Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
Google își extinde colaborarea cu MrBeast într-un parteneriat pe mai mulți ani, care mută utilizarea Gemini din zona de divertisment în demonstrații publice de utilizare practică și include și Google Health, potrivit Google Blog. În esență, Google își leagă produsele de un creator cu audiență uriașă pentru a arăta, în contexte „de teren”, cum poate fi folosită inteligența artificială generativă (AI care produce conținut și sugestii) în situații concrete.
Parteneriatul este încheiat cu Beast Industries și „extinde relația dincolo de YouTube” către Gemini și Google Health. Google îl prezintă pe Jimmy Donaldson (MrBeast) drept „primul creator” care a atins 500 de milioane de abonați pe YouTube, iar colaborarea urmărește ca acesta să folosească Gemini pentru a-și executa concepte „mai sălbatice” și, în paralel, să arate cum Google Health poate sprijini obiective zilnice de fitness și stare de bine.
Primul material anunțat este un nou videoclip MrBeast programat pentru 5 septembrie, în care echipa încearcă să supraviețuiască în „unele dintre cele mai extreme și periculoase climate” de pe Pământ. Conform sursei, echipele vor concura în trei medii:
folosind Gemini pentru a identifica pericole, a face față schimbărilor brutale de vreme și a rămâne „cu un pas înainte”.
Google mai spune că MrBeast va apărea într-un „nou lansat” (recent lansat) demers de promovare pentru Gemini, unde va arăta cum folosește aplicația ca partener pentru partea de logistică a cascadoriilor sale. În plus, compania precizează că Jimmy va integra „Fitbit Air” într-o provocare viitoare.
Google nu oferă în material detalii financiare, termeni contractuali sau calendar complet al activărilor, dar descrie colaborarea drept începutul unui proiect mai amplu, cu noi apariții pe canalele MrBeast și pe conturile Gemini.
Recomandate
Un judecător federal din SUA a sugerat că „ AI Overviews ” poate crea o piață nouă pentru „inputurile” IA și poate ridica probleme antitrust , într-o audiere în care a criticat dur felul în care Google folosește conținutul presei pentru răspunsurile generate de inteligență artificială, potrivit Ziarul Financiar . Audierea a avut loc săptămâna trecută la tribunalul federal din Washington și a fost condusă de judecătorul Amit Mehta , cel care a decis în august 2024 că Google deține un monopol ilegal pe piața căutării online. De această dată, discuția s-a concentrat pe „AI Overviews”, funcția care afișează rezumate generate de IA deasupra rezultatelor clasice de căutare. În timpul audierilor, Mehta a spus că Google „aspiră” conținutul editorilor pentru a-și rafina rezultatele bazate pe IA „într-un mod care pare cu adevărat nedrept” și a avertizat că îmbunătățirile de produs nu sunt „complet imune” la controlul antitrust, potrivit relatării publicației juridice MLex, citată de ZF. Două procese consolidate, aceeași acuzație: efectul asupra presei Instanța a analizat cererile Google de respingere a două procese antitrust, consolidate pentru această audiere: procesul intentat în septembrie 2025 de Penske Media (editor al unor titluri precum Rolling Stone, Variety, Billboard, The Hollywood Reporter și Deadline); procesul deschis în februarie 2025 de compania de educație online Chegg. Ambele vizează efectele „AI Overviews” și modul în care rezumatele generate de IA folosesc conținutul editorilor. Linia de apărare a Google și reacția judecătorului Avocații Google au susținut că „AI Overviews” este o „îmbunătățire de produs” și au descris relația istorică dintre Google și editori — în care editorii permit scanarea conținutului, iar motorul de căutare trimite trafic — drept „un istoric vag de relații comerciale”, potrivit lui Jason Kint, directorul general al Digital Content Next (DCN), asociația editorilor premium americani, prezent la audiere. În versiunea companiei, riscul ca modelul să lovească presa ar fi „mult prea speculativ”. Judecătorul Mehta nu a părut convins și a replicat că situația, în ansamblu, „pare, toată, cu adevărat nedreaptă”, potrivit lui Kint. Acesta a mai relatat că judecătorul a considerat că „îmbunătățirea de produs” invocată de Google ar fi fost construită „pe spinarea editorilor”, care nu au control asupra felului în care compania le folosește conținutul. Avocatul Penske a rezumat dezechilibrul astfel: editorii, „în cea mai mare parte, nu pot spune nu”. De ce contează: semnalul antitrust despre o „piață” a inputurilor pentru IA Un element cu potențial impact de reglementare este observația judecătorului că „se formează clar o piață” pentru inputurile inteligenței artificiale generative — adică pentru conținutul și datele folosite pentru a produce răspunsuri IA. Potrivit relatării DCN, Mehta a sugerat și că situația ar semăna, în anumite privințe, cu o „facilitate esențială” (infrastructură de care depinde o întreagă piață), dar a precizat că nu îi revine, în acest stadiu, să facă o asemenea calificare. Ce urmează depinde de modul în care instanța va trata cererile de respingere și de felul în care va interpreta, în cheie antitrust, relația dintre un produs IA integrat în căutare și dependența editorilor de distribuția prin Google. [...]
