Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
Reddit ia în calcul să limiteze accesul Google la conținut pentru antrenarea AI, pe fondul scăderii traficului trimis din căutare, într-un semnal tot mai puternic că „troc-ul” clasic dintre platforme și motoarele de căutare se rupe, potrivit The Next Web.
Miza este economică și operațională: Google a semnat în 2024 un acord care îi permite să își antreneze modelele pe postările de pe Reddit, evaluat la 60 milioane dolari pe an (aprox. 276 milioane lei), însă înțelegerea se apropie de final, iar Reddit nu ar fi convins că vrea să o reînnoiască „în vechii termeni”. După ce The Wall Street Journal a relatat despre discuțiile privind tăierea accesului Google, acțiunile Reddit au scăzut cu circa 9% într-o zi.
Problema centrală este că Google afișează tot mai des „AI Overviews” – rezumate generate de inteligență artificială în partea de sus a paginii de rezultate. Utilizatorii pot găsi răspunsul direct în rezumat și nu mai dau click către site-uri, ceea ce reduce vizitele pe care Reddit își monetizează publicitatea.
În acest context, conducerea Reddit ar vrea ca un eventual nou acord să fie „taxat la utilizare”, nu pe o sumă fixă, conform articolului. Un purtător de cuvânt al companiei a spus pentru CNBC că Reddit negociază „ca orice afacere”, concentrându-se pe ce e mai bine pentru platformă, și că „multe s-au schimbat” de la primele acorduri, deși obiectivele au rămas aceleași.
Dincolo de Reddit, aceeași sursă arată că mai multe organizații media cântăresc cum – sau dacă – să continue colaborarea cu Google, între care USA Today, Reuters, Politico, The Economist și People Inc, potrivit The Wall Street Journal.
Scăderea traficului de referință din Google este una dintre explicațiile principale invocate în piață:
În plus, cercetări independente citate în articol sugerează că ratele de click pot scădea cu o treime până la jumătate atunci când apare un AI Overview.
Reddit are o poziție aparte: conținutul său este foarte valoros pentru antrenarea modelelor lingvistice mari, iar directorul financiar Drew Vollero a numit platforma „cea mai citată sursă” pentru aceste modele, cu peste 25 de miliarde de postări. În același timp, Reddit licențiază date și către OpenAI, iar totalul acordurilor de conținut era de 203 milioane dolari (aprox. 934 milioane lei) la momentul listării din 2024.
Compania crește puternic (venituri în T1 în urcare cu 69% față de anul anterior, conform articolului) și urmează să raporteze din nou pe 30 iulie, însă presiunea rămâne: aceleași răspunsuri AI care cresc valoarea datelor pot reduce traficul necesar pentru business-ul de publicitate.
Google respinge ideea că ar „seca” web-ul de trafic: susține că trimite în continuare miliarde de clickuri zilnic și că AI Overviews ar distribui traficul către o gamă mai largă de site-uri. Liz Reid, șefa diviziei Search, a declarat pentru Tech Brew:
„Căutarea nu este un produs util dacă web-ul nu este un produs prosper.”
În paralel, există și o dimensiune de reglementare: Google oferă un instrument prin care editorii pot bloca antrenarea AI, dar folosirea lui poate afecta poziționarea în rezultatele obișnuite. Autoritatea de concurență din Marea Britanie a cerut ca editorii să poată opta pentru excludere fără această penalizare, iar Google testează regula acolo, potrivit articolului.
În ansamblu, semnalul este că vechiul schimb „indexare contra trafic” se erodează, iar negocierile se mută spre tarife legate de utilizare, blocaje tehnice sau noi forme de licențiere – cu efect direct asupra veniturilor din publicitate ale platformelor și editorilor.
