Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
Xiaomi spune că modelul său MiMo-V2-Pro a intrat în top 5 global în clasamentul Text Arena, potrivit ITHome, care citează o postare a fondatorului, președintelui și CEO-ului companiei, Lei Jun.
Conform informațiilor prezentate, MiMo-V2-Pro a urcat în primele cinci modele la nivel mondial în dimensiunea „Model Rank” din Text Arena, pe baza performanțelor raportate la raționament logic complex, respectarea instrucțiunilor lungi și stabilitatea în dialoguri cu mai multe runde. Lei Jun afirmă că modelul Xiaomi este „doar în urma” Anthropic, OpenAI și Google în această evaluare.
În același set de clasamente, Xiaomi apare și la nivel de „LabRank” (indicator care ar măsura capacitatea de cercetare și dezvoltare a laboratorului): Text Arena (ArenaExpert) plasează Xiaomi pe locul 4 la nivel global, iar Code Arena pe locul 5, mai notează publicația chineză.
Lei Jun a descris și mecanismul de evaluare al Text Arena, susținând că acesta folosește un sistem de „testare dublu-orb”: identitatea modelelor ar fi ascunsă, iar utilizatori reali din întreaga lume ar vota în timp real calitatea răspunsurilor. Scopul ar fi reducerea practicilor de optimizare pentru seturi de date fixe („urcarea în clasament” prin antrenare țintită pe benchmark-uri).
Potrivit Xiaomi MiMo, de la lansarea globală a seriei Xiaomi MiMo-V2, pe 19 martie 2026, modelele MiMo-V2-Pro și MiMo-V2-Omni au atras interes din partea dezvoltatorilor, iar varianta Pro ar fi ajuns pe primul loc în clasamentele zilnice, săptămânale și de tendință ale OpenRouter după volumul de apeluri.
Pe scurt, informațiile anunțate de Xiaomi indică următoarele poziționări și repere:
Pentru piață, astfel de rezultate contează în măsura în care clasamentele de tip „arena” sunt folosite ca semnal rapid al calității percepute de utilizatori, iar poziționarea în topuri poate influența adopția în rândul dezvoltatorilor și integrarea în platforme de acces la modele. În același timp, detaliile despre metodologie și replicabilitate rămân esențiale atunci când companiile își compară public performanțele.
Recomandate
Jay Collins, un bancher de la Citi, avertizează că ascensiunea inteligenței artificiale (AI) și a roboticii ar putea duce la un „sfârșit tragic” pentru capitalism , potrivit HotNews.ro . Collins, președinte al Citigroup pentru sectorul public, a subliniat că aceste tehnologii reprezintă provocări majore pentru capitalism, care trebuie abordate de liderii politici și de afaceri. Collins susține că pentru a integra AI și robotica în societate, capitalismul trebuie ajustat și remodelat, similar cu transformările din timpul Revoluției Industriale. El avertizează că, fără aceste schimbări, capitalismul ar putea deveni un regim autoritar. Impactul asupra forței de muncă Bancherul explică faptul că AI și robotica vor afecta în primul rând locurile de muncă cognitive, începând cu cele de birou. Domenii precum software-ul, finanțele, media și consultanța sunt expuse riscului, iar clasa de mijloc ar putea fi afectată semnificativ. Collins atrage atenția asupra unei economii de tip „K”, în care inegalitatea între cei bogați și cei săraci se adâncește. În SUA, doar 10% din populație deține o avere netă considerabilă, în timp ce clasa de mijloc stagnează, neavând acces la active de capital. Collins avertizează că acest dezechilibru va crește odată cu avansul AI. Faze ale dezvoltării AI Collins identifică patru faze ale dezvoltării AI. Prima fază este cea a inteligenței artificiale generative, urmată de faza agentică, în care AI poate realiza sarcini autonom. A treia fază implică AI „fizică”, integrată în roboți, iar ultima fază, cea mai provocatoare pentru capitalism, este Inteligența Artificială Generală (AGI). „Gândiți-vă la ea ca trecând de la analiză și cercetare la acțiune. Un agent poate acționa”, subliniază Collins. Provocări și soluții Collins estimează că următorul val major de perturbări pe piața muncii va avea loc până la sfârșitul acestui deceniu. El subliniază că integrarea AI și roboticii în producție va afecta locurile de muncă fizice și că liderii din tehnologie ar prefera să încetinească acest proces, dar sunt constrânși de competiția geostrategică, în special cu China. Ca soluție, Collins propune un „dividend de productivitate”, care ar putea începe cu sume mici și ajustate treptat. Acesta ar putea fi finanțat prin impozitarea roboților, AI, activelor și miliardarilor, sau printr-o reproiectare a sistemului de protecție socială. Collins subliniază necesitatea unor experimente agresive pentru a găsi soluții viabile, avertizând că fără un răspuns adecvat, capitalismul și democrația ar putea suferi consecințe grave. [...]
