptul este descris ca un „termen-umbrelă” pentru cele mai avansate funcții de inteligență artificială ale companiei, cu exemple precum funcția „Rambler” din Gboard (dictare voce-text), o versiune îmbunătățită de completare automată în Chrome pentru formulare mai complexe și „Create My Widget”. Ce cerințe trebuie să îndeplinească un telefon Conform notelor din subsolul paginii oficiale de prezentare pentru Gemini Intelligence, accesul la aceste funcții va depinde de o combinație de cerințe hardware și software: minimum 12 GB RAM ; un „ cip de vârf ” (formulare generică, fără o listă explicită de procesoare în material); suport pentru AI Core ; suport pentru Gemini Nano v3 sau o versiune mai nouă. Android Authority notează că pragul de 12 GB RAM elimină „majoritatea” telefoanelor Pixel mai vechi, cu excepții punctuale: Pixel 7 Pro, Pixel 8 Pro, seriile Pixel 9 și Pixel 10. De ce pot fi excluse chiar și modele premium Un element-cheie este cerința de compatibilitate cu Gemini Nano v3. Contribuitorul Android Authority AssembleDebug indică faptul că Google publică o listă de dispozitive care suportă Nano v3 pe pagina sa pentru dezvoltatori, iar majoritatea acestor dispozitive ar fi fost lansate în 2026. Consecința practică, așa cum reiese din analiză, este că mai multe modele considerate „de top” ar urma să nu primească Gemini Intelligence, inclusiv: Pixel 7 Pro, Pixel 8 Pro și seria Pixel 9 ; Samsung Galaxy Z Fold 7 și TriFold . În același timp, sunt menționate drept excepții față de regula „majoritatea sunt din 2026” seria Pixel 10 și seria OPPO Find X9 . Implicația pentru piață: AI „pe dispozitiv” devine un diferențiator de hardware Dincolo de anunțul în sine, mesajul pentru utilizatori și producători este operațional: accesul la pachetul de funcții AI avansate al Google nu va depinde doar de versiunea de Android, ci și de configurații hardware specifice (în special RAM și suportul pentru componentele AI ale platformei). Asta poate accentua diferențierea între generații și poate crește presiunea de upgrade pentru cei care vor funcțiile noi, chiar dacă au telefoane relativ recente. [...]
Google pregătește „Gemini Spark”, un agent de inteligență artificială pentru telefoane, care ar putea automatiza sarcini direct pe dispozitiv , potrivit Android Headlines , înaintea conferinței I/O 2026. Miza operațională este trecerea de la un asistent care răspunde la întrebări la unul care execută acțiuni în numele utilizatorului, cu impact direct asupra modului în care sunt folosite aplicațiile pe Android . Informațiile apar ca „scurgere” (leak), ceea ce înseamnă că detaliile pot suferi modificări până la o eventuală prezentare oficială și nu există, în acest stadiu, o confirmare publică din partea Google. Ce ar însemna „agentul” în utilizarea de zi cu zi Din perspectiva utilizatorului, un „agent” AI este un sistem care nu doar generează text, ci poate planifica și duce la capăt pași multipli pentru o sarcină (de exemplu, să caute informații, să compare opțiuni și să finalizeze o acțiune), în funcție de permisiunile primite. Potrivit publicației, „Gemini Spark” ar fi gândit pentru telefoane, ceea ce sugerează o integrare mai strânsă cu Android și cu aplicațiile uzuale. Dacă direcția se confirmă, schimbarea ar putea muta o parte din interacțiunile curente (căutare, organizare, completare de formulare, rezervări) către fluxuri automatizate, inițiate prin comenzi naturale. De ce contează pentru ecosistemul Android Un astfel de agent ar putea deveni un nou „strat” de interfață între utilizator și aplicații: în loc să navighezi manual prin mai multe ecrane, ai delega execuția către AI. Pentru dezvoltatori și companii, asta poate însemna presiune pentru: integrare mai bună cu mecanismele de automatizare și permisiuni din Android; adaptarea aplicațiilor la scenarii în care acțiunile sunt inițiate de un agent, nu direct de utilizator; clarificări privind controlul, trasabilitatea și securitatea acțiunilor făcute „în numele” utilizatorului. Ce urmează În lipsa unei confirmări oficiale, rămâne de văzut dacă Google va prezenta „Gemini Spark” la I/O 2026 și în ce formă: funcție separată, parte din Gemini sau integrată în Android. Până atunci, informațiile trebuie tratate ca preliminare, iar detaliile despre capabilități și disponibilitate pot fi diferite la lansare. [...]
