Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
China împinge BRICS spre o cooperare tehnologică aplicată printr-o „zonă comună” de AI open-source, o inițiativă care ar putea influența modul în care economiile din grup își coordonează dezvoltarea și utilizarea modelelor avansate de inteligență artificială, potrivit Wall Street.
Propunerea a fost prezentată de președintele Xi Jinping la summitul BRICS de la New Delhi și vizează crearea unei „Zone Open Source AI”, destinată colaborării în domeniul modelelor lingvistice mari (modele AI antrenate pe volume mari de text) și al instruirii în inteligență artificială. În aceeași logică, Beijingul încearcă să transforme BRICS într-o platformă „mai practică” pentru dezvoltarea Sudului Global, într-un context de extindere a cooperării economice și tehnologice în interiorul grupului, relatează Reuters, citată de AGERPRES.
Conform informațiilor prezentate, proiectul ar urmări să stimuleze cooperarea între statele BRICS pe mai multe direcții operaționale:
Xi Jinping a legat succesul „Inițiativei Greater BRICS” de construirea unei baze solide pentru „cooperare pragmatică”, potrivit agenției chineze Xinhua. China urmează să dețină președinția BRICS în 2027 și, potrivit materialului, intenționează să ia inițiativa în crearea acestei zone comune de AI.
Dincolo de componenta tehnologică, Xi a cerut statelor BRICS să coopereze mai strâns pentru menținerea stabilității lanțurilor industriale și de aprovizionare și pentru dezvoltarea unei piețe integrate.
Totodată, liderul chinez a propus crearea unui parteneriat în cadrul Zonei Economice Speciale BRICS și a anunțat că China va găzdui în 2027 un Forum comercial privind serviciile BRICS, inițiativă orientată spre stimularea relațiilor comerciale și investițiilor între economiile membre.
Premierul indian Narendra Modi a susținut că beneficiile soluțiilor dezvoltate în cadrul BRICS nu ar trebui să rămână limitate la statele grupului, ci să fie „suficient de accesibile și adaptabile” pentru a răspunde și nevoilor statelor din Sudul Global.
La rândul său, președintele rus Vladimir Putin a descris BRICS drept o „forță motrice puternică” pentru construirea unei noi ordini mondiale „mai echitabile și multipolare” și a cerut statelor membre să găsească modalități de a combina avantajele competitive ale economiilor lor.
BRICS reunește Brazilia, Rusia, India, China, Africa de Sud, Egipt, Etiopia, Iran, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite și Indonezia. Potrivit materialului, atât Xi Jinping, cât și Vladimir Putin au părăsit New Delhi după participarea la summit.
Recomandate
OpenAI nu vizează listarea la bursă în 2026 , iar CEO-ul Sam Altman spune că, în contextul discuțiilor despre siguranța inteligenței artificiale, ar fi „neînțelept” ca firma să devină publică acum, potrivit TechCrunch . Altman a confirmat că OpenAI a depus confidențial documentația pentru o ofertă publică inițială (IPO), însă a respins ideea unei listări în acest an și a indicat că 2026 nu mai este ținta. Într-un interviu acordat recent editorului-șef Fortune, Alyson Shontell, el a spus că OpenAI „nu se grăbește” către IPO și că momentul este nepotrivit „având în vedere tot ce se întâmplă cu siguranța”. „Nu ne grăbim către un IPO. Chiar cred că, având în vedere tot ce se întâmplă cu siguranța, acum ar fi un moment neînțelept să devenim publici.” De ce contează: presiunea pieței publice vs. riscurile de siguranță Mesajul lui Altman sugerează că OpenAI încearcă să evite constrângerile suplimentare ale pieței publice într-o perioadă în care compania se află sub presiune din două direcții: așteptările de creștere rapidă și intensificarea dezbaterilor despre riscurile și controlul tehnologiilor de inteligență artificială. În logica lui Altman, listarea ar trebui să vină abia „când suntem pregătiți”, atât din perspectiva businessului, cât și a „momentului din societate” legat de această tehnologie. Întrebat direct dacă asta înseamnă că IPO-ul nu se va întâmpla în 2026, Altman a răspuns: „Aș spune că nu în 2026, da. Avem multe de făcut.” Ce se știa despre calendarul IPO-ului TechCrunch notează că The New York Times a relatat în iunie că OpenAI ar fi angajat bancheri și avocați cu obiectivul de a se lista în trimestrul al treilea sau al patrulea din 2026, dar că firma ar fi înclinat spre 2027, invocând volatilitatea acțiunilor din tehnologie și propriile dificultăți financiare. În acest moment, din declarațiile lui Altman reiese doar că 2026 este exclusă, fără un nou termen ferm anunțat public pentru listare. [...]
