Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
Google își mobilizează conducerea și resursele interne pentru a recupera decalajul față de Anthropic la „agenți” de programare, potrivit TechRadar, care relatează despre un memo intern atribuit cofondatorului Sergey Brin și despre formarea unui „strike team” dedicat îmbunătățirii capabilităților Gemini în „agentic execution” (execuție autonomă de sarcini, în special scriere și finalizare de cod).
Miza este una operațională: dacă Gemini rămâne în urmă la agenți care pot produce „cod final”, Google riscă să piardă viteză în dezvoltarea internă de software și, pe termen mai lung, în cursa pentru automatizarea muncii de cercetare în AI.
Conform unui reportaj The Information, citat de TechRadar, Google ar fi creat o echipă specială („strike team”) pentru a contracara progresul Anthropic și al agentului său Claude Code. În memo-ul menționat, Brin le-ar fi transmis inginerilor și cercetătorilor AI că Google trebuie să reducă rapid diferența:
„Pentru a câștiga sprintul final, trebuie să reducem urgent decalajul în execuția agentică și să transformăm modelele noastre în dezvoltatori principali” ai codului final.
Aceeași relatare susține că Sergey Brin și Koray Kavukcuoglu, director tehnologic la Google DeepMind, ar fi implicați direct în acest efort, semnalând importanța proiectului la nivelul conducerii.
Direcția pare să fie, în primul rând, îmbunătățirea capacității Gemini de a lucra cu codul intern al Google. Asta ar crește performanța instrumentelor folosite de inginerii și cercetătorii companiei, însă ar reduce șansele ca rezultatul să fie lansat rapid ca produs public: dacă un agent este antrenat pe cod proprietar, publicarea lui devine dificilă.
TechRadar notează totuși că instrumentele interne îmbunătățite „ar putea teoretic” să ajute ulterior la construirea unor modele mai bune care să poată fi lansate public.
Dincolo de competiția directă cu Anthropic, The Information (citat de TechRadar) indică un obiectiv mai ambițios: „AI takeoff”, adică sisteme AI capabile să se îmbunătățească. În această logică, un agent avansat de programare, combinat cu AI care rezolvă probleme de matematică și rulează experimente, ar putea automatiza la scară mare munca cercetătorilor și inginerilor AI.
În acest moment, rămâne neclar dacă rezultatele „strike team”-ului vor fi vizibile în produse pentru utilizatorii externi sau vor rămâne, cel puțin inițial, un avantaj strict intern.
Recomandate
Google își extinde colaborarea cu MrBeast într-un parteneriat pe mai mulți ani, care mută utilizarea Gemini din zona de divertisment în demonstrații publice de utilizare practică și include și Google Health , potrivit Google Blog . În esență, Google își leagă produsele de un creator cu audiență uriașă pentru a arăta, în contexte „de teren”, cum poate fi folosită inteligența artificială generativă (AI care produce conținut și sugestii) în situații concrete. Parteneriatul este încheiat cu Beast Industries și „extinde relația dincolo de YouTube” către Gemini și Google Health. Google îl prezintă pe Jimmy Donaldson (MrBeast) drept „primul creator” care a atins 500 de milioane de abonați pe YouTube , iar colaborarea urmărește ca acesta să folosească Gemini pentru a-și executa concepte „mai sălbatice” și, în paralel, să arate cum Google Health poate sprijini obiective zilnice de fitness și stare de bine. Ce se vede prima dată: un clip pe 5 septembrie, cu Gemini folosit în scenarii extreme Primul material anunțat este un nou videoclip MrBeast programat pentru 5 septembrie, în care echipa încearcă să supraviețuiască în „unele dintre cele mai extreme și periculoase climate” de pe Pământ. Conform sursei, echipele vor concura în trei medii: junglă, deșert, Arctica, folosind Gemini pentru a identifica pericole, a face față schimbărilor brutale de vreme și a rămâne „cu un pas înainte”. Extinderea dincolo de YouTube: campanie Gemini și integrarea Fitbit Air Google mai spune că MrBeast va apărea într-un „nou lansat” (recent lansat) demers de promovare pentru Gemini, unde va arăta cum folosește aplicația ca partener pentru partea de logistică a cascadoriilor sale. În plus, compania precizează că Jimmy va integra „Fitbit Air” într-o provocare viitoare. Google nu oferă în material detalii financiare, termeni contractuali sau calendar complet al activărilor, dar descrie colaborarea drept începutul unui proiect mai amplu, cu noi apariții pe canalele MrBeast și pe conturile Gemini. [...]