Un verdict al CJUE ar putea stabili dacă modelele AI vor plăti pentru conținutul folosit la antrenare , cu efect direct asupra costurilor și regulilor de funcționare pentru furnizorii de inteligență artificială și asupra veniturilor editorilor, potrivit HotNews . Miza este procesul „ Like Company vs Google Irlanda ”, ajuns la Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), care poate clarifica dacă și când utilizarea conținutului protejat de drepturi de autor în antrenarea și răspunsurile chatboților intră sub incidența legislației europene. De la un rezumat Gemini la o întrebare-cheie pentru piața AI Disputa a pornit după ce un utilizator a cerut chatbot-ului Gemini (Google) să rezume un articol publicat în iulie 2023 de Balatonkornyeke, un agregator de știri locale din Ungaria, care relata despre ideea unui cântăreț maghiar de a introduce delfini în Lacul Balaton. Potrivit Tribunalului Regional din Budapesta, răspunsul generat de chatbot a inclus și detalii care nu existau în articolul original. Instanța maghiară a trimis cazul la CJUE pe 3 aprilie 2025, iar pe 10 martie 2026 Marea Cameră a CJUE a organizat o audiere orală descrisă de observatori juridici drept prima care a abordat direct legătura dintre inteligența artificială și dreptul UE privind drepturile de autor. Linia de conflict: „antrenare” versus „copiere” În esență, întrebarea este dacă, atunci când un sistem AI este antrenat pe conținut protejat și apoi produce răspunsuri pe baza lui, se aplică dreptul de autor. Argumentul Google, așa cum este prezentat în material, este că modelul nu „stochează” articole precum o bază de date, ci învață tipare statistice; din această perspectivă, compania susține că nu are loc o „copiere” atunci când sistemul generează un răspuns, ci o predicție de limbaj. De cealaltă parte, editorii și jurnaliștii susțin că produsele AI folosesc munca lor pentru a livra răspunsuri directe, reducând nevoia utilizatorilor de a mai accesa site-ul sursă. În plus, ei invocă utilizarea fără permisiune sau compensație, mai ales când rezultatele generate seamănă mult cu materialele originale sau concurează cu acestea. Ce spune cadrul legal european și unde e „zona gri” HotNews notează că legislația UE are deja instrumente relevante, deși nu au fost gândite pentru chatboții actuali: o directivă din 2001 privind controlul deținătorilor de drepturi asupra reproducerii și comunicării operelor; o directivă din 2019 care a introdus excepții pentru „extragerea de text și date” (prelucrare automată a unor volume mari de conținut), inclusiv din materiale accesibile gratuit, cu excepția cazului în care titularii de drepturi optează explicit să nu permită utilizarea. Limitele acestor excepții, în special în contexte comerciale de inteligență artificială, sunt însă „neverificate” juridic, iar procesul de la CJUE ar putea forța o delimitare. Trei scenarii cu impact direct în costuri și obligații Materialul descrie trei rezultate posibile ale deciziei CJUE: Antrenarea AI este „reproducere” în sensul dreptului de autor: dezvoltatorii ar putea avea nevoie de licențe și ar trebui să respecte opțiunile de excludere sau să se bazeze pe excepții specifice. Antrenarea AI nu intră sub incidența dreptului de autor : unul dintre cele mai puternice argumente juridice ale editorilor ar putea dispărea. Accent pe „rezultate” (output) : instanța ar decide când un răspuns al unui chatbot este suficient de apropiat de un articol protejat încât să constituie încălcare. De ce contează acum: Legea AI cere conformitate, dar nu definește „conformitatea” Cazul vine într-un moment în care UE implementează deja Legea privind inteligența artificială, care impune furnizorilor de modele mari să adopte politici de conformitate cu drepturile de autor, să respecte opțiunile de excludere ale titularilor și să publice rezumate ale conținutului folosit la instruire. Dar, potrivit articolului, legea nu rezolvă problema de fond: cere respectarea dreptului de autor fără să stabilească exact ce înseamnă asta în practică. În acest context, hotărârea CJUE ar putea deveni piesa care dă