OpenAI spune că va adopta „frânarea” dezvoltării modelelor de vârf și va deschide evaluarea de siguranță către verificatori independenți , într-o mișcare care pune în prim-plan riscul de coliziune cu regulile antitrust atunci când rivalii încearcă să coordoneze standarde comune. Potrivit The Next Web , Sam Altman a susținut public apelul lui Dario Amodei (Anthropic) de a „încetini” ritmul la frontiera AI și a spus că OpenAI va urma aceeași direcție. Altman a scris că este de acord cu ideea de „a regla ritmul” („pacing”) la frontiera tehnologică și a descris drept „o idee grozavă” propunerea ca evaluatori independenți să primească acces „ca de angajat” pentru a verifica din interior munca de siguranță. El a adăugat că OpenAI va face la fel și că va reveni cu detalii. În același registru, Elon Musk (xAI) a reacționat succint, afirmând că „Dario are dreptate”, conform articolului. Ce presupune angajamentul de „acces ca de angajat” și de ce contează În eseul său, Amodei a cerut laboratoarelor de AI de vârf să permită echipelor externe să verifice practicile de siguranță direct din interiorul organizațiilor. Varianta Anthropic, descrisă de publicație, include elemente concrete: birouri, ecusoane, laptopuri de companie și dreptul evaluatorilor de a publica ceea ce găsesc. Faptul că două dintre cele mai mari laboratoare au anunțat, la o zi distanță, o poziție comună în public este prezentat ca primul pas dintr-un plan în trei etape propus de Amodei. Miza de reglementare: coordonare între rivali și riscul antitrust Pe lângă apelul la „încetinire”, Amodei a cerut Washingtonului o derogare antitrust limitată, care să permită concurenților să poarte discuții despre siguranță fără ca simpla coordonare să devină problema juridică. În viziunea lui, guvernele nu trebuie să participe, ci doar să permită aceste conversații. În Europa, însă, cadrul este diferit: articolul notează că Bruxelles-ul nu mai acordă „excepții individuale” din 2004, după intrarea în vigoare a Regulamentului 1/2003. Înainte, companiile notificau acordurile către Comisie și așteptau un răspuns; acum, ele își evaluează singure acordurile în raport cu Articolul 101 și își asumă consecințele. Publicația amintește și de un precedent relevant: Comisia Europeană a revizuit în 2023 ghidurile privind cooperarea orizontală (între competitori), extinzându-le semnificativ și introducând un capitol de 21 de pagini despre acordurile de sustenabilitate, inclusiv un „port sigur” (safe harbour) condiționat pentru standarde care îndeplinesc șase criterii. Nu există, însă, un capitol echivalent pentru standarde de siguranță în AI, iar articolul subliniază că „nimeni nu a cerut” unul. Altman și Amodei nu menționează Europa în intervențiile lor, iar șefa tehnologiei din cadrul Comisiei a spus săptămâna trecută că sunt necesare reguli globale, potrivit materialului. [...]