Google își înăsprește regulile anti-spam pentru a sancționa manipularea răspunsurilor generate de AI în Search , o schimbare cu impact direct asupra site-urilor și brandurilor care încearcă să „optimizeze” apariția în AI Overview sau AI Mode, potrivit The Verge . Actualizarea introduce explicit în politica de spam ideea că încercările de a „manipula” modelul de inteligență artificială folosit în rezultatele de căutare intră în aceeași categorie cu tehnicile clasice de înșelare a utilizatorilor sau de forțare a sistemelor de căutare să promoveze conținut. „În contextul Google Search, spam se referă la tehnici folosite pentru a înșela utilizatorii sau a manipula sistemele noastre de Search pentru a afișa conținut proeminent, cum ar fi încercarea de a manipula sistemele de Search pentru a clasa conținutul sus sau încercarea de a manipula răspunsurile de inteligență artificială generativă în Google Search.” Ce se schimbă operațional pentru site-uri și publisheri Miza este că Google tratează acum ca încălcare de tip spam strategiile care urmăresc să influențeze răspunsurile AI din căutare, nu doar poziționarea „clasică” în listările de rezultate. Concret, publicația notează că unii utilizatori au încercat să influențeze răspunsurile AI prin tactici precum: listări „best-of” părtinitoare (listicle-uri construite pentru a împinge anumite recomandări); „otrăvirea recomandărilor” („recommendation poisoning”), adică introducerea de instrucțiuni pentru modele de tip LLM (modele lingvistice mari) ca să „țină minte” un site drept sursă autoritară. În exemplul citat, un jurnalist BBC a folosit astfel de trucuri pentru a apărea în rezultatele AI ale Google drept „cel mai bun jurnalist tech mâncător de hot-dog”. Ce riscă cei care încearcă să „optimizeze” pentru AI Potrivit materialului, Google spune că site-urile prinse încercând să manipuleze răspunsurile AI pot primi penalizări, inclusiv: coborârea în clasamentele din rezultatele de căutare; eliminarea completă din rezultatele Google. În paralel, The Verge menționează apariția unei industrii de „GEO” („generative engine optimization” – optimizare pentru motoare generative), care promite brandurilor că vor fi menționate și citate mai des de instrumente de căutare bazate pe AI. Actualizarea politicii ridică însă riscul ca astfel de tactici să fie încadrate direct la spam, cu consecințe comerciale și de trafic pentru site-urile vizate. [...]
Google își limitează „Gemini Intelligence” la Pixel și Samsung la lansare , o decizie care poate încetini adoptarea noilor funcții de inteligență artificială pe Android și care pune presiune pe credibilitatea promisiunilor, într-un moment ales cu mai puțin de o lună înainte de WWDC, unde Apple urmează să detalieze ce mai face cu Apple Intelligence , potrivit AppleInsider . Google a prezentat suita „Gemini Intelligence” pe 12 mai 2026, într-un eveniment transmis online, cu lansare etapizată „în această vară”. Momentul vine înainte de WWDC 2026 (8 iunie), când Apple este așteptată să anunțe următorii pași pentru Apple Intelligence și, în special, pentru o versiune mai „personală” a lui Siri, promisă inițial pentru iOS 18, dar încă nelansată. Ce include „Gemini Intelligence” și unde vrea să schimbe utilizarea telefonului În material, „Gemini Intelligence” este descrisă ca un pachet de cinci funcții distincte, prezentate în demonstrații pe telefoane Pixel, cu accent pe utilizare „personală” și automatizări. Exemplele menționate includ: căutare și navigare pe web mai asistate: Chrome ar urma să rezume și să compare conținut din mai multe surse, iar o funcție de „auto-browse” ar putea face programări și sarcini similare; completarea formularelor: „Personal Intelligence” ar completa câmpuri în formulare, similar cu un „autofill” (completare automată) alimentat de AI; „Rambler” în Gboard: utilizatorul dictează un mesaj, iar sistemul elimină interjecții, repetiții și divagații, transformând vorbirea în text concis; „Create My Widget”: generarea de widgeturi personalizate în funcție de ce vrea utilizatorul să vadă (de exemplu, doar viteza vântului și dacă plouă, nu prognoza completă); automatizare între aplicații: Gemini ar putea executa sarcini „multi-app”, precum rezervarea unei clase sau organizarea unei călătorii; un alt exemplu este transformarea unei liste de cumpărături dintr-o aplicație de notițe într-un coș de cumpărături. Limitarea de la lansare: doar cele mai noi Pixel și Samsung Galaxy Un punct operațional important este disponibilitatea inițială. Google, spre deosebire de Apple, nu controlează un singur model de telefon, ci trebuie să țină cont de „zeci” de dispozitive și formate. Consecința, potrivit articolului, este că la lansare funcțiile vor fi limitate la cele mai noi dispozitive Pixel și Samsung Galaxy, iar pentru alte branduri (exemplul dat: Motorola) „nu există garanții”. Google mai spune că, după debutul pe telefoane, funcțiile ar urma să ajungă și pe ceasuri, mașini, laptopuri și chiar ochelari, însă fără detalii clare despre ce funcții, pe ce dispozitive și în ce ordine. Testul de credibilitate: promisiuni care arată bine în demo, dar rezistă? AppleInsider pune anunțul Google în contextul unui istoric de funcții „personale” sau proactive care au fost retrase ori transformate: Google Now (lansat în 2012, închis după câțiva ani și înlocuit), Google Duplex (prezentat în 2018, cu probleme de fiabilitate și îngrijorări legale și de confidențialitate; varianta web a fost oprită în 2022, iar tehnologia a fost integrată ulterior în alte funcții Gemini). În același timp, sunt menționate și exemple care au rămas în piață, precum „Hold for Me” și „Call Screen” pe Pixel. În paralel, Apple se confruntă cu propriul deficit de încredere: funcțiile personalizate Apple Intelligence anunțate la WWDC 2024 nu au ajuns încă la utilizatori, iar întârzierea unor capabilități Siri a dus inclusiv la procese și la o înțelegere într-un proces colectiv. Ce urmează: WWDC și o comparație inevitabilă pe automatizări Pe 8 iunie, Apple va prezenta noul software pentru iPhone la WWDC 2026, iar așteptările includ o Siri mai „personală”, capabilă să lucreze „cu și între aplicații”, înțelegând contextul și ce este pe ecran — o direcție apropiată de automatizările între aplicații pe care Google le-a pus în prim-plan la „Gemini Intelligence”. Miza imediată pentru ambele companii, în lectura AppleInsider, este aceeași: dacă aceste funcții vor trece dincolo de demonstrații și vor deveni instrumente folosite constant, nu doar noutăți pe care utilizatorii le testează o dată și apoi le uită. [...]
