Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
OLX lansează AutoGPT, un chatbot AI pentru căutarea mașinilor, disponibil și în România noul instrument, dezvoltat în parteneriat cu OpenAI, marchează extinderea utilizării inteligenței artificiale în platformele de anunțuri auto operate de grup și promite să simplifice modul în care utilizatorii își aleg vehiculele. AutoGPT funcționează ca un asistent conversațional care permite căutări în limbaj natural, astfel încât utilizatorii pot descrie direct ce tip de mașină își doresc, iar sistemul generează rapid recomandări personalizate.
Instrumentul oferă în câteva secunde o listă scurtă de opțiuni, însoțite de informații relevante:
AutoGPT este deja disponibil pe platforma Otomoto din Polonia, urmând să fie lansat și pe LaCentrale (Franța), Autovit.ro (România) și Standvirtual (Portugalia). Accesul se face prin ChatGPT, în secțiunea dedicată aplicațiilor.
Noul produs vine în completarea AutoIQ, un serviciu dedicat dealerilor auto lansat anterior de OLX, și face parte dintr-o strategie mai amplă a grupului de integrare a inteligenței artificiale în serviciile sale. OLX Group, cu sediul în Amsterdam și deținut de Prosus, operează mai multe platforme cunoscute, inclusiv OLX, Autovit.ro, Storia și Property24.
Inițiativa reflectă direcția Prosus de a accelera adoptarea AI în companiile din portofoliu, inclusiv prin parteneriate tehnologice menite să extindă utilizarea acestor soluții la nivel global, inclusiv în Europa.
Recomandate
Automatizarea codării cu AI mută competiția în zona de design coerent , iar instrumente precum TypeUI încearcă să rezolve tocmai „uniformizarea” interfețelor generate de modele, potrivit Mobilissimo . Miza operațională pentru echipele care construiesc rapid produse cu AI (așa-numitul „vibe coding”) este să obțină rezultate consistente vizual, fără să piardă timp în iterații și corecții de detaliu. În material, TypeUI este prezentat ca un proiect apărut dintr-o nevoie practică: dacă nu primește instrucțiuni precise despre stil (culori, spațieri, componente, „look & feel”), AI-ul tinde să livreze rezultate „generice”, care fac proiecte diferite să arate similar. Într-un context în care aplicațiile și site-urile pot fi generate „pe bandă rulantă”, diferențierea prin identitate vizuală devine un factor de competitivitate. Ce face TypeUI, concret, în fluxul de lucru cu AI TypeUI folosește fișiere de ghidaj (menționate ca design.md și skill.md ) pentru a seta de la început reguli de design pe care modelul AI să le urmeze. Ideea este să reducă inconsistențele tipice din proiectele generate rapid, precum: butoane cu stiluri diferite de la o pagină la alta; spațieri „fără logică”; formulare construite după reguli diferite; componente care par adunate din proiecte separate; elemente UI care își schimbă stilul între secțiuni. Proiectul este disponibil ca open-source pe GitHub (repo: https://github.com/bergside/typeui ) și, potrivit sursei, a depășit 1.000 de instalări. Integrare cu instrumente și un server MCP pentru ecosistemul OpenAI TypeUI este descris ca fiind utilizabil „imediat” și compatibil cu instrumente precum Google Stitch ( https://blog.google/innovation-and-ai/models-and-research/google-labs/stitch-ai-ui-design/ ), Codex, Cursor și alte platforme „agentice” (adică sisteme AI care pot executa pași și acțiuni în lanț, nu doar să răspundă la întrebări). Un element operațional nou menționat este introducerea unui „server MCP” ( https://mcp.typeui.sh/ ), care ar permite, în ecosistemul OpenAI, instalarea și apelarea directă de către model în timpul dezvoltării. Model de business: gratuit + abonament Pe lângă componenta open-source, TypeUI are și o ofertă premium. În prezent, există „aproape 70 de stiluri” disponibile pe https://www.typeui.sh/design-skills , dintre care o parte sunt gratuite, iar restul sunt incluse într-un abonament: 30 dolari/lună (aprox. 140 lei) 120 dolari/an (aprox. 560 lei) Context: experiență anterioară în produse UI Mobilissimo leagă TypeUI de experiența anterioară a echipei din spatele proiectului: compania Bergside ( https://www.bergside.com/ ), deținută de Zoltan și partenerul său Robert Tanislav. În portofoliu este menționat Flowbite ( https://flowbite.com/ ), un proiect de componente UI care a strâns „aproape 10.000 de stele” pe GitHub ( https://github.com/themesberg/flowbite ), precum și platforma Themesberg ( https://themesberg.com/ ). De ce contează pentru piață Pe măsură ce „codul devine mai ieftin” prin automatizare, diferențierea se poate muta din viteza de generare în calitatea și coerența produsului livrat. În această logică, TypeUI țintește o problemă practică a echipelor care folosesc AI în dezvoltare: reducerea timpului pierdut pe corecții vizuale și evitarea unui rezultat „standardizat”, greu de diferențiat într-o piață aglomerată de produse similare. [...]