Google extinde controlul vocal în Workspace , introducând trei funcții conversaționale care pot reduce timpul pierdut cu căutări și redactare în Gmail, Docs și Keep, potrivit Google . Noutatea are miză operațională pentru utilizatori și echipe: interacțiunea „hands-free” (fără tastatură) mută o parte din munca de căutare, structurare și redactare în fluxuri ghidate de modele audio Gemini. Ce se schimbă în Gmail, Docs și Keep Google lansează capabilități bazate pe „ Gemini Audio models ” (modele de inteligență artificială care înțeleg și generează vorbire), prezentate anterior în Workspace la I/O, iar acum disponibile ca funcții noi în trei aplicații. Gmail Live: căutare conversațională în inbox Gmail Live permite utilizatorilor să „întrebe” direct, pe voce, lucruri precum „Care este numărul porții de îmbarcare?” sau „Ce se întâmplă săptămâna aceasta la școala copilului?”, iar funcția scanează inboxul și returnează rapid răspunsuri, fără căutare manuală prin fire lungi de e-mailuri. Docs Live: redactare și structurare prin dialog Docs Live este poziționat ca „partener de idei” și coautor: utilizatorul vorbește, iar instrumentul organizează ideile și structurează documentul pentru a ajunge mai repede la o primă versiune. Google precizează că, „cu permisiunea” utilizatorului, Docs Live poate extrage detalii relevante din Gmail, Drive și Chat, dar și de pe web, pentru a completa contextul. Keep Live: transformă „brain dump” în notițe organizate În Keep, funcția vocală nouă preia un flux liber de idei și îl procesează „în fundal”, transformându-l în liste și notițe structurate, fără tastare. Disponibilitate și condiții de acces Funcțiile „conversaționale” încep să fie distribuite „săptămâna aceasta”, conform Google. Accesul este condiționat de tipul de abonament: Gmail Live și Keep Live : disponibile pentru abonații Google AI Plus, Pro și Ultra (detalii despre planuri: Google One – Google AI plans ). Docs Live : disponibil pentru abonații Pro și Ultra . Pentru clienții Google Workspace business , Google spune că funcțiile „vin în curând”, fără un calendar mai precis în material. Ce rămâne de urmărit pentru companii Pentru organizații, miza imediată este modul în care aceste funcții vor fi integrate în pachetele business și ce politici interne vor fi necesare pentru utilizarea extragerii de informații din e-mail și fișiere „cu permisiunea” utilizatorului. Google trimite la politica sa de confidențialitate pentru cadrul general: Google Privacy Policy . [...]
Un judecător federal din SUA a sugerat că „ AI Overviews ” poate crea o piață nouă pentru „inputurile” IA și poate ridica probleme antitrust , într-o audiere în care a criticat dur felul în care Google folosește conținutul presei pentru răspunsurile generate de inteligență artificială, potrivit Ziarul Financiar . Audierea a avut loc săptămâna trecută la tribunalul federal din Washington și a fost condusă de judecătorul Amit Mehta , cel care a decis în august 2024 că Google deține un monopol ilegal pe piața căutării online. De această dată, discuția s-a concentrat pe „AI Overviews”, funcția care afișează rezumate generate de IA deasupra rezultatelor clasice de căutare. În timpul audierilor, Mehta a spus că Google „aspiră” conținutul editorilor pentru a-și rafina rezultatele bazate pe IA „într-un mod care pare cu adevărat nedrept” și a avertizat că îmbunătățirile de produs nu sunt „complet imune” la controlul antitrust, potrivit relatării publicației juridice MLex, citată de ZF. Două procese consolidate, aceeași acuzație: efectul asupra presei Instanța a analizat cererile Google de respingere a două procese antitrust, consolidate pentru această audiere: procesul intentat în septembrie 2025 de Penske Media (editor al unor titluri precum Rolling Stone, Variety, Billboard, The Hollywood Reporter și Deadline); procesul deschis în februarie 2025 de compania de educație online Chegg. Ambele vizează efectele „AI Overviews” și modul în care rezumatele generate de IA folosesc conținutul editorilor. Linia de apărare a Google și reacția judecătorului Avocații Google au susținut că „AI Overviews” este o „îmbunătățire de produs” și au descris relația istorică dintre Google și editori — în care