Știri
Știri din categoria Inteligență artificială

Google DeepMind a reconstruit cu IA un moment sportiv fără filmare, folosind o „conductă” hibridă de producție video – un exemplu de cum modelele generative pot fi integrate în fluxuri de post-producție fără a renunța la verificarea pe bază de arhive și efecte vizuale tradiționale, potrivit Google Blog.
Proiectul vizează „Gol da Rua Javari”, un gol atribuit lui Pelé, marcat la 2 august 1959, descris ca o fază cu trei „sombrero” consecutive peste apărători și portar, fără ca mingea să atingă pământul. Momentul nu a fost surprins pe peliculă, iar reconstrucția a fost realizată în colaborare cu familia lui Pelé, istorici, jurnaliști sportivi și legende ale fotbalului, în parteneriat cu Pelé Brand (administratorii oficiali ai patrimoniului Pelé, păstrat de NR Sports).
Materialul final este prezentat ca un mini-documentar, construit pe o combinație de filmare practică și generare asistată de modele de inteligență artificială. Echipa a filmat mai întâi secvențe live-action pe gazonul stadionului Rua Javari, folosind mingi grele din piele și echipamente „de epocă”, iar apoi a folosit aceste imagini ca bază pentru transformarea digitală.
În articol sunt menționate explicit trei direcții tehnice principale:
Pentru reconstrucție au fost folosite „cele mai avansate modele” ale companiei, enumerate ca Veo, Gemini Omni și Nano Banana Pro, alături de instrumente interne.
Publicația susține că o dificultate majoră a fost coregrafia atletică extremă asociată cu un jucător precum Pelé, unde fotorealismul generativ nu este suficient dacă mișcarea nu rămâne credibilă. Soluția descrisă este „Performance Control”, o abordare bazată pe Veo 3 care extrage geometrie 3D și mișcare din filmarea unui cascador, pentru a ghida generarea video.
Fluxul de lucru descris include separarea scenei în straturi editabile (sportivi, fundal), extragerea mișcării 3D și generarea unui fundal „curat”, astfel încât jucătorii și mediul să poată fi modificați independent.
Pentru acuratețe istorică, istoricul brazilian Anita Lucchesi și echipa sa au adunat aproape 2.000 de înregistrări istorice (de la planuri la albume de familie) și peste 3.600 de imagini istorice. Au fost intervievați martori, jurnaliști și membri ai comunității Mooca, folosind inclusiv o machetă la scară a stadionului, fotografii de arhivă și diagrame pentru a reconstrui faza din memorie.
În post-producție, echipa a folosit o „conductă” hibridă: rafinare cu ajutorul modelelor (Gemini Omni și Nano Banana Pro) și apoi efecte vizuale tradiționale pentru compoziția mingii, integrarea granulației și echilibrarea culorilor. Pentru a obține un aspect cât mai apropiat de cinema-ul anilor 1950, ieșirea digitală a fost trecută printr-o mașină de „filmout” (transfer pe film pentru a reproduce caracteristici vizuale specifice peliculei).
Reconstrucția este expusă la Muzeul Pelé din Santos (Brazilia), iar mini-documentarul include interviuri cu istorici, jurnaliști, familia lui Pelé, martori și legende ale fotbalului implicate în proiect.