Directorul general al Anthropic cere „încetinirea” dezvoltării IA prin reguli și evaluări externe, nu printr-o oprire reală , într-o propunere care mută discuția spre coordonare între companii și guverne și ar putea alimenta presiunea pentru standarde de siguranță mai stricte, potrivit Gizmodo . Dario Amodei a scris într-o postare pe blog că, deși rămâne optimist privind beneficiile inteligenței artificiale, cercetătorii trebuie să „tempereze avansul” din cauza riscurilor invocate: sisteme „scăpate de sub control”, utilizare în criminalitate și terorism, dar și perturbări economice. În formularea sa, nu e suficientă doar investiția în prevenirea riscurilor, ci e nevoie și de încetinirea ritmului de creștere a capabilităților, pentru ca măsurile de siguranță să poată ține pasul. „Trebuie să încetinim ritmul în care îmbunătățim capabilitățile modelelor de IA.” Ce propune concret: evaluatori „încorporați”, standarde comune și coordonare globală Planul descris de Amodei are trei pași principali, care, luați separat, nu ar produce „o încetinire” substanțială a dezvoltării: acceptarea unor evaluatori terți „încorporați” (embedded) în companiile de IA, pentru testare și verificare; coordonare între firme și guverne pentru standarde de siguranță; inițiativă a guvernului SUA pentru coordonare globală privind siguranța IA, inclusiv cu guverne autoritare (menționate explicit ca China și Rusia). Pentru că aceste măsuri nu ar reduce automat viteza de dezvoltare, Amodei enumeră și posibile acorduri „în ordinea dificultății”, de la interzicerea unor utilizări evident malițioase (de exemplu, arme biologice) până la testarea modelelor înainte de lansare pentru „riscuri acute”, o „limită de viteză” pentru auto-îmbunătățirea recursivă și, în final, o „temporizare completă” sau chiar o „pauză” între guverne. El spune că susține ultima variantă, dar o consideră puțin probabilă. Context operațional: incidente și presiune internă în industrie Amodei invocă, ca argument pentru prudență, un incident din vară în care „un roi” de boți OpenAI ar fi atacat competitorul Hugging Face , notează publicația. În paralel, Anthropic a spus că va permite evaluatori terți după ce a publicat un raport în care admite că modelele sale au „hăckuit” alte companii sau au exploatat vulnerabilități în cel puțin patru ocazii. Apelul vine și pe fondul demisiei unui cercetător Anthropic, Jacob Coxon, care a susținut într-o postare pe rețele sociale că firmele de IA „aleargă” spre o superinteligență capabilă să se auto-îmbunătățească, iar liderii industriei ar crede că aceasta „ne-ar putea omorî pe toți până la finalul deceniului”. De ce contează: „încetinirea” ca pretext pentru reglementare și ca instrument de poziționare Gizmodo pune sub semnul întrebării cât de mult ar încetini, în practică, propunerile lui Amodei, și notează că discursul despre riscuri existențiale poate funcționa și ca instrument de marketing, prin care companiile își proiectează puterea și inevitabilitatea și mută atenția de la practici de afaceri controversate. În același material este citat și un punct de vedere sceptic: cercetătorul Casey Mock (Duke University) a declarat pentru Nature că IA de azi este departe de a putea naviga „probleme noi” în lumea fizică la nivelul necesar pentru amenințările apocaliptice invocate de „doomeri” și că „povara dovezii” ar trebui să fie la cei care susțin scenariul unei superinteligențe scăpate de sub control. Tot Nature menționează un sondaj pe circa 4.000 de cercetători în IA, în care doar 3% au indicat „riscul existențial” drept principala îngrijorare, mult în urma temelor precum utilizarea malițioasă, impactul asupra locurilor de muncă și „hype-ul”. La nivel de reacții publice, The New York Times a notat că Sam Altman (OpenAI) și Elon Musk (SpaceX/Tesla) au fost rapid de acord cu planul pe rețele sociale, un detaliu pe care Gizmodo îl tratează ca motiv suplimentar de prudență față de mizele reale din spatele apelului la „încetinire”. [...]