sens operațional obligațiilor din Legea AI. „Dacă instanța e de acord cu Google, presa privată moare” Paul Nemitz, expert în digitalizare și profesor asociat la Colegiul Europei, avertizează că miza pentru mass-media independentă este majoră: „Dacă instanța este de acord cu argumentele Google, chiar și parțial, presa privată și publicațiile private din Europa sunt moarte. Doar presa de stat va supraviețui”. Nemitz susține că excepția pentru extragerea de text și date a fost concepută pentru progres științific, nu pentru extragerea la scară largă a producției jurnalistice și culturale de către sisteme comerciale de AI, iar interpretarea ar trebui corelată cu drepturile fundamentale ale UE și rolul democratic al jurnalismului. În paralel, Societatea Europeană pentru Drepturi de Autor cere prudență și avertizează împotriva unei hotărâri atât de ample încât să creeze o piață de licențiere accesibilă doar celor mai mari furnizori de AI, deși recunoaște îngrijorările legate de utilizarea nelicențiată a conținutului protejat. Ce urmează în dosar Avizul avocatului general al CJUE este programat pentru 3 septembrie, iar hotărârea finală este anticipată la sfârșitul acestui an. Decizia este așteptată să influențeze direct modul în care companiile AI își pot construi seturile de date, ce licențe ar putea fi necesare și cât de mult se poate baza industria pe excepțiile existente în dreptul european. [...]
Gemini Live primește funcții „agentice” care pot rula sarcini în fundal, pe zile sau săptămâni , ceea ce mută aplicația de la conversație la execuție efectivă de taskuri — cu impact direct asupra modului în care utilizatorii își gestionează munca și timpul, potrivit Google Blog . Actualizarea vizează un set de funcții de productivitate care folosesc comenzi vocale pentru a declanșa acțiuni în aplicațiile Google, într-un flux „hands-free” (fără atingerea ecranului). Google notează că 63% dintre utilizatori vorbesc cu Gemini cu voce tare, motiv pentru care a prioritizat acest tip de interacțiune. Spark : sarcini complexe, multi-pas, rulate autonom Gemini Live se integrează cu Spark , un mecanism prin care utilizatorul poate seta, prin voce, sarcini mai elaborate care „rulează singure”. Conform descrierii, Spark funcționează în Google Docs, Sheets, Drive și pe web și poate gestiona joburi programate pe termen mai lung, inclusiv când utilizatorul nu folosește activ aplicația. Exemplele date includ transformarea unor idei spuse „în treacăt” într-o structură de document în Google Docs sau menținerea unui plan săptămânal de mese și generarea unei liste de cumpărături pe baza rețetelor salvate în Docs. Daily Brief: rezumat vocal al zilei din Gmail și Calendar O altă funcție introdusă este Daily Brief , care oferă un rezumat vorbit al elementelor importante din zi. Utilizatorul poate cere „care este briefingul meu zilnic?”, iar Gemini combină actualizări relevante din Gmail și Calendar într-un „digest” concis, fără a fi nevoie de ecran. Gestionarea inboxului din voce: căutare, sumarizare, arhivare Google introduce și o funcție de administrare a inboxului „hands-free”, în care Gemini devine un partener conversațional pentru sortarea rapidă a e-mailurilor din Gmail. Din comenzi vocale, utilizatorul poate căuta, sumariza, marca (star), arhiva sau șterge mesaje, inclusiv pe criterii de urgență. „Personal Intelligence”: memorie și context din conversații și aplicații conectate Prin Personal Intelligence , Gemini Live „ține minte” ce a fost discutat anterior și conectează informații din conversații cu aplicații Google precum Gmail, Photos, Search și YouTube, pentru a răspunde mai precis la întrebări recurente sau legate de context (de exemplu, numele unui restaurant menționat anterior sau o rețetă discutată recent). Pentru a folosi aceste capabilități, utilizatorii trebuie să aleagă conectarea aplicațiilor în setările Gemini Personal Intelligence și să pornească modul Live din aplicația Gemini. Google indică și trimiterea la politica de confidențialitate , fără a detalia în acest material cum sunt procesate datele pentru noile funcții. [...]