editorii permit scanarea conținutului, iar motorul de căutare trimite trafic — drept „un istoric vag de relații comerciale”, potrivit lui Jason Kint, directorul general al Digital Content Next (DCN), asociația editorilor premium americani, prezent la audiere. În versiunea companiei, riscul ca modelul să lovească presa ar fi „mult prea speculativ”. Judecătorul Mehta nu a părut convins și a replicat că situația, în ansamblu, „pare, toată, cu adevărat nedreaptă”, potrivit lui Kint. Acesta a mai relatat că judecătorul a considerat că „îmbunătățirea de produs” invocată de Google ar fi fost construită „pe spinarea editorilor”, care nu au control asupra felului în care compania le folosește conținutul. Avocatul Penske a rezumat dezechilibrul astfel: editorii, „în cea mai mare parte, nu pot spune nu”. De ce contează: semnalul antitrust despre o „piață” a inputurilor pentru IA Un element cu potențial impact de reglementare este observația judecătorului că „se formează clar o piață” pentru inputurile inteligenței artificiale generative — adică pentru conținutul și datele folosite pentru a produce răspunsuri IA. Potrivit relatării DCN, Mehta a sugerat și că situația ar semăna, în anumite privințe, cu o „facilitate esențială” (infrastructură de care depinde o întreagă piață), dar a precizat că nu îi revine, în acest stadiu, să facă o asemenea calificare. Ce urmează depinde de modul în care instanța va trata cererile de respingere și de felul în care va interpreta, în cheie antitrust, relația dintre un produs IA integrat în căutare și dependența editorilor de distribuția prin Google. [...]
Sony Music și Warner Chappell cer despăgubiri care pot ajunge la miliarde de dolari într-un proces intentat companiei Anthropic , într-o nouă escaladare a litigiilor privind folosirea conținutului protejat la antrenarea modelelor de inteligență artificială, potrivit The Verge . Cele două companii au depus acțiunea la US District Court for the Northern District of California și solicită daune pentru „zeci de mii” de opere protejate de drepturi de autor. În plângere, ele cer până la 150.000 de dolari (aprox. 675.000 lei) pentru fiecare lucrare, plus până la 25.000 de dolari (aprox. 112.500 lei) pentru fiecare situație în care ar fi fost eliminată „date identificabile” de copyright. Dacă instanța ar acorda maximul cerut, totalul ar putea ajunge la „câteva miliarde de dolari”, notează publicația. De ce contează: riscul financiar și de reglementare pentru modelele AI Miza nu este doar un nou proces într-o serie de dispute, ci un risc financiar major pentru dezvoltatorii de modele AI care au folosit seturi mari de date pentru antrenare. În acest caz, reclamanții susțin că Anthropic ar fi obținut și folosit conținut protejat „la scară masivă” pentru a dezvolta și opera modelele „Claude”, ceea ce ar fi generat „profituri enorme”. În plângere sunt menționați ca pârâți nu doar Anthropic, ci și cofondatorii Dario Amodei și Benjamin Mann, în calitate de persoane fizice. Ce susțin reclamanții despre sursele de date Potrivit acuzațiilor din dosar, Benjamin Mann ar fi folosit BitTorrent pentru a descărca peste cinci milioane de cărți piratate, iar angajați ar fi descărcat cel puțin încă două milioane de pe Pirate Library Mirror. Plângerea mai afirmă că Anthropic ar fi „scrapat” (colectat automat) versuri de pe site-uri precum MusixMatch și LyricFind, care ar fi plătit pentru licențierea conținutului de la casele de discuri. În material sunt enumerate și exemple de melodii despre care se afirmă că ar fi fost găsite în datele de antrenare, inclusiv „Ain’t No Mountain High Enough”, „Livin’ On a Prayer”, „September”, „Hallelujah” și „Paper Rings”. Context: un nou proces într-un val de litigii Acțiunea Sony Music și Warner Chappell vine după ce Anthropic ar fi încheiat recent o înțelegere într-un proces intentat de industria editorială, în valoare de 1,5 miliarde de dolari (aprox. 6,75 miliarde lei). Compania s-a mai confruntat cu procese din partea Universal Music Group, Concord și ABKCO, precum și cu acțiuni separate din partea BMG și Round Hill Music, conform aceleiași surse. Anthropic „nu a răspuns imediat” unei solicitări de comentariu, mai notează publicația. [...]