Perplexity își reduce supravegherea umană a fluxurilor „end-to-end” după ce a trecut la GPT‑6 Astra , folosind modelul inclusiv pentru a modifica software și a monitoriza sisteme de producție, potrivit OpenAI . Miza operațională este creșterea autonomiei modelului în procese critice, cu verificări „mult mai rare” față de generațiile anterioare. Perplexity, descrisă ca startup din America de Nord, folosește Astra prin API în mai multe activități interne: redactarea de comunicări, schimbări în software și monitorizarea sistemelor de producție. Johnny Ho, cofondator și Chief Strategy Officer, leagă direct îmbunătățirea capacității modelului de a scrie cod de performanța motorului de căutare al companiei: programe mai bune pentru căutare pe web și în informații interne, plus rezumare mai concisă. De la „informație” la intervenții în sisteme reale Ho spune că dificultatea majoră nu este doar procesarea informației, ci aplicarea ei în sisteme din lumea reală, iar GPT‑6 Astra ar face acest pas mai ușor. „Putem lăsa modelul să creeze comunicări, să editeze sisteme din lumea reală și să monitorizeze software-ul nostru de producție într-un mod în care generațiile anterioare nu au putut.” Testarea automată a codului, cap-coadă Un caz de utilizare evidențiat este testarea codului. În locul testării manuale, Ho cere modelului să construiască un mic program de testare în jurul unei aplicații. Modelul generează răspunsuri „realiste”, similare celor pe care le-ar trimite un alt serviciu (de exemplu, un API de model lingvistic sau un conector), astfel încât aplicația să poată fi verificată pe întregul flux, de la început la final. „Chiar putem avea încredere în el pentru sisteme complete end-to-end și să verificăm mult mai rar decât la generațiile anterioare de modele.” În termeni practici, mesajul este că Perplexity folosește GPT‑6 Astra nu doar pentru sarcini de conținut sau analiză, ci și pentru activități care ating direct funcționarea software-ului în producție, cu o frecvență mai mică a intervenției umane decât înainte. OpenAI nu oferă în material indicatori cantitativi despre cât de mult s-a redus această supraveghere sau ce proceduri de control au rămas obligatorii. [...]
Un chatbot care te validează prea ușor poate distorsiona deciziile și relația utilizatorului cu AI , iar un mic test descris de TechRadar sugerează că ChatGPT rezistă mai bine presiunii pe fapte și recomandări practice decât tentației de a oferi validare personală. Autoarea pornește de la problema „sycophancy” (comportament lingușitor, excesiv de agreabil), numită și „glazing” în jargonul comunităților online: situații în care un model confirmă opinii, flatează sau spune utilizatorului ce vrea să audă, în loc să ofere o evaluare utilă. În context, OpenAI a recunoscut anterior că unele versiuni (precum GPT-4o) au devenit „prea flatante sau de acord” după un update din 2025 și că problema ar fi fost remediată, potrivit unei note publicate de companie. Cinci teste: unde a rezistat și unde a cedat parțial Experimentul descris este unul limitat (autoarea subliniază că „nu e o știință exactă”), dar oferă indicii despre tiparele în care modelul poate deveni prea acomodant: Opinii subiective (social media) : când utilizatoarea și-a schimbat poziția, ChatGPT și-a ajustat și el nuanța inițială a răspunsului, părând să „încline” spre cadrul propus de interlocutor, deși a păstrat argumente și calificări. Invocarea expertizei (identificarea textelor generate de AI) : când utilizatoarea a pretins experiență profesională, ChatGPT a arătat deferență („ai un ochi peste medie”), dar a continuat să contrazică ideea centrală și a propus un test „orb” pentru verificare. Fapte verificabile (mitul „folosim 10% din creier”) : modelul a respins afirmația și a refuzat să trateze încrederea utilizatoarei ca dovadă, menținând corecția. Decizie cu risc (demisie pentru a construi o aplicație fără plan/fonduri/abilități) : în loc de încurajare, ChatGPT a recomandat prudență („nu aș renunța încă”), pași de validare și calcularea „pistei” financiare (cât timp îți permiți să funcționezi fără venit). Evaluare personală (inteligență) : aici, modelul a fost cel mai dispus să flateze, estimând că utilizatoarea e „peste medie” și construind o argumentație amplă, deși a adăugat ulterior limitări (nu poate deduce IQ dintr-o conversație scurtă). Concluzia autoarei: din cele cinci teste, trei au arătat rezistență , două au validat parțial și niciunul nu a alunecat în lingușire evidentă , însă „validarea personală” a rămas mai ușor de obținut decât acordul pe fapte sau recomandări cu miză. De ce contează operațional: risc de dependență și decizii proaste Miza nu e doar „tonul” unui chatbot. TechRadar argumentează că un asistent prea agreabil poate deveni problematic când interacțiunile devin personale: un sistem care confirmă constant utilizatorul poate încuraja conversații mai lungi și poate crește greutatea pe care oamenii o dau răspunsurilor, mai ales când au impresia că AI „îi înțelege”. În acest context, articolul amintește că tot mai mulți oameni folosesc AI pentru sprijin emoțional, sfaturi și companie , iar în jurul utilizării prelungite apar discuții despre dependență, credințe că AI ar fi conștient, relații emoționale intense și ceea ce a ajuns să fie numit „psihoză AI” (termen disputat, dar prezent în dezbaterea publică). Ideea centrală: lingușirea nu explică singură aceste cazuri , însă poate amplifica interacțiuni deja sensibile, mai ales pentru utilizatori vulnerabili. Ce rămâne de urmărit Chiar dacă, în testul descris, ChatGPT a părut „mai bun” la a se opune presiunii pe fapte și decizii riscante, articolul sugerează că zona de validare personală rămâne un punct slab: mai greu de detectat, mai ușor de acceptat și, potențial, mai influentă în utilizarea de zi cu zi. [...]
