Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
Google DeepMind a reconstruit cu IA un moment sportiv fără filmare, folosind o „conductă” hibridă de producție video – un exemplu de cum modelele generative pot fi integrate în fluxuri de post-producție fără a renunța la verificarea pe bază de arhive și efecte vizuale tradiționale, potrivit Google Blog.
Proiectul vizează „Gol da Rua Javari”, un gol atribuit lui Pelé, marcat la 2 august 1959, descris ca o fază cu trei „sombrero” consecutive peste apărători și portar, fără ca mingea să atingă pământul. Momentul nu a fost surprins pe peliculă, iar reconstrucția a fost realizată în colaborare cu familia lui Pelé, istorici, jurnaliști sportivi și legende ale fotbalului, în parteneriat cu Pelé Brand (administratorii oficiali ai patrimoniului Pelé, păstrat de NR Sports).
Materialul final este prezentat ca un mini-documentar, construit pe o combinație de filmare practică și generare asistată de modele de inteligență artificială. Echipa a filmat mai întâi secvențe live-action pe gazonul stadionului Rua Javari, folosind mingi grele din piele și echipamente „de epocă”, iar apoi a folosit aceste imagini ca bază pentru transformarea digitală.
În articol sunt menționate explicit trei direcții tehnice principale:
Pentru reconstrucție au fost folosite „cele mai avansate modele” ale companiei, enumerate ca Veo, Gemini Omni și Nano Banana Pro, alături de instrumente interne.
Publicația susține că o dificultate majoră a fost coregrafia atletică extremă asociată cu un jucător precum Pelé, unde fotorealismul generativ nu este suficient dacă mișcarea nu rămâne credibilă. Soluția descrisă este „Performance Control”, o abordare bazată pe Veo 3 care extrage geometrie 3D și mișcare din filmarea unui cascador, pentru a ghida generarea video.
Fluxul de lucru descris include separarea scenei în straturi editabile (sportivi, fundal), extragerea mișcării 3D și generarea unui fundal „curat”, astfel încât jucătorii și mediul să poată fi modificați independent.
Pentru acuratețe istorică, istoricul brazilian Anita Lucchesi și echipa sa au adunat aproape 2.000 de înregistrări istorice (de la planuri la albume de familie) și peste 3.600 de imagini istorice. Au fost intervievați martori, jurnaliști și membri ai comunității Mooca, folosind inclusiv o machetă la scară a stadionului, fotografii de arhivă și diagrame pentru a reconstrui faza din memorie.
În post-producție, echipa a folosit o „conductă” hibridă: rafinare cu ajutorul modelelor (Gemini Omni și Nano Banana Pro) și apoi efecte vizuale tradiționale pentru compoziția mingii, integrarea granulației și echilibrarea culorilor. Pentru a obține un aspect cât mai apropiat de cinema-ul anilor 1950, ieșirea digitală a fost trecută printr-o mașină de „filmout” (transfer pe film pentru a reproduce caracteristici vizuale specifice peliculei).
Reconstrucția este expusă la Muzeul Pelé din Santos (Brazilia), iar mini-documentarul include interviuri cu istorici, jurnaliști, familia lui Pelé, martori și legende ale fotbalului implicate în proiect.