Un verdict al CJUE ar putea stabili dacă modelele AI vor plăti pentru conținutul folosit la antrenare , cu efect direct asupra costurilor și regulilor de funcționare pentru furnizorii de inteligență artificială și asupra veniturilor editorilor, potrivit HotNews . Miza este procesul „ Like Company vs Google Irlanda ”, ajuns la Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), care poate clarifica dacă și când utilizarea conținutului protejat de drepturi de autor în antrenarea și răspunsurile chatboților intră sub incidența legislației europene. De la un rezumat Gemini la o întrebare-cheie pentru piața AI Disputa a pornit după ce un utilizator a cerut chatbot-ului Gemini (Google) să rezume un articol publicat în iulie 2023 de Balatonkornyeke, un agregator de știri locale din Ungaria, care relata despre ideea unui cântăreț maghiar de a introduce delfini în Lacul Balaton. Potrivit Tribunalului Regional din Budapesta, răspunsul generat de chatbot a inclus și detalii care nu existau în articolul original. Instanța maghiară a trimis cazul la CJUE pe 3 aprilie 2025, iar pe 10 martie 2026 Marea Cameră a CJUE a organizat o audiere orală descrisă de observatori juridici drept prima care a abordat direct legătura dintre inteligența artificială și dreptul UE privind drepturile de autor. Linia de conflict: „antrenare” versus „copiere” În esență, întrebarea este dacă, atunci când un sistem AI este antrenat pe conținut protejat și apoi produce răspunsuri pe baza lui, se aplică dreptul de autor. Argumentul Google, așa cum este prezentat în material, este că modelul nu „stochează” articole precum o bază de date, ci învață tipare statistice; din această perspectivă, compania susține că nu are loc o „copiere” atunci când sistemul generează un răspuns, ci o predicție de limbaj. De cealaltă parte, editorii și jurnaliștii susțin că produsele AI folosesc munca lor pentru a livra răspunsuri directe, reducând nevoia utilizatorilor de a mai accesa site-ul sursă. În plus, ei invocă utilizarea fără permisiune sau compensație, mai ales când rezultatele generate seamănă mult cu materialele originale sau concurează cu acestea. Ce spune cadrul legal european și unde e „zona gri” HotNews notează că legislația UE are deja instrumente relevante, deși nu au fost gândite pentru chatboții actuali: o directivă din 2001 privind controlul deținătorilor de drepturi asupra reproducerii și comunicării operelor; o directivă din 2019 care a introdus excepții pentru „extragerea de text și date” (prelucrare automată a unor volume mari de conținut), inclusiv din materiale accesibile gratuit, cu excepția cazului în care titularii de drepturi optează explicit să nu permită utilizarea. Limitele acestor excepții, în special în contexte comerciale de inteligență artificială, sunt însă „neverificate” juridic, iar procesul de la CJUE ar putea forța o delimitare. Trei scenarii cu impact direct în costuri și obligații Materialul descrie trei rezultate posibile ale deciziei CJUE: Antrenarea AI este „reproducere” în sensul dreptului de autor: dezvoltatorii ar putea avea nevoie de licențe și ar trebui să respecte opțiunile de excludere sau să se bazeze pe excepții specifice. Antrenarea AI nu intră sub incidența dreptului de autor : unul dintre cele mai puternice argumente juridice ale editorilor ar putea dispărea. Accent pe „rezultate” (output) : instanța ar decide când un răspuns al unui chatbot este suficient de apropiat de un articol protejat încât să constituie încălcare. De ce contează acum: Legea AI cere conformitate, dar nu definește „conformitatea” Cazul vine într-un moment în care UE implementează deja Legea privind inteligența artificială, care impune furnizorilor de modele mari să adopte politici de conformitate cu drepturile de autor, să respecte opțiunile de excludere ale titularilor și să publice rezumate ale conținutului folosit la instruire. Dar, potrivit articolului, legea nu rezolvă problema de fond: cere respectarea dreptului de autor fără să stabilească exact ce înseamnă asta în practică. În