Wikipedia a interzis folosirea inteligenței artificiale pentru generarea sau rescrierea conținutului în enciclopedia sa online, potrivit The Guardian . Decizia vizează în special utilizarea modelelor lingvistice de mari dimensiuni (LLM, sisteme de tip ChatGPT) și se aplică versiunii în limba engleză, care are peste 7,1 milioane de articole. Schimbarea de politică vine după dezbateri în comunitatea de editori voluntari, unde subiectul folosirii AI a fost disputat. Publicația notează că un vot al editorilor a susținut interdicția, conform 404 Media . Wikipedia motivează măsura prin faptul că utilizarea LLM „încalcă adesea” principiile de bază ale proiectului. Totuși, politica introduce două excepții: AI poate fi folosită pentru traduceri și pentru corecturi minore de stil, cu condiția ca un om să verifice rezultatul și ca instrumentul să nu adauge informații noi. „Editorilor li se permite să folosească LLM-uri pentru a sugera corecturi de bază ale propriilor texte și să includă unele dintre ele după o revizuire umană, cu condiția ca LLM-ul să nu introducă conținut propriu”, se arată în noua politică. În același document, Wikipedia avertizează că astfel de modele pot modifica sensul unui text dincolo de cerința inițială și pot ajunge la formulări care nu sunt susținute de sursele citate. Contextul mai larg este creșterea utilizării instrumentelor de AI pentru informare, The Guardian menționând că ChatGPT ar fi depășit Wikipedia la numărul de vizite lunare anul trecut. Articolul amintește și poziții anterioare ale lui Jimmy Wales, fondatorul Wikipedia, care a descris rezultatele înșelătoare sau „halucinate” ale AI drept „un dezastru” și a spus că, deși AI ar putea ajuta în anumite zone, nu ar trebui folosită pentru redactarea articolelor „cel puțin deocamdată”. [...]
Studenții de la AC Iași testează un câine-robot numit GrivAI , potrivit Euronews , care ar urma să fie făcut treptat mai independent cu ajutorul algoritmilor de inteligență artificială. Deocamdată, robotul este controlat prin comenzi și se plimbă în laboratoarele Facultății de Automatică și Calculatoare din Iași. GrivAI este folosit ca platformă practică pentru dezvoltarea și testarea algoritmilor, după o perioadă în care lucrul s-a făcut mai ales în simulatoare. Asistentul Alexandru Brașoveanu spune: „Scopul lui este să ne ajute sa dezvoltăm și să testam algortimul de inteligență artificială.” Prof. Robert Gabriel, prodecanul Facultății de Automatică și Calculatoare, UTI Iași: „Este foarte important deoarece, până acum, s-a lucrat la nivel de simulator. Acum, folosind acest câine GrivAI, cum a fost el numit, avem posibilitatea de a permite testarea acestor algoritmi de AI în vederea deplasării autonome a unui dispozitiv din punctul A în punctul B." Din punct de vedere tehnic, GrivAI are opt camere și o rețea de senzori, este rezistent la șocuri și poate ridica aproximativ 20 de kilograme. Potrivit inventatorilor, are și funcții de localizare în spațiu care nu necesită control uman, inclusiv capacitatea de a se amplasa singur. Studenții și profesorii văd proiectul ca pe un instrument de învățare și un pas spre aplicații în teren. Un student, Robert, consideră că robotul ar putea fi folosit „în misiuni de salvare în zone cu risc seismic”, iar conducerea facultății ia în calcul și implicarea persoanelor nevăzătoare, pentru a testa dacă „cățelul electronic” le poate ajuta să se deplaseze în siguranță. Robotul a costat peste 100.000 de euro și a fost achiziționat într-un proiect de cercetare, prin Hubul Român de Inteligență Artificială. [...]