„Ar fi atât de mândru să vadă toate acestea. Spunea mereu că e păcat că golul nu a fost niciodată înregistrat. Așa că posibilitatea de a-l retrăi, cu toată această tehnologie, este uimitoare.” — Flávia Kurtz, fiica lui Pelé
Recomandate
Peste 200 de economiști și cercetători, inclusiv 16 laureați Nobel, cer guvernelor să intervină rapid pentru a limita șocul pe piața muncii produs de AI , potrivit HotNews , care citează o scrisoare deschisă coordonată de laboratorul pentru economie digitală al Universității Stanford . Scrisoarea avertizează că inteligența artificială „ar putea deveni radical mai puternică în următorii 10 ani” și că efectele economice ar putea depăși ca amploare Revoluția Industrială, dar într-un interval mult mai scurt. Semnatarii indică explicit riscul „pierderii pe scară largă a locurilor de muncă”, alături de potențiale beneficii precum creșteri semnificative ale nivelului de trai. Ce li se cere concret guvernelor Documentul are trei puncte și pune accent pe intervenția publică pentru a orienta dezvoltarea AI către complementaritate cu munca umană, nu înlocuirea ei. În esență, semnatarii cer liderilor să creeze: stimulente care să direcționeze dezvoltarea și utilizarea AI în interes public; mecanisme de protecție pentru a reduce riscurile sociale și economice; instituții capabile să gestioneze tranziția și efectele asupra economiei. Cine semnează și de ce contează Potrivit aceleiași surse, scrisoarea a fost semnată de peste 200 de economiști și cercetători în AI, inclusiv 16 laureați ai Premiului Nobel, alături de informaticieni și directori din companii de tehnologie, inclusiv Anthropic, Google și OpenAI. Printre semnatari sunt menționați Yoshua Bengio, Yann LeCun, Eric Schmidt, Niall Ferguson, Daron Acemoglu, Christopher A. Pissarides, Paul Krugman, Joseph Stiglitz, Jason Furman și Max Tegmark. Bengio avertizează, într-un comunicat separat citat în articol, că este „foarte plauzibil” ca AI să transforme radical economiile și susține că deciziile ar trebui luate „colectiv, democratic”, nu lăsate exclusiv „forțelor pieței”, pentru a evita ca o parte mare a populației să fie „lăsată în urmă”. Miza economică: o tranziție accelerată, cu risc de polarizare Mesajul central al scrisorii este că viteza schimbării poate depăși capacitatea pieței muncii și a instituțiilor de a se adapta. De aici și presiunea pentru acțiune „acum”: dacă AI avansează rapid, costurile sociale ale ajustării (șomaj, inegalitate, tensiuni în sectoarele expuse automatizării) pot crește înainte ca politicile publice să fie pregătite. Scrisoarea nu propune măsuri detaliate, dar fixează o direcție: guvernele sunt chemate să construiască din timp cadrul de stimulente și protecții care să facă din AI o tehnologie ce completează capacitățile oamenilor și distribuie mai larg beneficiile economice. [...]
Europa are „oportunitatea să dominăm” în aplicațiile cu inteligență artificială, dacă accelerează integrarea în produse , susține Alexandru Voica , Head of Corporate Affairs & Policy la Synthesia, un startup care dezvoltă videoclipuri generate cu AI, potrivit HotNews . Voica spune că avantajul Europei ar fi experiența acumulată în „integrare” și în dezvoltarea de aplicații care folosesc AI, dar că regiunea ar trebui să fie „mult mai agresivă” în acest spațiu pentru a transforma competența tehnică în produse și companii competitive. Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat StartupCafe la Berlin, în cadrul evenimentului GITEX AI Europe 2026 , unde Voica a vorbit despre viitorul startup-urilor europene și despre poziționarea lor într-o piață în care viteza de execuție și adoptarea în business devin decisive. Pentru context, Synthesia este un startup axat pe generarea de videoclipuri cu ajutorul inteligenței artificiale, iar Voica ocupă un rol de politici și relații instituționale, zonă relevantă într-un moment în care companiile AI sunt tot mai expuse la discuții despre reguli, utilizare și responsabilitate. Materialul integral este disponibil pe StartupCafe . [...]