„Ar fi atât de mândru să vadă toate acestea. Spunea mereu că e păcat că golul nu a fost niciodată înregistrat. Așa că posibilitatea de a-l retrăi, cu toată această tehnologie, este uimitoare.” — Flávia Kurtz, fiica lui Pelé
Recomandate

Google DeepMind spune că Argon scrie deja peste 75% din cod, dar fără „accelerare” măsurabilă a cercetării AI potrivit The Next Web , care relatează declarațiile lui Sergey Brin și concluziile din raportul intern de siguranță pentru Gemini 4 Argon. Brin a afirmat, într-o discuție despre Gemini 4 Argon, că Google „începe să urce pe banda RSI” (îmbunătățire recursivă, adică AI care ajută la construirea unei versiuni mai bune de AI). În esență, modelul și cercetătorii „lucrează mână în mână” la următoarea generație Gemini, ceea ce ar putea scurta ciclurile de dezvoltare. Business Insider a relatat inițial despre roundtable, iar Google a distribuit ulterior videoclipul. Ce arată raportul de siguranță: mult cod generat de AI, dar control uman și efect limitat Raportul de „safety and security” publicat de Google DeepMind pentru Argon (PDF) concluzionează că nu există „nicio accelerare semnificativă de la un capăt la altul” a cercetării și dezvoltării în AI, indiferent dacă este „condusă de AI” sau nu. Riscul asociat cu AI care accelerează cercetarea AI este evaluat ca „în prezent scăzut”. În același timp, documentul descrie o automatizare substanțială a muncii de inginerie: „Majoritatea” codului de producție și a remedierilor de erori sunt redactate de agenți AI, însă modificările rămân supuse revizuirii umane înainte de trimitere. „Cea mai mare parte” a codului de producție la Google DeepMind este acum în proporție de peste 75% scrisă de AI. Ponderea cererilor de integrare a codului (pull requests) complet delegate a crescut de la 7,5% în aprilie la 11,9% în septembrie. Aproximativ 88% încă necesită ghidaj uman repetat sau cod scris de un om. Raportul mai notează că oamenii rămân esențiali în alegerea direcțiilor de cercetare, proiectarea experimentelor și diagnosticarea problemelor de antrenare. În testele interne pe sarcini de cercetare AI, Argon rezolvă doar circa jumătate dintre provocări; automatizarea completă ar necesita un scor „aproape perfect”. Ritmul de îmbunătățire: creștere ușor mai mare, dar „nesemnificativă statistic” Google urmărește îmbunătățirea Gemini printr-un indice intern construit din 92 de benchmark-uri. Raportul indică o creștere de la 0,091 puncte pe lună înainte de 1 aprilie 2026 la 0,118 puncte pe lună după această dată, diferență pe care o descrie drept nesemnificativă statistic. Argon se situează peste această tendință, însă explicația avansată este una operațională, nu „auto-accelerare” prin AI: mai multe investiții și mai multă putere de calcul pentru antrenare. De ce contează: RSI intră în zona de reglementare, înainte să fie demonstrat pe deplin Chiar dacă raportul nu găsește o accelerare end-to-end, discuția despre RSI se mută rapid în zona de politici publice. În material sunt menționate două semnale relevante: un raport (Gladstone AI) bazat pe interviuri cu cercetători de la Anthropic, OpenAI și Google DeepMind, în care „cei mai mulți” cred că RSI ar putea începe în trei până la 12 luni, posibil mai devreme în absența unei intervenții a guvernului SUA; congresmanul american Ro Khanna, care a spus că plănuiește un proiect de lege pentru a interzice AI care se auto-îmbunătățește, în timp ce OpenAI a cerut SUA să conducă stabilirea unor standarde globale. Pentru companii, miza imediată nu este doar viteza cu care apar modele noi, ci și cum vor arăta obligațiile de control, audit și responsabilitate atunci când AI ajunge să contribuie direct la propria evoluție, chiar și parțial. [...]

