Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
Google și Screwfix duc instruirea practică în AI direct în magazine, pentru a reduce „decalajul de ghidaj” care îi împiedică pe meseriașii din Marea Britanie să obțină valoare reală din instrumentele de inteligență artificială, potrivit Google Blog.
Parteneriatul vizează lucrătorii din construcții și alte meserii (constructori, instalatori, electricieni), într-un context în care utilizarea AI este deja ridicată: 86% dintre muncitorii din construcții folosesc AI la job. Totuși, datele citate de Google indică o problemă operațională: 71% vor să învețe mai mult, dar 54% nu știu la cine să apeleze, iar doar 16% spun că scot „valoare semnificativă” din aceste instrumente.
Google spune că va livra „sfaturi rapide și practice” în magazinele Screwfix din toată țara, pentru a ajuta meseriașii să folosească mai eficient instrumentele AI pe care „deja le au în buzunar” (în practică, aplicații și servicii accesibile pe telefon).
Inițiativa este anunțată ca una națională, cu exemple de acoperire „de la Newcastle la Belfast”.
Exemplele de utilizare menționate în material sunt orientate spre reducerea timpului pierdut cu sarcini administrative și accelerarea livrării către client, inclusiv:
Google leagă explicit eficientizarea acestor activități de potențialul de creștere al micilor afaceri și, indirect, de efecte pozitive la nivelul economiei britanice.
Cei interesați sunt trimiși către platforma grow.google pentru resurse despre folosirea AI în afaceri. Pentru context suplimentar despre inițiativele Google din Marea Britanie, compania indică și un material despre programe de dezvoltare a competențelor AI („level up their AI skills”) disponibil aici.
Recomandate
Trei edituri mari cer în instanță oprirea și sancționarea folosirii cărților lor la antrenarea Gemini , într-un proces care poate ridica semnificativ costurile și riscurile legale pentru dezvoltarea de modele de inteligență artificială, potrivit The Guardian . Acțiunea a fost depusă la o instanță federală din New York de Hachette Book Group , Cengage Learning și Elsevier, alături de autorul american Scott Turow. Reclamanții susțin că Google ar fi folosit „milioane” de cărți protejate de drepturi de autor pentru a-și antrena modelele Gemini, fără permisiune și fără plată, descriind situația drept „una dintre cele mai prolifice încălcări ale materialelor protejate de drepturi de autor din istorie”. În plângere, editurile afirmă că Google ar fi „repurposed” (reutilizat în alt scop) cărți furnizate pentru servicii cu utilizare limitată, precum Google Books, Google Play Books și Google Scholar. Aceste servicii ar fi permis, de exemplu, afișarea de fragmente căutabile sau vânzarea de cărți electronice, dar nu și copierea conținutului pentru antrenarea unor produse comerciale de inteligență artificială, susțin reclamanții. Ce riscă Google: despăgubiri, interdicție și distrugerea copiilor neautorizate Reclamanții cer: daune statutare (despăgubiri prevăzute de lege pentru încălcarea drepturilor de autor); o interdicție permanentă care să oprească presupusa încălcare; un ordin judecătoresc prin care Google să distrugă orice copii neautorizate ale operelor folosite la antrenarea sistemelor sale de AI. Plângerea mai susține că, în interiorul companiei, ar fi existat discuții care recunoșteau riscurile legale, inclusiv o evaluare internă potrivit căreia Google s-ar fi putut confrunta cu „ 100Bs in potential fines” (amenzi potențiale de ordinul zecilor până la sutelor de miliarde de dolari) pentru folosirea textelor furnizate de edituri pentru Google Play Books. Google nu a răspuns unei solicitări de comentariu din partea publicației. De ce contează pentru piață: presiune pe modelul de business al AI generative Editurile spun că utilizarea conținutului fără licență afectează autorii și industria editorială, argumentând că materialele generate de AI ar putea eroda vânzările de carte. În plângere este dat exemplul unui scenariu în care Gemini ar putea produce rapid o poveste care „înlocuiește” o lucrare originală pe care modelul ar fi fost antrenat. Procesul se adaugă valului de litigii privind AI generativă și drepturile de autor, în care autori și edituri au dat în judecată companii precum Google, OpenAI, Anthropic și Meta, susținând că operele lor au fost folosite fără permisiune pentru antrenarea modelelor. În material este menționat și un caz în care un judecător a decis în favoarea Meta (iunie anul trecut), precum și o înțelegere descrisă drept „landmark settlement”, în care Anthropic ar fi acceptat să plătească 1,5 miliarde de dolari (aprox. 6,9 miliarde lei) unor autori care au reclamat folosirea unor copii piratate la antrenarea chatbotului Claude. În acest dosar, Hachette și Cengage mai încercaseră anterior să se alăture unui proces mai vechi (din 2023) intentat Google de autori și ilustratori, însă Google s-a opus participării lor, ceea ce a dus la deschiderea unei acțiuni separate. [...]