Beretta își extinde portofoliul spre apărare cu un sistem anti-dronă automatizat , mizând pe cererea în creștere pentru protecția infrastructurilor critice, potrivit Digi24 . Beretta Defense Technologies pregătește lansarea „Livet”, o stație de armament controlată de la distanță, capabilă să detecteze și să doboare drone de mici dimensiuni, care va fi prezentată la salonul Eurosatory de la Paris. Sistemul „Livet” folosește opt puști Benelli „Drone Guardian”, montate într-o turelă de tip antiaerian compact. Compania spune că platforma are funcții automate de urmărire a țintelor și poate angaja ținte de la distanță, pentru timpi rapizi de reacție, cu scopul declarat de a proteja „active strategice și infrastructuri critice”. Cum funcționează sistemul și unde intervine inteligența artificială Platforma este dotată cu un sistem de urmărire integrat cu inteligență artificială, care ar permite identificarea și blocarea automată a țintelor. În plus, poate fi conectată la senzori externi pentru detectare și ghidaj: radare externe de scurtă rază; scanere de radiofrecvență, care pot furniza coordonate în timp real. La nivel de muniție, sistemul folosește cartușe cu wolfram și poate fi echipat cu muniție care explodează în aer, concepută să neutralizeze dronele mici prin dispersia fragmentelor. De ce contează: piața anti-dronă se accelerează pe fondul conflictelor Contextul este dat de rolul tot mai mare al dronelor în conflictele recente, inclusiv în Ucraina și în Orientul Mijlociu. Digi24 notează că dronele FPV (first-person-view – drone operate cu imagine „din perspectiva pilotului”) pot fi asamblate cu aproximativ 300 de dolari (aprox. 1.400 lei), iar eficiența lor a împins statele să accelereze dezvoltarea tehnologiilor anti-dronă, alimentând și un boom al startupurilor europene din industria de apărare. „Livet” urmează să fie prezentat la Eurosatory, eveniment programat între 15 și 19 iunie, care reunește companii din industria de apărare și oficiali guvernamentali și militari. Potrivit informațiilor citate de Digi24, Beretta Defense Technologies își va dezvălui sistemul în această vară, informația fiind transmisă inițial de Euronews . [...]
Meta pregătește un „pandantiv” cu inteligență artificială, mizând pe el pentru a reduce pierderile Reality Labs , potrivit TechCrunch . Un memo consultat de publicație arată că dispozitivul ar urma să intre în testare în următorul an, într-un moment în care divizia de hardware a companiei caută produse care să prindă la public și să îmbunătățească performanța financiară. Dispozitivul ar continua, cel mai probabil, direcția deschisă de Limitless , un startup de dispozitive cu inteligență artificială cumpărat de Meta la finalul lui 2025. Limitless dezvoltase un pandantiv care se prinde de cămașă sau se poartă la gât și care poate înregistra conversațiile utilizatorilor. La momentul achiziției, Meta spunea că tranzacția îi va permite să „accelereze” munca la dispozitive purtabile cu funcții de inteligență artificială. De ce contează: Meta caută un pariu hardware care să schimbe traiectoria Reality Labs Piața dispozitivelor purtabile cu inteligență artificială a avut până acum exemple care nu au reușit să atragă consumatorii, pe fondul îngrijorărilor legate de confidențialitate și al utilității limitate. Cu toate acestea, interesul companiilor pentru această categorie nu dispare, iar TechCrunch notează că și OpenAI rămâne activă în zona de „AI wearables” (dispozitive purtabile cu funcții de inteligență artificială). Pentru Meta, miza este și una financiară: memo-ul citat indică faptul că, pe lângă pandantiv, compania vrea să-și extindă gama de ochelari cu inteligență artificială și să lanseze un abonament pentru companii, numit „Wearables for Work”. În acest context, Meta ar încerca să inverseze evoluția Reality Labs, divizie care a pierdut 4 miliarde de dolari (aprox. 18,4 miliarde lei) în primul trimestru al acestui an. Ce urmează Publicația spune că a solicitat un punct de vedere Meta, însă compania nu oferise un comentariu la momentul apariției informației. În lipsa unor detalii oficiale, rămâne neclar ce funcții va avea produsul final și cum va aborda Meta riscurile de confidențialitate asociate unui dispozitiv care poate înregistra conversații. [...]