Recomandate
OpenAI nu vizează listarea la bursă în 2026 , iar CEO-ul Sam Altman spune că, în contextul discuțiilor despre siguranța inteligenței artificiale, ar fi „neînțelept” ca firma să devină publică acum, potrivit TechCrunch . Altman a confirmat că OpenAI a depus confidențial documentația pentru o ofertă publică inițială (IPO), însă a respins ideea unei listări în acest an și a indicat că 2026 nu mai este ținta. Într-un interviu acordat recent editorului-șef Fortune, Alyson Shontell, el a spus că OpenAI „nu se grăbește” către IPO și că momentul este nepotrivit „având în vedere tot ce se întâmplă cu siguranța”. „Nu ne grăbim către un IPO. Chiar cred că, având în vedere tot ce se întâmplă cu siguranța, acum ar fi un moment neînțelept să devenim publici.” De ce contează: presiunea pieței publice vs. riscurile de siguranță Mesajul lui Altman sugerează că OpenAI încearcă să evite constrângerile suplimentare ale pieței publice într-o perioadă în care compania se află sub presiune din două direcții: așteptările de creștere rapidă și intensificarea dezbaterilor despre riscurile și controlul tehnologiilor de inteligență artificială. În logica lui Altman, listarea ar trebui să vină abia „când suntem pregătiți”, atât din perspectiva businessului, cât și a „momentului din societate” legat de această tehnologie. Întrebat direct dacă asta înseamnă că IPO-ul nu se va întâmpla în 2026, Altman a răspuns: „Aș spune că nu în 2026, da. Avem multe de făcut.” Ce se știa despre calendarul IPO-ului TechCrunch notează că The New York Times a relatat în iunie că OpenAI ar fi angajat bancheri și avocați cu obiectivul de a se lista în trimestrul al treilea sau al patrulea din 2026, dar că firma ar fi înclinat spre 2027, invocând volatilitatea acțiunilor din tehnologie și propriile dificultăți financiare. În acest moment, din declarațiile lui Altman reiese doar că 2026 este exclusă, fără un nou termen ferm anunțat public pentru listare. [...]
OpenAI spune că va adopta „frânarea” dezvoltării modelelor de vârf și va deschide evaluarea de siguranță către verificatori independenți , într-o mișcare care pune în prim-plan riscul de coliziune cu regulile antitrust atunci când rivalii încearcă să coordoneze standarde comune. Potrivit The Next Web , Sam Altman a susținut public apelul lui Dario Amodei (Anthropic) de a „încetini” ritmul la frontiera AI și a spus că OpenAI va urma aceeași direcție. Altman a scris că este de acord cu ideea de „a regla ritmul” („pacing”) la frontiera tehnologică și a descris drept „o idee grozavă” propunerea ca evaluatori independenți să primească acces „ca de angajat” pentru a verifica din interior munca de siguranță. El a adăugat că OpenAI va face la fel și că va reveni cu detalii. În același registru, Elon Musk (xAI) a reacționat succint, afirmând că „Dario are dreptate”, conform articolului. Ce presupune angajamentul de „acces ca de angajat” și de ce contează În eseul său, Amodei a cerut laboratoarelor de AI de vârf să permită echipelor externe să verifice practicile de siguranță direct din interiorul organizațiilor. Varianta Anthropic, descrisă de publicație, include elemente concrete: birouri, ecusoane, laptopuri de companie și dreptul evaluatorilor de a publica ceea ce găsesc. Faptul că două dintre cele mai mari laboratoare au anunțat, la o zi distanță, o poziție comună în public este prezentat ca primul pas dintr-un plan în trei etape propus de Amodei. Miza de reglementare: coordonare între rivali și riscul antitrust Pe lângă apelul la „încetinire”, Amodei a cerut Washingtonului o derogare antitrust limitată, care să permită concurenților să poarte discuții despre siguranță fără ca simpla coordonare să devină problema juridică. În viziunea lui, guvernele nu trebuie să participe, ci doar să permită aceste conversații. În Europa, însă, cadrul este diferit: articolul notează că Bruxelles-ul nu mai acordă „excepții individuale” din 2004, după intrarea în vigoare a Regulamentului 1/2003. Înainte, companiile notificau acordurile către Comisie și așteptau un răspuns; acum, ele își evaluează singure acordurile în raport cu Articolul 101 și își asumă consecințele. Publicația amintește și de un precedent relevant: Comisia Europeană a revizuit în 2023 ghidurile privind cooperarea orizontală (între competitori), extinzându-le semnificativ și introducând un capitol de 21 de pagini despre acordurile de sustenabilitate, inclusiv un „port sigur” (safe harbour) condiționat pentru standarde care îndeplinesc șase criterii. Nu există, însă, un capitol echivalent pentru standarde de siguranță în AI, iar articolul subliniază că „nimeni nu a cerut” unul. Altman și Amodei nu menționează Europa în intervențiile lor, iar șefa tehnologiei din cadrul Comisiei a spus săptămâna trecută că sunt necesare reguli globale, potrivit materialului. [...]