acest context, hotărârea CJUE ar putea deveni piesa care dă sens operațional obligațiilor din Legea AI. „Dacă instanța e de acord cu Google, presa privată moare” Paul Nemitz, expert în digitalizare și profesor asociat la Colegiul Europei, avertizează că miza pentru mass-media independentă este majoră: „Dacă instanța este de acord cu argumentele Google, chiar și parțial, presa privată și publicațiile private din Europa sunt moarte. Doar presa de stat va supraviețui”. Nemitz susține că excepția pentru extragerea de text și date a fost concepută pentru progres științific, nu pentru extragerea la scară largă a producției jurnalistice și culturale de către sisteme comerciale de AI, iar interpretarea ar trebui corelată cu drepturile fundamentale ale UE și rolul democratic al jurnalismului. În paralel, Societatea Europeană pentru Drepturi de Autor cere prudență și avertizează împotriva unei hotărâri atât de ample încât să creeze o piață de licențiere accesibilă doar celor mai mari furnizori de AI, deși recunoaște îngrijorările legate de utilizarea nelicențiată a conținutului protejat. Ce urmează în dosar Avizul avocatului general al CJUE este programat pentru 3 septembrie, iar hotărârea finală este anticipată la sfârșitul acestui an. Decizia este așteptată să influențeze direct modul în care companiile AI își pot construi seturile de date, ce licențe ar putea fi necesare și cât de mult se poate baza industria pe excepțiile existente în dreptul european. [...]
România și alte opt state din Europa Centrală și de Est vor să influențeze regulile și finanțările UE pentru inteligența artificială , printr-o coaliție regională care își propune să reducă barierele pentru startup-uri și să atragă investiții în infrastructură digitală, potrivit Newsweek . Miza, așa cum este prezentată în material, este ca regiunea să nu mai rămână doar o „uzină” de servicii IT pentru companii din Vest, ci să câștige greutate politică și economică în momentul în care se stabilesc „banii și regulile” pentru AI la nivel european. Ce urmărește coaliția și de ce contează pentru companii Noua alianță – descrisă ca un bloc comun pe tehnologie, format din nouă state din regiune – își propune, conform sursei, câteva obiective cu impact direct asupra mediului de afaceri tech: eliminarea unor bariere administrative care „încurcă startup-urile locale”; atragerea de „fonduri serioase” pentru centre de date și infrastructură; acces mai liber la supercalculatoare; simplificări prin viitorul pachet „ Digital Omnibus ”, menționat în articol ca direcție de reducere a birocrației. În esență, demersul este prezentat ca o încercare de a schimba poziționarea economică a regiunii: de la furnizor de forță de muncă ieftină la dezvoltator de produse și proprietate intelectuală. Presiune la Bruxelles, pe fondul noilor reguli pentru AI Materialul plasează inițiativa în contextul în care, „exact când se scrie legislația” care va influența competiția europeană în AI, statele din Europa Centrală și de Est încearcă să vorbească „pe o singură voce”. „Avem specialiști de top în Inginerie, dar ne-am blocat prea des în piețe mici și izolate. Dacă vrem să ne batem de la egal la egal cu gigantul american sau cu cel chinez, trebuie să vorbim pe o singură voce”, arată reprezentanții CEE Digital Coalition . Context: încercarea de a ieși din modelul de „outsourcing” Newsweek notează, citând date agregate de Euractiv, că mișcarea ar fi „prima încercare matură” prin care Estul Europei încearcă să renunțe la eticheta de „hub de outsourcing” (externalizare – adică dezvoltare pentru terți, fără ca valoarea adăugată și deciziile strategice să rămână local) și să devină un actor care contează în definirea regulilor pentru AI. În logica articolului, obiectivul final este ca cele nouă state să treacă, în domeniul inteligenței artificiale, de la execuție pentru alții la „producție proprie” de idei și afaceri, cu efecte potențiale asupra investițiilor, competitivității și capacității de a păstra valoarea economică în regiune. [...]