Boya intră pe piața recorderelor cu abonament, combinând un dispozitiv de 80 de dolari cu transcrieri și „Ask AI” : potrivit Notebookcheck , noul Notra Neo mizează pe un model hibrid – hardware ieftin, dar funcții avansate de transcriere și rezumare livrate prin planuri lunare – care poate schimba costul real de utilizare pentru profesioniști și echipe. Notra Neo este un reportofon compact, compatibil MagSafe (prindere magnetică pentru iPhone), gândit pentru apeluri și întâlniri. Are moduri dedicate pentru înregistrare ambientală, înregistrare apeluri telefonice și înregistrare prin Bluetooth, iar fișierele pot fi gestionate atât local, cât și în cloud. Ce primești din „AI”: transcrieri, rezumate și căutare în înregistrări Dispozitivul suportă transcriere în peste 140 de limbi și include identificare „inteligentă” a vorbitorilor, pentru a diferenția participanții în transcrieri. Dincolo de transcriere, Boya spune că sistemul poate genera: rezumate; liste de acțiuni (action items); „hărți mentale” (mind maps), pe baza a peste 60 de șabloane profesionale. Compania mai menționează o funcție „Ask AI”, care ar permite găsirea rapidă a unor informații în fișierele înregistrate. Specificații operaționale: autonomie, microfoane, export Notra Neo are 8 GB stocare locală și, potrivit Boya, poate înregistra continuu până la 20 de ore, cu o reîncărcare de 1,5 ore. Folosește două microfoane MEMS (microfoane miniaturale) și tehnologie de procesare vocală, iar compania afirmă că poate capta clar voci de la până la 5 metri. Înregistrările se sincronizează în cloud prin aplicația Boya OS, care oferă stocare gratuită nelimitată, conform informațiilor din articol. Fișierele pot fi accesate și pe computer pentru editare și revizuire, iar exportul este disponibil în 10 formate, inclusiv MP3, WAV, DOC, TXT, PDF și JPEG. Pe partea de confidențialitate, Boya afirmă că informațiile sunt criptate end-to-end și că există conformitate cu standarde de confidențialitate precum HIPAA (standard american folosit inclusiv pentru date medicale). Preț: dispozitiv ieftin, costuri recurente pentru transcriere Boya Notra Neo costă 79,99 dolari (aprox. 370 lei) și este disponibil în negru, alb, galben neon și roz deschis, pe site-ul companiei și pe Amazon. Dispozitivul cântărește 34,5 g și are 63 x 63 x 8 mm. Pentru funcțiile de transcriere și șabloane, Boya propune trei planuri: Starter (gratuit): 600 de minute de transcriere/lună și 10 șabloane presetate; Pro (17,99 dolari/lună, aprox. 83 lei): 1.280 minute/lună, 40 șabloane, șabloane personalizate și chatbotul Ask AI; Ultimate (29,99 dolari/lună, aprox. 138 lei): transcrieri nelimitate și toate cele 60 de șabloane presetate. Pentru utilizatorii care au nevoie de transcrieri frecvente, diferența dintre prețul de achiziție și costul lunar al serviciilor devine elementul decisiv: dispozitivul este accesibil, dar valoarea (și costul total) se mută în abonament și în volumul de transcriere inclus. [...]

Elon Musk susține că SpaceX a subestimat piața-țintă pentru servicii de calcul AI , după ce compania a indicat în documentele depuse pentru IPO o piață totală adresabilă (TAM – dimensiunea teoretică maximă a pieței) de 28,5 trilioane de dolari (aprox. 128 trilioane lei), potrivit Wccftech . Mesajul, publicat pe X, nu include o cifră nouă, dar ridică miza pentru narațiunea economică din jurul repoziționării SpaceX ca furnizor de infrastructură de calcul pentru inteligență artificială, nu doar ca operator de lansări și internet prin satelit. Într-o postare scurtă, Musk a afirmat că estimarea din dosarul companiei a fost greșită și că valoarea reală este „mult mai mare”, fără să ofere detalii sau metodologie. Lipsa unei actualizări cuantificabile limitează însă utilitatea afirmației pentru investitori și pentru evaluarea realistă a oportunității, mai ales în contextul în care TAM-urile sunt, prin definiție, estimări sensibile la ipoteze. Ce a spus SpaceX în documentele S1 despre piața AI Conform articolului, SpaceX a menționat în depunerea S1 că 90% din piața totală adresabilă estimată de 26,5 trilioane de dolari ar