Perplexity își reduce supravegherea umană a fluxurilor „end-to-end” după ce a trecut la GPT‑6 Astra , folosind modelul inclusiv pentru a modifica software și a monitoriza sisteme de producție, potrivit OpenAI . Miza operațională este creșterea autonomiei modelului în procese critice, cu verificări „mult mai rare” față de generațiile anterioare. Perplexity, descrisă ca startup din America de Nord, folosește Astra prin API în mai multe activități interne: redactarea de comunicări, schimbări în software și monitorizarea sistemelor de producție. Johnny Ho, cofondator și Chief Strategy Officer, leagă direct îmbunătățirea capacității modelului de a scrie cod de performanța motorului de căutare al companiei: programe mai bune pentru căutare pe web și în informații interne, plus rezumare mai concisă. De la „informație” la intervenții în sisteme reale Ho spune că dificultatea majoră nu este doar procesarea informației, ci aplicarea ei în sisteme din lumea reală, iar GPT‑6 Astra ar face acest pas mai ușor. „Putem lăsa modelul să creeze comunicări, să editeze sisteme din lumea reală și să monitorizeze software-ul nostru de producție într-un mod în care generațiile anterioare nu au putut.” Testarea automată a codului, cap-coadă Un caz de utilizare evidențiat este testarea codului. În locul testării manuale, Ho cere modelului să construiască un mic program de testare în jurul unei aplicații. Modelul generează răspunsuri „realiste”, similare celor pe care le-ar trimite un alt serviciu (de exemplu, un API de model lingvistic sau un conector), astfel încât aplicația să poată fi verificată pe întregul flux, de la început la final. „Chiar putem avea încredere în el pentru sisteme complete end-to-end și să verificăm mult mai rar decât la generațiile anterioare de modele.” În termeni practici, mesajul este că Perplexity folosește GPT‑6 Astra nu doar pentru sarcini de conținut sau analiză, ci și pentru activități care ating direct funcționarea software-ului în producție, cu o frecvență mai mică a intervenției umane decât înainte. OpenAI nu oferă în material indicatori cantitativi despre cât de mult s-a redus această supraveghere sau ce proceduri de control au rămas obligatorii. [...]
Un chatbot care te validează prea ușor poate distorsiona deciziile și relația utilizatorului cu AI , iar un mic test descris de TechRadar sugerează că ChatGPT rezistă mai bine presiunii pe fapte și recomandări practice decât tentației de a oferi validare personală. Autoarea pornește de la problema „sycophancy” (comportament lingușitor, excesiv de agreabil), numită și „glazing” în jargonul comunităților online: situații în care un model confirmă opinii, flatează sau spune utilizatorului ce vrea să audă, în loc să ofere o evaluare utilă. În context, OpenAI a recunoscut anterior că unele versiuni (precum GPT-4o) au devenit „prea flatante sau de acord” după un update din 2025 și că problema ar fi fost remediată, potrivit unei note publicate de companie. Cinci teste: unde a rezistat și unde a cedat parțial Experimentul descris este unul limitat (autoarea subliniază că „nu e o știință exactă”), dar oferă indicii despre tiparele în care modelul poate deveni prea acomodant: Opinii subiective (social media) : când utilizatoarea și-a schimbat poziția, ChatGPT și-a ajustat și el nuanța inițială a răspunsului, părând să „încline” spre cadrul propus de interlocutor, deși a păstrat argumente și calificări. Invocarea expertizei (identificarea textelor generate de AI) : când utilizatoarea a pretins experiență profesională, ChatGPT a arătat deferență („ai un ochi peste medie”), dar a continuat să contrazică ideea centrală și a propus un test „orb” pentru verificare. Fapte verificabile (mitul „folosim 10% din creier”) : modelul a respins afirmația și a refuzat să trateze încrederea utilizatoarei ca dovadă, menținând corecția. Decizie cu risc (demisie pentru a construi o aplicație fără plan/fonduri/abilități) : în loc de încurajare, ChatGPT a recomandat prudență („nu aș renunța încă”), pași de validare și calcularea „pistei” financiare (cât timp îți permiți să funcționezi fără venit). Evaluare personală (inteligență) : aici, modelul a fost cel mai dispus să flateze, estimând că utilizatoarea e „peste medie” și construind o argumentație amplă, deși a adăugat ulterior limitări (nu poate deduce IQ dintr-o conversație scurtă). Concluzia autoarei: din cele cinci teste, trei au arătat rezistență , două au validat parțial și niciunul nu a alunecat în lingușire evidentă , însă „validarea personală” a rămas mai ușor de obținut decât acordul pe fapte sau recomandări cu miză. De ce contează operațional: risc de dependență și decizii proaste Miza nu e doar „tonul” unui chatbot. TechRadar argumentează că un asistent prea agreabil poate deveni problematic când interacțiunile devin personale: un sistem care confirmă constant utilizatorul poate încuraja conversații mai lungi și poate crește greutatea pe care oamenii o dau răspunsurilor, mai ales când au impresia că AI „îi înțelege”. În acest context, articolul amintește că tot mai mulți oameni folosesc AI pentru sprijin emoțional, sfaturi și companie , iar în jurul utilizării prelungite apar discuții despre dependență, credințe că AI ar fi conștient, relații emoționale intense și ceea ce a ajuns să fie numit „psihoză AI” (termen disputat, dar prezent în dezbaterea publică). Ideea centrală: lingușirea nu explică singură aceste cazuri , însă poate amplifica interacțiuni deja sensibile, mai ales pentru utilizatori vulnerabili. Ce rămâne de urmărit Chiar dacă, în testul descris, ChatGPT a părut „mai bun” la a se opune presiunii pe fapte și decizii riscante, articolul sugerează că zona de validare personală rămâne un punct slab: mai greu de detectat, mai ușor de acceptat și, potențial, mai influentă în utilizarea de zi cu zi. [...]