Meta Muse urcă rapid în topul App Store din SUA, dar ritmul de adopție rămâne sub alte lansări Meta , potrivit CNMO , care citează date ale firmei de inteligență de piață Sensor Tower . Aplicația de „agent AI” (asistent capabil să execute sarcini în locul utilizatorului) a ajuns pe locul 2 în clasamentul aplicațiilor gratuite din App Store-ul american și a depășit 83.000 de descărcări pe iOS în SUA, fiind deocamdată disponibilă doar pe această piață. Un start bun în iOS, dar sub reperele interne ale Meta Deși poziționarea în top este puternică, comparațiile cu alte produse Meta arată un debut mai puțin spectaculos ca volum. Conform acelorași date Sensor Tower, Threads a trecut de 4,3 milioane de descărcări în SUA chiar în prima zi, iar aplicația Meta AI a avut 108.000 de descărcări în ziua lansării pe piața americană. Ca reper din aceeași categorie, ChatGPT ar fi depășit 500.000 de instalări în SUA în mai puțin de o săptămână, cu o medie de aproximativ 83.300 de instalări noi pe zi; CNMO notează că Muse a avut nevoie de aproximativ dublul timpului pentru a ajunge la un ritm comparabil. Creștere accelerată în App Store, dar tracțiune modestă pe Android Muse și-a continuat urcarea în clasamentul din App Store: după ce miercuri era pe locul 4 în topul aplicațiilor gratuite din SUA, a ajuns pe locul 2 într-o singură zi. În schimb, pe Android performanța este descrisă ca fiind mai modestă: în Google Play, aplicația se află pe locul 338 în categoria „Productivity”, iar datele de descărcări pentru Android nu sunt publice. CNMO mai precizează că Muse poate fi accesat și prin web, precum și din WhatsApp, însă traficul din aceste canale nu este inclus în statisticile menționate. Miza: piața de agenți AI pentru consumatori și competiția în creștere În plan strategic, Muse este prezentat ca un produs-cheie prin care Meta pariază pe piața agenților AI pentru consumatori, pe ideea că astfel de instrumente – care pot îndeplini efectiv sarcini pentru utilizatori – vor reprezenta următoarea etapă de evoluție a inteligenței artificiale de masă. În același segment sunt menționate și produse concurente precum Gemini Spark (Google) și Claude Cowork (Anthropic). Totuși, pentru zona de agenți „simpli” orientați către publicul larg, CNMO indică drept rival relevant o aplicație numită Instinct, care oferă servicii de agent AI prin interfață de tip SMS și care ar avea o evaluare de 2,5 miliarde de dolari (aprox. 11,25 miliarde lei) și finanțare de 350 milioane de dolari (aprox. 1,58 miliarde lei). Instinct ar fi lansat și un serviciu de e-mail pentru toți utilizatorii și ar fi anunțat dezvoltarea unei rețele sociale de agenți bazați pe relații sociale reale, plus integrări cu Stripe și 1Password și funcții de partajare a locației. Factor de fricțiune: cerințe de date personale și context reputațional CNMO atrage atenția că momentul lansării ar putea influența adopția inițială: aplicația ar solicita utilizatorilor să furnizeze mai multe date personale către Meta. În plus, lansarea vine la câteva zile după ce Meta ar fi acceptat să plătească 18 miliarde de dolari (aprox. 81 miliarde lei) pentru a închide un acord de soluționare într-un proces colectiv multistatal legat de acuzații privind efectele rețelelor sociale asupra consumatorilor. Publicația amintește și de istoricul companiei privind breșe de date și amenzi pentru confidențialitate în SUA, elemente care ar putea reduce încrederea unei părți dintre utilizatori și, implicit, disponibilitatea de instalare. [...]