Papa Leo XIV cere control și reglementare pentru AI, pe fondul creșterii neîncrederii publice , într-un mesaj care poate alimenta presiunea politică pentru reguli mai dure asupra companiilor din domeniu, potrivit HotNews . Într-o enciclică de peste 40.000 de cuvinte, Papa avertizează că inteligența artificială nu este „în sine” ostilă omului, dar poate deveni problematică atunci când este ghidată exclusiv de profit, mai ales dacă ajunge să înlocuiască locuri de muncă fără protecție sau reconversie pentru angajați. Mesajul este adresat liderilor politici, mediului de afaceri și societății, cu accent pe riscul afectării demnității și autonomiei umane. Ce tip de măsuri cere Vaticanul și de ce contează pentru companii În viziunea prezentată, controlul dezvoltării AI ar trebui să se traducă în politici publice și obligații mai clare pentru sectorul privat. Papa cere explicit: reglementarea companiilor private din domeniul AI; programe de recalificare pentru muncitori; educație care să dezvolte gândirea critică față de AI; măsuri de protejare a copiilor de conținut fals, violent sau sexualizat. Pentru mediul de afaceri, un astfel de cadru ar însemna costuri de conformare și responsabilități suplimentare (de la guvernanță și evaluarea riscurilor până la protecția utilizatorilor), dar și o schimbare de ritm: modelul de inovare rapidă, tolerat în valurile anterioare de tehnologie, ar putea deveni mai greu de susținut în fața unei opinii publice tot mai prudente. Neîncrederea în AI crește: semnale din SUA și Europa HotNews plasează mesajul Papei într-un context în care încrederea în AI scade. În SUA, un sondaj Pew Research Center indică faptul că aproximativ jumătate dintre americani sunt „mai degrabă îngrijorați decât entuziasmați” de creșterea AI, iar ponderea a urcat de la 37% în 2021 la 50% „în prezent”. În Europa, datele citate arată o reticență similară: aproximativ 25% dintre europeni spun că s-ar simți confortabil ca AI să preia sarcini administrative la job, iar aproape 50% dintre europenii cu studii superioare cred că locul lor de muncă este în pericol „acum” din cauza AI. Totodată, jumătate dintre europeni cred că AI va avea un impact negativ asupra societății. Pe zona de informare și politică, un alt studiu menționat arată că, deși 49% dintre respondenți spun că au folosit instrumente AI precum ChatGPT pentru subiecte politice, doar 30% cred că beneficiile depășesc riscurile. Percepția asupra democrației este împărțită: 32% văd AI mai degrabă ca oportunitate, iar 39% o consideră deja un risc. De la „tehnologie a progresului” la „tehnologie a riscului” Analiza compară primirea AI cu entuziasmul care a însoțit internetul în anii ’90 și începutul anilor 2000, inclusiv în România, unde internetul a fost asociat cu modernizarea și „intrarea în rândul lumii”. În schimb, AI este percepută mai puțin ca infrastructură care facilitează acțiunea umană și mai mult ca un sistem care poate genera conținut, influența decizii și „risca să înceapă să ia decizii în locul oamenilor”. În plus, AI apare într-o lume deja marcată de efectele secundare ale revoluției digitale: dezinformare, colectare masivă de date personale, polarizare și neîncredere în Big Tech. În acest context, tensiunea dintre promisiunea de productivitate și mesajele către investitori despre reducerea costurilor prin înlocuirea forței de muncă devine un factor major de respingere socială. Ce urmează: risc de reglementări mai puternice HotNews notează că acestea sunt scenarii, însă climatul social poate împinge politicienii către reglementări mai ferme. Miza nu mai este doar tehnologică, ci socială: dacă AI este percepută în primul rând ca instrument al concedierilor, al fraudei digitale sau al manipulării informației, integrarea ei „profundă” în viața de zi cu zi ar putea întâmpina rezistență, cu efect direct asupra pieței și asupra modului în care companiile pot lansa și scala produse bazate pe AI. [...]