proveni din AI. În interiorul acestei componente, compania a împărțit potențialul astfel: 22,7 trilioane de dolari din aplicații AI pentru companii (enterprise); 760 miliarde de dolari din abonamente pentru consumatori; 600 miliarde de dolari din publicitate digitală. Separat, Starlink ar reprezenta cea mai mare parte din restul, cu o piață de conectivitate estimată la 1,6 trilioane de dolari. De ce contează: repoziționarea SpaceX pe infrastructura de calcul AI Punctul economic central este că SpaceX își leagă tot mai explicit povestea de creștere de infrastructura pentru AI, unde investițiile sunt masive, iar competiția se poartă pe acces la energie, cipuri și capacitate de procesare. În acest cadru, o estimare de piață „mult mai mare” ar susține o teză de expansiune agresivă și ar justifica proiecte cu cheltuieli de capital ridicate, dar fără o cifră și fără ipoteze publice rămâne, deocamdată, un semnal de poziționare, nu o recalibrare verificabilă. Proiectele invocate: centre de date și „calcul în spațiu” Wccftech leagă afirmația lui Musk de ambițiile sale de a pune online sute de mii de procesoare grafice (GPU) pentru AI în cadrul proiectului de centru de date „Colossus”. Articolul menționează că „Colossus 2”, construit în Memphis , ar urma să aducă online până la finalul anului peste 660.000 de GPU-uri NVIDIA Blackwell și că instalația rulează deja pe 550.000 de GPU-uri Blackwell GB300 și GB200. În paralel, SpaceX ar avea planuri pentru proiectul „Starmind”, descris ca o inițiativă care ar folosi sateliți pentru a livra putere de calcul, după un model inspirat de constelația Starlink. Musk ar viza lansări „încă de la finalul lui 2027”, iar SpaceX ar colabora cu NVIDIA pentru adaptarea platformei „Vera Rubin” la infrastructura din spațiu. Context: cum arată estimările de piață în zona infrastructurii AI Articolul oferă și repere din industrie: CEO-ul AMD, Lisa Su, a vorbit recent la 2026 OCP Global Summit despre o piață totală adresabilă de 1,5 trilioane de dolari pentru acceleratoare AI în centre de date, iar NVIDIA a indicat în apeluri cu investitorii un „backlog” (comenzi/cerere în așteptare) de 2 trilioane de dolari din partea marilor operatori de cloud (hyperscaleri). Pentru SpaceX, diferența este că își ancorează o parte din evaluarea potențială în ipoteza unei piețe AI de ordinul zecilor de trilioane de dolari — iar acum Musk sugerează că și această ancoră ar fi conservatoare, fără să explice de ce. [...]

Inteligența artificială ar putea împinge PIB-ul SUA la 44.000 de miliarde de dolari până în 2030 , potrivit unui model economic intern al Anthropic , relatează news.ro . Estimarea ar însemna o creștere de la „puțin peste 30.000 de miliarde de dolari” în prezent, pe fondul accelerării capacităților AI. Declarațiile au fost făcute de Jack Clark , cofondator al Anthropic, sâmbătă, la reuniunile anuale ale Fondului Monetar Internațional și Băncii Mondiale, organizate la Bangkok. Clark a spus că îmbunătățirea rapidă a AI va accelera schimbările „în toate domeniile de activitate”. „Știu că pare foarte puțin plauzibil, dar aceasta este una dintre implicațiile faptului că tehnologia continuă să se îmbunătățească.” Ce ar presupune, economic, un astfel de scenariu Potrivit lui Clark, o expansiune de această magnitudine ar implica apariția unor industrii și invenții noi, care să susțină o creștere puternică a producției economice americane. El a argumentat, totodată, că AI contribuie deja la accelerarea semnificativă a descoperirilor științifice. Miza pentru companii și autorități: reguli mai stricte În același timp, cofondatorul Anthropic a avertizat că amploarea transformărilor generate de AI impune o cooperare internațională mai strânsă pentru stabilirea unor reguli de reglementare „neobişnuit de stricte şi serioase”, adaptate impactului tehnologiei. Estimarea privind PIB-ul este prezentată ca rezultat al unui model intern al companiei și este tratată chiar de autorul ei ca fiind, cel puțin la prima vedere, dificil de crezut; materialul nu oferă detalii despre metodologia modelului sau despre ipotezele folosite. [...]