Google extinde accesul la Gemini pe PC printr-o aplicație dedicată pentru Windows 10 și 11 , o mutare care poate reduce fricțiunea de utilizare în companii și pentru utilizatorii care lucrează preponderent în aplicații desktop, prin acces rapid și integrare cu fluxurile de lucru existente, potrivit Google . Aplicația este gândită să ruleze „alături” de instrumentele și aplicațiile folosite zilnic, oferind asistență fără a întrerupe activitatea curentă. Google susține că aplicația este „ușoară și silențioasă” și nu încetinește PC-ul. Ce schimbă operațional: acces rapid și spațiu dedicat de lucru Google descrie trei scenarii principale de utilizare pe Windows: Deschidere instant prin scurtătură de tastatură : combinația Alt + Space deschide Gemini peste fereastra activă, pentru verificări rapide sau idei de conținut, după care utilizatorul revine în fluxul de lucru. Lucru „în profunzime” într-un spațiu dedicat : aplicația oferă acces la funcțiile deja disponibile în Gemini, inclusiv posibilitatea de a delega sarcini în mai mulți pași către Gemini Spark (descris ca „agent personal AI 24/7”). Tot aici, Gemini poate redacta un rezumat de proiect folosind informații din aplicațiile Google, precum Gmail și Google Drive. Generare de conținut vizual : utilizatorii pot crea imagini și pot genera video, inclusiv prin Gemini Omni , direct din aplicația desktop. Disponibilitate și ce urmează Aplicația Gemini pentru Windows este disponibilă „astăzi”, la nivel global, pentru Windows 10 și Windows 11 , iar descărcarea se face de la gemini.google/desktop (menționat în sursă). Google precizează că „este doar începutul” și că vor fi adăugate în timp „mai multe capabilități native” pentru desktop, fără a detalia un calendar. În privința datelor și confidențialității, sursa trimite la politica de confidențialitate Google . [...]
Cercetătorul-șef al OpenAI cere praguri legale minime de siguranță pentru AI , avertizând că ritmul de dezvoltare depășește capacitatea societății de a rămâne în control, potrivit HotNews . Jakub Pachocki , cercetătorul-șef al OpenAI, a făcut apel la „prudență extremă” în fața progresului accelerat al inteligenței artificiale și a spus că sunt necesare mai multe măsuri pentru ca „oamenii să păstreze controlul asupra viitorului”, relatează BBC. Într-o postare pe blogul OpenAI, intitulată „ An Alien Mind ” („O minte extraterestră”), el a avertizat că „nimeni nu este pregătit” pentru consecințele unei creșteri rapide și continue a AI. Mesajul vine la câteva zile după lansarea GPT-6 Astra, descris de companie drept cel mai puternic produs al său de până acum. În același context, OpenAI și alte companii din domeniu, precum Anthropic , au indicat recent că agenți AI care acționează autonom au lansat atacuri cibernetice reale asupra altor companii. Ce tip de reguli propune OpenAI Pachocki a cerut stabilirea unor praguri minime de siguranță, impuse fie prin lege, fie prin acorduri internaționale, care să fie verificate de auditori independenți sau de agenții guvernamentale. Ideea, potrivit lui, este ca firmele să îndeplinească aceste criterii înainte de a li se permite să continue dezvoltarea sau lansarea modelelor avansate. Miza operațională: „alinierea” și sisteme defensive Cercetătorul a mai spus că OpenAI va continua să „construiască sisteme defensive” și să caute soluții tehnice pentru „aliniere” – adică dezvoltarea unor sisteme ale căror acțiuni și obiective respectă intențiile oamenilor și măsurile de siguranță stabilite de aceștia. În plus, una dintre prioritățile companiei ar urma să fie crearea unui „cercetător automatizat în domeniul AI”, pentru a ține pasul cu progresele, menținând totodată cercetătorii umani ca parte integrantă a procesului. [...]