Procesul Apple–OpenAI poate întârzia hardware-ul AI al OpenAI și poate redesena controlul asupra „următorului iPhone” , potrivit CNMO , care descrie miza ca fiind mai puțin despre despăgubiri și mai mult despre blocarea, printr-o eventuală interdicție (injuncțiune), a folosirii unor presupuse secrete comerciale legate de produse nepublicate, proiectare, fabricație și lanț de aprovizionare. Apple a depus pe 10 iulie (ora locală) o acțiune în instanță la Curtea Federală din Districtul de Nord al Californiei împotriva OpenAI, io Products și a doi foști angajați Apple, Tang Yew Tan și Chang Liu. Compania susține că pârâții ar fi sustras informații confidențiale pentru a accelera dezvoltarea de hardware AI de consum pentru OpenAI, într-un moment în care astfel de dispozitive ar putea ocoli iPhone-ul ca „punct de intrare” către servicii digitale. De la parteneriat la conflict: controlul asupra „intrării” la utilizator CNMO plasează disputa pe un fir cronologic care pornește din 2024, când Apple a integrat ChatGPT în iPhone, iPad și Mac, cu posibilitatea ca Siri să apeleze ChatGPT cu acordul utilizatorului. În logica parteneriatului, Apple aducea baza de dispozitive și ecosistemul software, iar OpenAI aducea modelul și brandul ChatGPT. Publicația notează însă că relația era structural instabilă: pentru Apple, ChatGPT era o capacitate externă „chemabilă” din sistem; pentru OpenAI, accesul la utilizator era intermediat de Apple. În mai 2026, OpenAI ar fi considerat că parteneriatul nu a adus creșterea de abonamente așteptată și o integrare mai profundă, iar renegocierile ar fi intrat în impas; Reuters este menționată ca sursă care a confirmat atunci discuțiile și a indicat că Apple ar introduce mai multe modele terțe, ceea ce ar putea reduce poziția privilegiată a OpenAI în ecosistem. Ce acuză Apple: documente, acces la rețea și legături cu furnizori Potrivit textului, Apple susține în plângere că peste 400 de foști angajați Apple ar fi ajuns la OpenAI, dar își construiește cazul nu pe migrația de talent, ci pe o presupusă „lanțuire” de acțiuni care ar include: accesarea în continuare a rețelei interne Apple după plecare, printr-un presupus „gol” de autentificare, și descărcarea a zeci de fișiere confidențiale despre hardware; copierea de documente și evitarea controalelor interne, inclusiv prin recomandarea folosirii altor aplicații de comunicare; solicitarea, în context de recrutare, a unor detalii despre produse nepublicate și chiar prezentarea unor componente fizice (de tip baterie, placă de bază, elemente de carcasă) la interviuri; folosirea unor cunoștințe despre lanțul de aprovizionare pentru a obține de la un partener o prelucrare metalică dezvoltată de Apple, partenerul fiind indus în eroare că ar exista permisiunea Apple. CNMO subliniază că, în acest moment, acestea sunt acuzații ale Apple, iar OpenAI a răspuns că nu este interesată de secrete comerciale ale altor companii și că se concentrează pe dezvoltarea de tehnologie inovatoare. De ce contează: interdicția poate lovi direct calendarul și costurile proiectului Din perspectiva impactului operațional, miza centrală este tipul de măsuri cerute de Apple: interzicerea deținerii, folosirii sau divulgării secretelor comerciale invocate, returnarea materialelor, conservarea probelor (e-mailuri, fișiere, metadate) și despăgubiri pentru pierderi și câștiguri necuvenite. Publicația argumentează că elementul cu efect imediat ar fi o eventuală interdicție: dacă instanța ar considera că proiectarea, fabricația sau alegerile de furnizori ale OpenAI au fost influențate de informații protejate, OpenAI ar putea fi forțată să-și reevalueze proiectul hardware — ce design poate rămâne, ce furnizori trebuie schimbați și ce decizii tehnice trebuie demonstrate ca fiind rezultatul unei dezvoltări independente. Chiar și fără o victorie completă a Apple, un litigiu lung ar putea întârzia planurile OpenAI și ar putea crește presiunea asupra furnizorilor, partenerilor și investitorilor, prin riscul de reproiectare sau oprire. În lectura CNMO, disputa depășește un conflict clasic de secrete comerciale: este o confruntare pentru cine va controla următoarea generație de dispozitive AI — fie că va arăta ca un telefon, un dispozitiv fără ecran sau o categorie nouă — și, implicit, cine va sta între utilizator și serviciile digitale în următorul deceniu. [...]