Meta a rescris termenii care i-ar fi permis să își antreneze IA pe site-urile clienților , după reacții negative din partea companiilor și a presei, potrivit The Next Web . În versiunea revizuită a documentului, cuvântul „train” („antrena”) nu mai apare, însă criticii spun că schimbarea nu închide complet subiectul. Modificarea a fost făcută târziu, vineri, după plângeri venite de la clienți business, a relatat Gizmodo. Meta a transmis într-o declarație pentru Mercury News: „V-am auzit și vrem să clarificăm.” Ce se schimbă în practică pentru companiile care folosesc produse comerciale Meta Meta susține că termenii de „crawling” (accesare automată a paginilor web cu programe de tip crawler/bot) s-au aplicat „întotdeauna” doar produselor sale de publicitate și business, iar acum această limitare este formulată explicit în document. În același timp, compania spune că nu își schimbă modul în care funcționează crawler-ele web. Termenii ar urma să intre în vigoare pe 30 octombrie, iar companiile îi acceptă prin simpla continuare a utilizării produselor comerciale Meta. De ce nu sunt convinși editorii: „antrenarea” nu mai e listată, dar nici interzisă explicit News/Media Alliance, organizație care reprezintă editori din SUA, consideră că „reparația” limitează doar scopurile pentru care Meta poate folosi conținutul. Potrivit Mercury News, purtătorul de cuvânt Sam Quigley a spus că eliminarea „training”-ului din lista de utilizări nu înseamnă că practica este interzisă în mod expres. „Încă este potențial pe masă.” Quigley a mai atras atenția că termenii nu precizează că Meta va respecta robots.txt — fișierul prin care site-urile indică roboților ce pagini pot sau nu pot vizita. Miza de reglementare și operațională: regulile vechi pentru boți sunt puse sub presiune Formularea termenilor acoperă date colectate de „web scrapers, bots, spiders, crawlers și user agents” (categorii de programe automate care navighează și colectează conținut de pe web). Contextul este extinderea „agenților IA” pe internet, care crește presiunea pe regulile tradiționale de acces automatizat la conținut. În paralel, Meta își accelerează strategia de IA după lansarea Muse, iar în piață apar și instrumente dedicate „agenților” — inclusiv produse dezvoltate de startup-uri precum Firecrawl. [...]

Bill Gates pregătește o extindere a campaniei pentru siguranța inteligenței artificiale, mizând pe influența directă asupra directorilor executivi , potrivit The Next Web , care citează un material Axios bazat pe surse anonime. Miza este una de reglementare: Gates ar urmări reguli mai ferme într-un moment în care, susțin sursele, consideră că autoritățile reacționează prea lent la accelerarea capabilităților modelelor și la incidentele de securitate. Conform relatării, Gates „se sprijină personal” pe lideri de business și ia în calcul o mobilizare majoră a resurselor sale pentru această agendă, fără ca forma exactă a campaniei să fie încă definită. Axios notează și o replică atribuită lui Gates, spusă unei persoane consultate pe tema siguranței IA: „Pot ajunge la directori executivi pe tema asta mai bine decât poți tu.” De ce își schimbă Gates abordarea Sursele citate de Axios spun că Gates a devenit tot mai îngrijorat de trei evoluții: creșterea capabilităților modelelor, incidente de securitate „alarmante” și ceea ce el percepe drept reglementare slabă. În timp ce își pregătea argumentele pentru reguli mai stricte, ar fi discutat pe larg cu directori din domeniul IA, cercetători și susținători ai siguranței, inclusiv cu CEO-ul Anthropic, Dario Amodei . Acest proces l-ar fi făcut să considere limitarea riscurilor IA drept una dintre cele mai importante teme ale vieții sale, potrivit acelorași surse. Ce propuneri a avansat deja Materialul trece în revistă poziționări recente ale lui Gates, care indică direcția posibilă a demersului: în 2023, a scris că „riscurile IA sunt reale, dar gestionabile”; în august, a cerut instituții noi pentru coordonarea politicilor de IA, „locuri de muncă rezervate oamenilor” și o taxă pe „jetoane IA” și roboți; luna trecută, a avertizat că IA ar putea provoca „un miliard de decese” și a dus argumentele în podcastul lui Ezra Klein. Presiune pe reglementare, tensiune cu Washingtonul Axios mai susține că apelurile lui Gates pentru reglementare puternică l-ar putea aduce în conflict cu administrația Trump, descrisă ca favorizând o abordare mai relaxată. Potrivit relatării, administrația ar fi organizat un grup de oficiali de rang înalt care să „supravegheze industria” printr-un pact voluntar de siguranță. Separat, unele persoane cu care Gates ar fi discutat au descris această ofensivă drept un „comeback tour”, interpretat ca o încercare de refacere a moștenirii sale publice afectate de asocierea din trecut cu Jeffrey Epstein. Gates a spus, potrivit Axios, că înțelege că unii îi pot respinge avertismentele din acest motiv. [...]