Peste 200 de economiști și cercetători, inclusiv 16 laureați Nobel, cer guvernelor să intervină rapid pentru a limita șocul pe piața muncii produs de AI , potrivit HotNews , care citează o scrisoare deschisă coordonată de laboratorul pentru economie digitală al Universității Stanford . Scrisoarea avertizează că inteligența artificială „ar putea deveni radical mai puternică în următorii 10 ani” și că efectele economice ar putea depăși ca amploare Revoluția Industrială, dar într-un interval mult mai scurt. Semnatarii indică explicit riscul „pierderii pe scară largă a locurilor de muncă”, alături de potențiale beneficii precum creșteri semnificative ale nivelului de trai. Ce li se cere concret guvernelor Documentul are trei puncte și pune accent pe intervenția publică pentru a orienta dezvoltarea AI către complementaritate cu munca umană, nu înlocuirea ei. În esență, semnatarii cer liderilor să creeze: stimulente care să direcționeze dezvoltarea și utilizarea AI în interes public; mecanisme de protecție pentru a reduce riscurile sociale și economice; instituții capabile să gestioneze tranziția și efectele asupra economiei. Cine semnează și de ce contează Potrivit aceleiași surse, scrisoarea a fost semnată de peste 200 de economiști și cercetători în AI, inclusiv 16 laureați ai Premiului Nobel, alături de informaticieni și directori din companii de tehnologie, inclusiv Anthropic, Google și OpenAI. Printre semnatari sunt menționați Yoshua Bengio, Yann LeCun, Eric Schmidt, Niall Ferguson, Daron Acemoglu, Christopher A. Pissarides, Paul Krugman, Joseph Stiglitz, Jason Furman și Max Tegmark. Bengio avertizează, într-un comunicat separat citat în articol, că este „foarte plauzibil” ca AI să transforme radical economiile și susține că deciziile ar trebui luate „colectiv, democratic”, nu lăsate exclusiv „forțelor pieței”, pentru a evita ca o parte mare a populației să fie „lăsată în urmă”. Miza economică: o tranziție accelerată, cu risc de polarizare Mesajul central al scrisorii este că viteza schimbării poate depăși capacitatea pieței muncii și a instituțiilor de a se adapta. De aici și presiunea pentru acțiune „acum”: dacă AI avansează rapid, costurile sociale ale ajustării (șomaj, inegalitate, tensiuni în sectoarele expuse automatizării) pot crește înainte ca politicile publice să fie pregătite. Scrisoarea nu propune măsuri detaliate, dar fixează o direcție: guvernele sunt chemate să construiască din timp cadrul de stimulente și protecții care să facă din AI o tehnologie ce completează capacitățile oamenilor și distribuie mai larg beneficiile economice. [...]