Mai mulți angajați OpenAI au ieșit public în apărarea CEO-ului Sam Altman , respingând ideea unei culturi interne care ar penaliza critica și susținând că managementul acceptă dezacordul — o temă cu impact direct asupra modului în care compania își poate păstra și atrage talent într-o perioadă în care guvernanța OpenAI rămâne intens discutată, potrivit IT之家 . Declarațiile au apărut ca reacție la o postare (între timp ștearsă) a lui Nick Huber, responsabil de produse de inteligență artificială la OpenAI. Dintr-o captură a postării, Huber relata că, la un interviu, un intervievator i-ar fi cerut să folosească date pentru a valida o opinie „presupus” deținută de Altman. Mesajul central: critica ar fi tolerată, nu sancționată Eric Mitchell, co-lider al echipei „post-training frontier” (zona de ajustare a modelelor după antrenarea inițială), spune că l-a contrazis de mai multe ori direct pe Altman, i-a corectat afirmații sau și-a exprimat nemulțumirea față de conducere, fără consecințe negative. Potrivit lui Mitchell, de fiecare dată Altman ar fi ascultat „cu curiozitate și deschidere”, uneori fiind dispus să cedeze. El menționează că unul dintre aceste conflicte de opinii a avut loc în primele șase luni după ce s-a alăturat OpenAI. Mitchell mai susține că afirmația potrivit căreia OpenAI ar avea o cultură în care angajații ar suferi represalii pentru critici directe la adresa conducerii „nu corespunde realității”. Foști angajați: „toleranță neobișnuită” față de dezacord În comentariile la postarea lui Mitchell, doi foști angajați au lăudat atitudinea lui Altman față de feedback: Gabriel Petersson, fost cercetător la OpenAI și Midjourney, care ulterior și-a fondat propria companie, afirmă că poate confirma că Altman este „foarte dispus să accepte opinii”. Un fost angajat care a plecat din OpenAI în aprilie (menționat ca „Depp” în material) spune că, indiferent dacă abordarea se dovedește bună sau rea pe termen lung, OpenAI a arătat o „toleranță neobișnuită” față de dezacord și critică internă. Separat, cercetătorul OpenAI Brandon McKinzie a scris pe X că nu evită să critice conducerea și că liderii nu doar ascultă criticile, ci le tratează „extrem de serios” și chiar acționează, considerând acest lucru unul dintre avantajele majore ale companiei. Context: guvernanța OpenAI, sub lupă după criza din 2023 Discuția despre stilul de conducere al lui Altman continuă de la episodul din 2023, când a fost îndepărtat temporar și apoi reinstalat ca CEO. La acel moment, consiliul de administrație a susținut că Altman „nu a fost întotdeauna sincer în comunicare”. Într-un context separat, Altman a declarat recent, în procesul cu Elon Musk , că se consideră „un om de afaceri onest și demn de încredere”. De ce contează: „siguranța psihologică” ca avantaj operațional Materialul amintește și o cercetare din 2021 potrivit căreia posibilitatea ca angajații să critice deschis — inclusiv ca aceste critici să fie discutate la nivelul întregului loc de muncă — poate crește „siguranța psihologică” (sentimentul că poți vorbi fără teama de consecințe). În același registru, un angajat responsabil de instrumentul de programare OpenAI Codex, Victor Nuñez, descrie frecvența „discuțiilor dificile” din companie și susține că, deși OpenAI e concentrată pe inteligență artificială și automatizare, cultura internă ar fi „foarte umană”. [...]
Samsung Health condiționează păstrarea și sincronizarea datelor de sănătate de acceptul pentru antrenarea AI , potrivit 9to5Google . Utilizatorii care refuză consimțământul sau îl retrag din setările aplicației sunt avertizați că datele lor vor fi șterse și nu vor mai fi sincronizate în contul Samsung, ceea ce ridică miza deciziei într-o zonă sensibilă: informațiile medicale. Ce cere Samsung și ce date intră la „AI training” Publicația notează că notificarea de consimțământ le permite celor de la Samsung să folosească datele din Samsung Health pentru „antrenare și modelare” a inteligenței artificiale, inclusiv cu „revizuire umană” (adică persoane care pot verifica datele în procesul de îmbunătățire a modelelor). Pe o pagină de suport a companiei, Samsung explică: Datele de sănătate pe care ne-ați permis să le colectăm și să le procesăm vor fi folosite pentru antrenarea și modelarea AI, inclusiv revizuire umană, pentru a îmbunătăți Samsung Health, inclusiv algoritmi care analizează condiții de sănătate și funcțiile noastre AI. Conform articolului, setul de date vizat include, între altele: numărul de pași; date despre somn; informații despre medicație; monitorizarea ciclului; „dosarul complet de sănătate”, inclusiv tratamente, rezultate ale testelor și alte informații. Ce se întâmplă dacă refuzi: ștergere și oprirea sincronizării Dacă utilizatorul renunță la consimțământ din setările aplicației, apare un mesaj care indică faptul că Samsung Health va șterge datele și nu le va mai sincroniza pe viitor. În practică, asta înseamnă cel puțin că istoricul nu va mai fi disponibil între dispozitive, dar 9to5Google notează că pot exista și efecte suplimentare. Samsung formulează astfel consecința retragerii consimțământului: Nu veți putea sincroniza datele de sănătate cu contul Samsung, iar datele dvs. de sănătate vor fi șterse, cu excepția cazului în care păstrarea este necesară conform legii aplicabile. Dacă păstrarea este obligatorie, le vom șterge imediat ce se încheie perioada legală de retenție. Context: redesign cu funcții AI și lansări hardware în apropiere Schimbarea apare în timp ce redesignul Samsung Health „se lansează treptat” și aduce mai multe funcții bazate pe AI, mai scrie publicația. Momentul este, de asemenea, apropiat de lansarea Galaxy Watch 9 , ceea ce sugerează o integrare mai puternică între ceasurile companiei și funcțiile AI din aplicație, fără ca articolul să detalieze exact ce funcții noi depind de acest consimțământ. [...]