Planurile Samsung de a dezvolta cipuri AI personalizate pentru OpenAI par să se fi blocat , pe fondul unor „diferențe strategice” între cele două companii, potrivit SamMobile . Informația contează operațional: un astfel de proiect ar fi putut consolida poziția Samsung în lanțul de aprovizionare pentru infrastructura ChatGPT, într-un moment în care cererea pentru hardware dedicat inteligenței artificiale crește accelerat. Conform publicației, Samsung ar fi lucrat la un „inference neural processing unit” (un procesor specializat pentru rularea modelelor AI în producție, nu pentru antrenarea lor), destinat OpenAI, bazat pe arhitectura ARM. Deși ar fi existat „progrese considerabile” în faza preliminară de dezvoltare, ritmul proiectului ar fi încetinit recent, pe fondul nealinierii strategice dintre OpenAI și Samsung Electronics. Fără confirmare că acordul a căzut, dar direcția pare să se schimbe Materialul precizează că nu există o confirmare că înțelegerea privind cipurile personalizate a fost abandonată complet. Totuși, răcirea colaborării pe zona de cipuri ar putea explica, în această lectură, de ce Samsung a investit recent în Anthropic , startup-ul american din spatele modelului Claude. În plus, este menționat și un raport separat potrivit căruia Samsung ar putea fabrica cipuri AI și pentru Anthropic, ceea ce ar indica o posibilă reorientare a eforturilor către un alt partener din zona modelelor lingvistice mari. Colaborarea Samsung–OpenAI continuă pe alte paliere Chiar dacă discuțiile despre cipuri nu avansează, cele două companii ar continua să colaboreze în alte domenii, în baza unor acorduri semnate spre finalul anului trecut. Un exemplu dat este Samsung SDS , care ar urma să dezvolte împreună cu OpenAI centre de date pentru AI. Separat, Samsung ar fi „probabil” să furnizeze memorii semiconductoare către startup-ul de inteligență artificială, ceea ce sugerează că relația comercială poate rămâne relevantă chiar și fără un cip personalizat dedicat ChatGPT. În lipsa unor clarificări oficiale, rămâne de urmărit dacă „diferențele strategice” se traduc într-o pauză temporară sau într-o schimbare de direcție pe termen mai lung, cu efect direct asupra rolului Samsung în infrastructura hardware a OpenAI. [...]
Băncile europene ar putea tăia 10%–20% din posturi în următorii cinci ani , pe măsură ce inteligența artificială crește productivitatea și reduce nevoia de personal în activitățile de suport, potrivit unei analize citate de Agerpres . Estimarea vine de la analiștii Morgan Stanley și indică un impact direct asupra costurilor operaționale ale băncilor. Analiștii Morgan Stanley estimează că adoptarea AI ar putea aduce creșteri de productivitate de 30% și ar permite reducerea efectivelor „pe termen scurt”, cu restructurări realizate în mare parte prin plecări voluntare, inclusiv pensionări. În același timp, economiile de costuri asociate acestor reduceri ar putea ajunge la aproximativ 4%–9% din total, potrivit calculelor din raport. Unde se vede deja impactul: suport, middle și back office Semnalele de pe piață arată că băncile încep să lege explicit planurile de eficientizare de utilizarea AI, în special în zonele care țin de operațiuni și suport: Standard Chartered a anunțat eliminarea a aproape 8.000 de posturi în domeniul suport, în următorii patru ani, asociind decizia cu AI. Directorul Bill Winters a spus că planul va afecta „capitalul uman cu valoare mai mică”, formulare pentru care ulterior și-a cerut scuze. HSBC analizează posibilitatea de a elimina aproximativ 20.000 de locuri de muncă , pornind de la ipoteza că AI poate reduce dimensiunea echipelor din funcțiile de tip middle și back office (activități interne de procesare, control și suport operațional), potrivit unei informații Bloomberg menționate în material. La Commerzbank , directorul general Bettina Orlopp a indicat economii de costuri de aproximativ 350 de milioane de euro (aprox. 1,75 miliarde lei) în câțiva ani, pe fondul utilizării inteligenței artificiale. Miza economică: costuri mai mici, dar și venituri potențial mai mari Dincolo de reducerea cheltuielilor, analiștii Morgan Stanley susțin că AI ar putea sprijini și creșterea veniturilor, de exemplu printr-o mai bună identificare a produselor potrivite pentru fiecare client. În această logică, băncile cu platforme integrate — retail, economii, asigurări și administrarea averilor — ar fi mai bine poziționate să valorifice tendința, deoarece pot folosi datele și distribuția internă pentru a personaliza oferta către clienți. Ce urmează Materialul indică o direcție: restructurările ar putea fi accelerate de implementarea AI în funcții bancare diverse, iar reducerea de personal ar urma să se facă, în bună măsură, prin ieșiri naturale din sistem. Ritmul și amploarea vor depinde însă de cât de repede reușesc băncile să introducă AI în procesele de bază și să transforme câștigurile de productivitate în economii efective. [...]