Google mută transcrierea vocală spre „text editat” , odată cu lansarea modelului Gemini 3.5 Transcribe, care nu doar transformă vocea în text, ci și elimină automat ticuri verbale și autocorecții — o schimbare cu impact direct asupra modului în care utilizatorii și companiile pot folosi dictarea, potrivit IT Home . Modelul este prezentat ca o optimizare a experienței de introducere vocală: poate șterge „ăă”, „îî” și alte interjecții, dar și ajusta în timp real textul atunci când vorbitorul se corectează imediat după o greșeală. Publicația notează că Gemini 3.5 Transcribe este deja folosit pentru funcția „Rambler” din tastatura Gboard de pe Pixel 11 și urmează să fie extins treptat în mai multe produse și servicii Google. Ce câștigă utilizatorii: viteză mai mare și mai puține erori Google compară noul model cu motorul anterior de transcriere, Chirp 3. Conform datelor citate, Gemini 3.5 Transcribe ar aduce: o creștere estimată a vitezei cu aproximativ 70% de la vorbire la textul final; o reducere a ratei de eroare în scenarii de vorbire în timp real la 5,5%, față de 7,32% la Chirp 3. Deși îmbunătățirea de acuratețe nu este descrisă ca „foarte mare”, efectul practic invocat este reducerea volumului de corecturi manuale, relevant pentru cei care folosesc frecvent dictarea. De ce contează: transcrierea devine și „curățare” de conținut, cu riscuri Dincolo de recunoașterea cuvintelor, modelul „încearcă să înțeleagă” intenția utilizatorului, inclusiv prin eliminarea automată a fragmentelor care fac propozițiile mai puțin fluente. Utilizatorii pot încărca și un glosar personalizat, pentru recunoașterea mai bună a termenilor de specialitate. Modelul suportă 85 de limbi și poate procesa înregistrări cu până la trei vorbitori. Totuși, aceeași logică de „ordonare” a textului ridică o limitare importantă: în procesul de „curățare”, AI poate modifica formularea originală. Sursa avertizează că, în contexte unde este necesară redarea fidelă a declarațiilor (de exemplu, situații în care „nu se poate schimba exprimarea”), această „lustruire inteligentă” poate fi nepotrivită. [...]
Donald Trump a transformat opoziția locală față de centrele de date pentru inteligență artificială într-o temă cu miză economică și electorală , atacând comunitățile care blochează proiectele și sugerând că astfel vor rămâne „înapoiați și săraci”, potrivit HotNews . Mesajul vine pe fondul unei rezistențe publice largi față de infrastructura care susține „boom-ul” AI, dar și al presiunii politice înaintea alegerilor de la jumătatea mandatului din noiembrie. Trump a scris pe Truth Social că „singurul motiv” pentru care comunitățile din SUA nu și-ar dori centre de date ar fi dorința de a ajunge „înapoiate și sărace”. În aceeași postare, el a legat acceptarea acestor investiții de „impozite mult mai mici” și „locuri de muncă peste tot”. Opoziție publică majoritară, pe fondul temerilor de mediu și costuri Rezistența nu este marginală. Conform unui sondaj recent citat de The Guardian , trei sferturi dintre americani spun că s-ar opune construirii unui centru de date lângă locuințele lor, iar peste șase din zece ar fi „cu fermitate” împotrivă. În mișcarea anti-centre de date, localnicii invocă, între altele: potențiale efecte negative asupra mediului; creșterea costurilor utilităților. De la infrastructură la risc politic: presiune pe aleșii locali și campanii negative Centrele de date au declanșat o reacție negativă la nivel național, iar analiștii citați în materialul preluat de HotNews notează că subiectul ar urma să influențeze decizii la alegerile din noiembrie. În unele comunități, nemulțumirea a mers până la inițierea unor demersuri de revocare a aleșilor locali care au sprijinit aprobarea proiectelor. Tema a intrat și în arsenalul de campanie al ambelor partide. O notă a Comitetului Național Republican pentru Senat a avertizat că politica privind centrele de date poate afecta perspectivele electorale ale senatorului Jon Husted din Ohio, numit în ianuarie 2025 pentru a ocupa locul rămas vacant după ce JD Vance a devenit vicepreședinte, potrivit New York Times . În același stat, adversarul său, Sherrod Brown, este menționat ca difuzând reclame de milioane de dolari în care îl numește pe Husted „imaginea centrelor de date din Ohio”. În Wisconsin, reprezentantul republican Tom Tiffany, candidat la funcția de guvernator, a încercat să-și eticheteze rivalul democrat drept „David Crowley, omul centrelor de date”. Crowley a replicat, pe site-ul campaniei, că dacă o comunitate locală nu dorește un centru de date, „nu ar trebui să fie obligată să aibă unul”. Argumentul geopolitic al lui Trump: „China va avea de câștigat” Trump a susținut și că, dacă SUA blochează centrele de date care alimentează inteligența artificială, „China va avea de câștigat”. El a avertizat că, dacă americanii „omoară găina cu ouă de aur”, nu vor avea „pe cine să dea vina decât pe ei înșiși”, adăugând că „China nu ar putea fi mai fericită” de opoziția față de aceste proiecte. [...]