Folosirea repetitivă a formulei „nu doar X, ci Y” devine un indiciu operațional pentru textele generate de AI , pe măsură ce această structură apare de circa trei ori mai des în conținutul produs de chatbot-uri decât în textele scrise de oameni, potrivit Mediafax , care citează o analiză a companiei Pangram . Formulări de tipul „nu este doar o rețetă, ci un simbol” sau „nu este doar orașul iubirii, ci…” au devenit suficient de frecvente în răspunsurile chatbot-urilor încât sunt descrise ca un „tic de limbaj”, notează publicația italiană Il Post , citată de Mediafax. De ce contează: un tipar util, dar imperfect, pentru detectarea conținutului AI Pangram, companie care dezvoltă instrumente de detectare a textelor generate de inteligența artificială, susține că structurile „nu doar X, ci Y” sunt de aproximativ trei ori mai frecvente în textele produse de AI decât în cele redactate de oameni. În practică, asta înseamnă că repetiția acestei construcții poate funcționa ca semnal de verificare în procese editoriale, în evaluarea conținutului din mediul online sau în controlul calității textelor „asistate” de AI. Totuși, prezența unei singure astfel de formulări nu este o dovadă că un text a fost generat de un chatbot, pentru că structura există de secole în limbajul uman. De unde vine „ticul”: retorică clasică, date de antrenare și evaluări umane Construcția „nu este X, ci Y” ține de retorica clasică și este asociată cu epanortoza – o figură de stil prin care o afirmație este corectată sau intensificată pentru a obține un efect mai puternic. Potrivit lingvistei Beatrice Cristalli, citată în material, formula atrage atenția și creează impresia unei explicații mai elaborate sau mai surprinzătoare, ceea ce o face eficientă într-un mediu online cu atenție limitată. Cercetătorii indicați în articol avansează mai multe explicații pentru frecvența ridicată la chatbot-uri: modelele lingvistice mari (LLM), precum cele din spatele ChatGPT, Gemini sau Copilot, au fost antrenate pe volume mari de texte de pe internet, unde această construcție este deja răspândită; în etapa de rafinare a modelelor, numită „ reinforcement learning from human feedback ” (învățare prin feedback uman), evaluatorii tind să favorizeze răspunsurile care par mai nuanțate și mai bine argumentate; expertul Tuhin Chakrabarty, citat de The Atlantic, sugerează că acest tipar ar fi putut primi constant evaluări mai bune, încurajând utilizarea lui. Efect de contagiune în comunicarea companiilor și riscul unui cerc vicios Materialul semnalează și o posibilă amplificare în zona corporativă: revista Barron’s a observat că, între 2023 și 2025, utilizarea structurii în comunicările companiilor s-a multiplicat de peste patru ori, pe fondul creșterii redactării cu ajutorul inteligenței artificiale. Specialiștii mai avertizează asupra unui risc pe termen mediu: pe măsură ce internetul se umple de texte generate de AI, acestea pot ajunge să fie folosite la antrenarea noilor modele, ceea ce ar crea un „cerc vicios” în care chatbot-urile învață din conținut produs de alte chatbot-uri și repetă tot mai des aceleași clișee. Cum ar trebui folosit indiciul Lingviștii citați în articol subliniază că problema nu este existența figurilor de stil, ci transformarea lor în automatism. Ca urmare, „nu doar X, ci Y” poate fi cel mult un indiciu, mai relevant atunci când apare excesiv și alături de alte tipare repetitive, nu un criteriu unic de identificare a textelor generate sau asistate de AI. [...]