Un dezvoltator Mozilla a lansat „cq”, un fel de Stack Overflow pentru agenți . Proiectul, anunțat pe blogul Mozilla.ai de Peter Wilson , își propune să atenueze o slăbiciune frecventă a instrumentelor de programare bazate pe inteligență artificială: folosirea de informații învechite și lipsa unui mecanism standard de împărtășire a „lecțiilor” învățate după momentul în care a fost antrenat modelul. Conform descrierii, agenții de programare ajung adesea să ia decizii pe baza unor date depășite, de exemplu să încerce apeluri către interfețe (API) care au fost între timp retrase. Cauza ține de „tăietura” temporală a datelor de antrenare și de absența unui acces fiabil și structurat la contextul curent de rulare. Uneori se folosește RAG (generare augmentată cu regăsire, adică aducerea de informații recente din surse externe în timpul execuției), dar nu constant și nici complet, mai ales în situațiile în care agentul nu știe că îi lipsește o informație relevantă. O a doua problemă vizată este duplicarea efortului: mai mulți agenți ajung să rezolve aceleași blocaje în mod repetat, fără să existe un canal comun de reutilizare a soluțiilor apărute după data-limită a antrenării. Rezultatul este consum de resurse (inclusiv „jetoane” de procesare, adică unități de calcul facturate de furnizorii de modele) și energie pentru probleme care, în practică, au fost deja rezolvate de alții. cq încearcă să creeze un „bun comun” de cunoștințe: înainte să abordeze o sarcină necunoscută (o integrare de API, o configurație CI/CD sau un cadru software nou), agentul interoghează „cq commons”; dacă alt agent a întâlnit deja situația, informația poate fi reutilizată înainte de a se scrie cod. Când un agent descoperă ceva nou, propune acea cunoaștere înapoi, iar alți agenți confirmă ce funcționează și semnalează ce a devenit depășit, într-un model în care încrederea se acumulează prin utilizare, nu prin autoritate. Ars Technica notează însă că, pentru adopție la scară, proiectul va trebui să gestioneze riscuri precum securitatea, „otrăvirea” datelor (introducerea intenționată de informații false) și acuratețea, în condițiile în care cq vrea să depășească soluțiile curente de tip fișiere.md (precum claude.md sau agents.md) în care dezvoltatorii adaugă manual instrucțiuni pe baza încercărilor și erorilor. [...]
Companiile chineze își mută focusul AI spre aplicații de business și monetizarea brevetelor , potrivit Mediafax , pe fondul unei competiții în care simpla dezvoltare de modele generale (precum modelele lingvistice mari, adică sisteme antrenate pe volume mari de text) nu mai este considerată suficientă pentru a genera venituri rapid. Conform unei analize CNBC , firmele din China își îndreaptă atenția către soluții adaptate pe industrii – de la juridic și financiar până la resurse umane – care pot rezolva probleme concrete și pot fi vândute mai ușor în piețe diferite, unde regulile și practicile locale diferă semnificativ. De la chatboturi la instrumente pentru operațiuni și comerț Un exemplu este Alibaba.com, platformă care conectează companii din SUA și Europa cu furnizori din China. Președintele companiei, Kuo Zhang, a spus că Alibaba caută parteneriate cu firme din SUA care dezvoltă modele AI specializate, capabile să înțeleagă legislația, regulile financiare sau procesele de resurse umane din fiecare țară. Alibaba a lansat recent Accio Work, o versiune îmbunătățită a platformei sale de „sourcing” (identificare și selecție de furnizori), cu funcții de inteligență artificială integrate. Instrumentul vizează accelerarea unor activități operaționale, într-un context în care taxele comerciale se pot schimba rapid, iar companiile au nevoie de decizii luate într-un timp scurt. Funcțiile menționate în articol includ: căutarea rapidă de produse și componente; completarea automată a documentelor vamale; calcularea marjelor de profit. Parteneriate externe pentru a acoperi diferențele de reglementare Un punct central al noii strategii este colaborarea cu firme din afara Chinei, pe motiv că modelele dezvoltate local nu pot acoperi ușor diferențele dintre legislațiile naționale. În această logică, soluțiile AI sunt gândite să „înțeleagă” reguli locale și să reducă fricțiunile administrative care încetinesc extinderea internațională. „Scopul este ca un antreprenor să poată transforma rapid o idee într-un produs și să îl vândă pe piețe diferite, fără să fie blocat de birocrație.” Miza economică, așa cum reiese din material, nu mai este doar performanța tehnologică, ci capacitatea de a transforma rapid tehnologia în venituri, prin produse și servicii aplicate