Veniturile Zhipu AI au urcat cu 400% în S1, dar pierderile rămân mari , un semn că monetizarea modelelor de inteligență artificială în China avansează rapid, însă cu costuri încă greu de susținut, potrivit HotNews , care citează Reuters . Startupul din Beijing a raportat venituri de 953,9 milioane de yuani (141,96 milioane de dolari) în primul semestru, în creștere cu 400% față de aceeași perioadă a anului trecut. În același timp, compania a înregistrat o pierdere netă de 2 miliarde de yuani pentru cele șase luni încheiate la 30 iunie, față de o pierdere de 2,4 miliarde de yuani în perioada similară din anul anterior. Cheltuielile de cercetare și dezvoltare au crescut cu 36,6%, la 2,1 miliarde de yuani, ceea ce indică presiunea investițiilor necesare pentru a ține pasul într-o piață în care rivalii reduc prețurile și accelerează lansările de modele noi. Concurență mai dură și presiune pe prețuri Zhipu se confruntă cu o competiție tot mai intensă în sectorul AI din China, unde jucători precum Alibaba și ByteDance, dar și startup-uri ca Moonshot, reduc prețurile și se întrec în lansări. În același registru, rivala MiniMax (listată la Bursa din Hong Kong în ianuarie) a raportat o creștere de 283% a veniturilor din primul semestru, până la 116,6 milioane de dolari, însă pierderea netă ajustată „mai mult decât s-a dublat”, potrivit informațiilor citate. De ce contează: creștere rapidă, dar decalaj mare față de SUA Chiar și cu aceste ritmuri de creștere, veniturile Zhipu și MiniMax rămân „o fracțiune” din cele ale laboratoarelor americane, ceea ce evidențiază dificultatea startup-urilor chineze de a transforma utilizarea tot mai largă a modelelor (inclusiv open-source) în venituri comparabile. În material sunt menționate, ca termen de comparație, veniturile raportate de companii americane: Anthropic ar fi depășit 65 de miliarde de dolari până la sfârșitul lunii iulie, iar OpenAI ar fi depășit 25 de miliarde de dolari mai devreme în acest an. Diferențiere prin modele și costuri mai mici, inclusiv pe cipuri locale Zhipu spune că încearcă să se diferențieze prin modele axate pe programare și securitate cibernetică. Compania a afirmat că modelul GLM-5.3 a obținut rezultate comparabile cu Mythos 5 al Anthropic în teste „white-box” (teste în care evaluatorul are acces la detalii interne) pentru verificarea codului-sursă și identificarea vulnerabilităților, dar a rămas în urmă la sarcini mai complexe de exploatare a vulnerabilităților. Pe partea de costuri și lanț de aprovizionare, Zhipu a lansat în această lună modelul GLM-5.3-Flash, despre care spune că are costuri mai reduse și că a fost testat integral folosind cipuri produse în China. În iunie, capitalizarea bursieră a Zhipu a depășit pentru scurt timp 1 trilion de dolari Hong Kong, după lansarea GLM-5.2, însă ulterior acțiunile au pierdut aproape jumătate din valoare, potrivit datelor citate. [...]