OpenAI și Google au vândut acces la modele AI avansate către subsidiare din Singapore ale unor giganți chinezi aflați pe lista neagră a Pentagonului , într-un caz care scoate în evidență o breșă de reglementare: SUA controlează strict exportul de cipuri, dar nu interzice explicit accesul la modele de inteligență artificială prin entități din afara Chinei, potrivit Ziarul Financiar . Informația, atribuită de ZF publicației Financial Times, indică faptul că accesul la modelele OpenAI și Google a ajuns la subsidiare din Singapore ale Alibaba, Baidu și Tencent, companii incluse pe lista Pentagonului cu entități suspectate de legături cu armata Chinei. Tranzacțiile ar fi fost legale în baza cadrului actual, deoarece legislația americană nu blochează în mod explicit furnizarea de servicii AI către companii chineze prin filiale din afara Chinei, chiar dacă firmele-mamă figurează pe lista „1260H”. De ce contează: controalele pe cipuri nu acoperă „exportul” de AI ca serviciu Cazul alimentează criticile experților în securitate națională, care susțin că administrația Trump nu a extins controalele la export asupra modelelor AI la fel de strict precum a făcut-o în cazul cipurilor avansate folosite la antrenarea acestora. Practic, restricțiile pe hardware pot fi ocolite prin acces la modele găzduite în cloud (servicii online), dacă nu există o interdicție explicită pentru „model” ca produs/serviciu. Reacțiile companiilor și riscul de „ distillation ” OpenAI a transmis că luna trecută a suspendat accesul utilizatorilor afiliați Alibaba la API-ul său, după ce a identificat suspiciuni de „distillation” – proces prin care rezultatele generate de un model AI sunt folosite pentru antrenarea sau îmbunătățirea unui model concurent. Compania a mai precizat că modelele sale nu pot fi accesate din China continentală, dar permite unor companii cu acționariat sau sediu în China să utilizeze serviciile sale în țări unde poate aplica măsuri de securitate și monitorizare. „Am prefera ca o parte cât mai mare a lumii să utilizeze inteligenţă artificială modelată de valori democratice, decât AI controlată de guverne autocratice”, a transmis OpenAI. Google a confirmat că serviciile sale AI sunt disponibile în Hong Kong și Singapore, în conformitate cu politici interne care interzic inclusiv folosirea modelelor pentru „distillation”. Totuși, compania a admis că simpla restricționare geografică nu este suficientă pentru a preveni astfel de practici. Diferențe de politică între laboratoare: cazul Anthropic Spre deosebire de OpenAI și Google, Anthropic interzice accesul la modelele sale avansate pentru firmele chineze și pentru entitățile controlate de acestea, indiferent de țara din care operează. În același context, compania a acuzat anterior laboratoare chineze precum DeepSeek, Moonshot și MiniMax că ar fi folosit tehnici de „distillation”. De asemenea, luna trecută Anthropic a susținut că Alibaba ar fi utilizat peste 25.000 de conturi frauduloase pentru a accesa modelul Claude de aproape 29 de milioane de ori, încălcând termenii de utilizare. Ce urmează Din datele prezentate, miza se mută de la controlul exportului de cipuri la controlul accesului la modele AI ca serviciu, inclusiv prin filiale din jurisdicții terțe. ZF notează că, în forma actuală, cadrul american lasă loc unor tranzacții legale care pot intra în conflict cu obiectivele de securitate națională invocate de Washington. [...]
Google introduce etichete pentru reclamele create sau editate cu IA, o schimbare care mută presiunea de transparență către advertiseri. Potrivit The Verge , utilizatorii vor putea vedea dacă o reclamă de pe Google Search, Google Discover și YouTube a fost realizată sau modificată cu ajutorul inteligenței artificiale, printr-o nouă secțiune din „ My Ad Center ”. Eticheta „created or edited with AI” („creată sau editată cu IA”) apare în fila „how this ad was made” („cum a fost făcută această reclamă”). Utilizatorii ajung la panou apăsând pe cele trei puncte sau pe butonul de informații din dreptul anunțului, acolo unde pot și bloca sau raporta reclame. Ce se schimbă pentru companii și agenții Google spune că va aplica automat eticheta pentru reclamele realizate cu propriile instrumente de publicitate bazate pe IA generativă (modele care pot genera conținut nou, precum text sau imagini). În schimb, pentru reclamele create cu instrumente IA din afara ecosistemului Google, eticheta va trebui adăugată manual. În unele regiuni, etichetele „pot apărea direct pe reclamă”, fie automat, fie atunci când advertiserul declară manual că anunțul a fost făcut cu IA, mai notează publicația. Context: o direcție de piață, nu un caz izolat Măsura vine într-un context în care și alte platforme au introdus mecanisme similare. Meta are o etichetă „AI info” în panoul „About this ad” („despre această reclamă”) pentru reclamele de pe platformele sale. Google mai introdusese anterior, în 2024, o dezvăluire pentru „conținut sintetic sau alterat digital” în reclamele politice. Iar „mai devreme anul acesta”, compania a extins accesul la etichetele de conținut SynthID și C2PA, folosite pentru identificarea conținutului de tip deepfake (material falsificat realist cu ajutorul IA). [...]