direct în procesele de business. Start-up-uri care monetizează proprietatea intelectuală, nu transportul de produse Schimbarea nu se vede doar la giganți. Startup-ul MagicPen Bio, o companie tânără din China, dezvoltă plante care luminează în întuneric, folosind cercetare biologică asistată de AI. În loc să exporte plantele – dificil de transportat – compania vinde tehnologia din spate, pentru care are deja aproximativ 20 de brevete. Fondatorul estimează venituri de circa 200 de milioane de yuani (aproximativ 29 de milioane de dolari) în 2026 și caută parteneri în SUA și Orientul Mijlociu, potrivit articolului. „Brevetele, noua marfă” și limita AI în lumea fizică Orientarea spre vânzarea tehnologiei este susținută și la nivel oficial, arată materialul. La Zhongguancun Forum, desfășurat săptămâna trecută la Beijing, multe dintre „produsele” expuse nu au fost bunuri fizice, ci brevete, într-un format prezentat ca un târg global unde companiile pot „cumpăra” și „vinde” tehnologie la nivel internațional. În paralel, articolul indică și o limită importantă pentru AI în aplicații din lumea reală, precum roboții umanoizi: lipsa datelor fizice standardizate (mișcări, gesturi, interacțiuni), mai greu de colectat decât textele folosite la antrenarea chatboturilor. Ca exemplu, compania Linkerbot încearcă să construiască o bază de date cu abilitățile mâinii umane, de la mișcări simple la gesturi fine, pentru ca roboții să poată învăța și reproduce acțiuni în situații reale. [...]
Lideri ai industriei chineze de cipuri admit un decalaj de 5-10 ani față de vârful global la cipurile pentru centre de date cu inteligență artificială, potrivit Tom’s Hardware , care citează un raport DigiTimes de la SEMI Industry Innovation Investment Forum, organizat în cadrul SEMICON China 2026 (25-27 martie, Shanghai). Executivi din semiconductori au spus că cererea alimentată de inteligența artificială pune presiune pe lanțul de aprovizionare și pe capacitatea de execuție, de la echipamente de fabricație și componente pasive până la forța de muncă. Mesajul comun al panelului a fost că investițiile și modernizarea producției vor rămâne esențiale, pe fondul creșterii cheltuielilor de capital în industrie. David Wang, director general al ACM Research, a susținut că următorul salt de performanță va depinde de echipamentele pentru fabricarea semiconductorilor, nu doar de proiectarea cipurilor. În intervenția sa, el a indicat că instrumentele de producție pentru generațiile următoare nu există încă, iar ritmul dezvoltării lor va influența direct evoluția capacității de calcul. „Instrumentele de fabricație pentru generația următoare nu au fost încă dezvoltate”, a spus David Wang, director general al ACM Research. Wei Li, vicepreședinte executiv al National Silicon Industry Group, a indicat o creștere a cererii pentru memorii, circuite integrate de management al energiei pentru centre de date și tehnologii optoelectronice, pe fondul nevoilor de transmisie de date. În același timp, el a menționat 6G ca zonă care începe să capete greutate în prioritățile industriei. Presiunea se vede și în componentele pasive folosite pe scară largă în servere. Daniel Yuan, vicepreședinte executiv al Sino IC Leasing, a spus că există deficit de condensatori ceramici multistrat (MLCC), în contextul accelerării construcției de centre de date. Tom’s Hardware notează că Sino IC Leasing este o companie de leasing financiar susținută de stat și concentrată exclusiv pe industria circuitelor integrate, iar observațiile sale sunt tratate ca un indicator al tensiunilor mai largi din aprovizionare. Pe partea de producție, Lee Haiming, vicepreședinte senior la Chongqing Xinlian Microelectronics, a afirmat că ritmul de creștere al inteligenței artificiale obligă turnătoriile (fabricile care produc cipuri la comandă) din China să se extindă mai repede, însă retenția de talente și utilizarea echipamentelor rămân constrângeri. El a adăugat că China este competitivă la cipuri pentru electronice de consum, dar rămâne în urmă cu cinci până la zece ani la semiconductori pentru auto și centre de date, indicând adoptarea inteligenței artificiale în producție ca una dintre căile de reducere a decalajului. În același cadru, a fost menționată și extinderea internațională: Wang a pus accent pe investiții susținute și pe dimensiunea pieței pentru competitivitate globală, iar Li a recunoscut persistența constrângerilor geopolitice, susținând totuși că firmele pot ajunge la clienți externi dacă livrează valoare, în condițiile în care competiția internă împinge tot mai multe companii către export. [...]