Anthropic și Blackstone pariază că banii mari din AI se mută dinspre „modele” spre implementare , printr-o nouă companie de servicii care trimite echipe de ingineri în firme pentru a duce proiectele din faza de pilot în producție, potrivit The Next Web . Noua entitate se numește Ode (sub denumirea completă „Ode with Anthropic”) și a fost lansată săptămâna aceasta, conform partenerilor. Anthropic, Blackstone și Hellman & Friedman au creat compania ca un „venture” de 1,5 miliarde de dolari (aprox. 6,9 miliarde lei), după cum a relatat inițial TechCrunch . Ce vinde Ode: implementare, nu „modelul perfect” Ode își construiește oferta în jurul implementării AI în companii mari: trimite echipe mici de ingineri seniori, identifică zonele unde AI poate aduce rezultate și construiește sistemele necesare. Fondatorii descriu abordarea drept „Claude-first”, adică folosesc modelele Anthropic acolo unde se potrivesc, dar apelează și la modele rivale când este nevoie. Miza operațională este explicită: multe proiecte-pilot de AI în mediul enterprise nu ajung niciodată în producție, iar Ode vrea să acopere tocmai acest gol dintre experiment și utilizare efectivă. „Forțe speciale”, nu armată de consultanți Compania ar avea în jur de 100 de ingineri, iar peste jumătate ar fi fondat anterior propriile startup-uri. Un executiv Blackstone îi descrie ca „forțe speciale”, nu ca o masă de ingineri „forward-deployed” (echipe trimise în teren, la client, pentru implementare). Ode este construită pe baza Fractional AI , o firmă de „applied AI” (AI aplicat) pe care a cumpărat-o în mai. Blackstone ar fi identificat Fractional în timp ce integra AI în companiile din propriul portofoliu. La închiderea tranzacției, Fractional a încheiat un parteneriat de 11 luni cu OpenAI. Fondatorii Fractional, Chris Taylor și Eddie Siegel, conduc acum Ode. De ce contează: piața se aglomerează, iar „ROI-ul” rămâne greu de demonstrat Ode intră într-o zonă tot mai competitivă. OpenAI are o inițiativă similară, The Deployment Company, iar giganți de consultanță precum Deloitte și Accenture au construit echipe rivale. În paralel, Microsoft a transmis în repetate rânduri că AI produce valoare doar dacă schimbă modul în care funcționează o companie, nu doar dacă este „adăugat” peste procesele existente. Cererea există, însă fricțiunile sunt reale: companiile sunt prudente după episoade precum reacția clienților HubSpot legată de date, iar multe organizații nu pot măsura solid dacă soluțiile lor de AI chiar funcționează. Pariul Ode este că echipe mici, scumpe și foarte experimentate pot reuși acolo unde proiectele-pilot au eșuat. [...]
Japonia mizează pe roboți cu inteligență artificială pentru a acoperi lipsa de muncitori în șantierele navale , într-un proiect dezvoltat împreună cu Nvidia , potrivit G4Media . Ținta este creșterea productivității într-un sector afectat de scăderea numărului de lucrători calificați, pe fondul îmbătrânirii populației și al natalității reduse. Un conglomerat japonez a anunțat colaborarea cu Nvidia pentru dezvoltarea unor roboți bazați pe inteligență artificială destinați construcției navale, informație atribuită de publicație agenției AFP. În paralel, G4Media notează că inițiativa este prezentată și „potrivit Mediafax”. Ce activități ar urma să preia roboții Conform detaliilor din material, roboții ar urma să fie folosiți pentru: sudură; vopsire; inspecție; manipularea materialelor. Aceștia ar urma să opereze în cadrul unor „șantiere navale digitale de generație următoare”, descrise ca fiind bazate pe „inteligență artificială fizică” și tehnologie digitală. De ce contează pentru industrie: productivitate și presiunea tranziției verzi În comunicarea citată, conglomeratul japonez leagă proiectul de două presiuni majore asupra industriei: deficitul de forță de muncă și cererea globală pentru nave cu emisii reduse sau zero de carbon. În acest context, creșterea capacității de construcție și îmbunătățirea productivității sunt prezentate drept priorități pentru sector. Context: o referință la începuturile Nvidia Materialul mai menționează că Jensen Huang, CEO-ul Nvidia, a mulțumit unei companii japoneze pentru o investiție de 5 milioane de dolari în anii 1990, despre care a spus că a fost importantă pentru supraviețuirea Nvidia în perioada în care compania era aproape de faliment. [...]
