Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
Doar 3,37% dintre români au folosit AI generativ în educație, iar 5,21% dintre firme folosesc tehnologii AI, potrivit unui studiu Eurobarometru citat de Euronews. La nivel european, utilizarea inteligenței artificiale este în creștere, dar diferențele dintre țări sunt semnificative, mai ales între nordul și sud-estul continentului.
În medie, doar 9,8% dintre europeni declară că au folosit AI generativ în scopuri educaționale în 2025. România se află aproape de coada clasamentului, cu doar 3,37%, înaintea Ungariei (0,62%) și Poloniei (4,59%). La polul opus se află Suedia (20,99%), Malta (20,22%) și Danemarca (17,86%).
Aceste diferențe arată nu doar reticența față de AI în educație în anumite regiuni, ci și un decalaj semnificativ în accesul la resurse și competențe digitale. Deși Comisia Europeană a publicat deja linii directoare privind utilizarea etică a AI în educație, două direcții majore cer atenție urgentă:
În medie, 15,07% dintre europeni folosesc AI generativ la locul de muncă. România se află din nou printre ultimele, cu 5,24%, departe de lideri precum Malta (29,64%) și Danemarca (27,17%).
Pentru uz personal, deschiderea este ceva mai mare – 14,85% dintre români recunosc că folosesc AI în viața privată. Totuși, această cifră este încă departe de media liderilor regionali, cum ar fi Cipru (43,13%) și Grecia (40,91%).
La nivelul companiilor, utilizarea AI a crescut în UE cu 12,3% din 2021 încoace. Totuși, numai 5,21% dintre firmele românești folosesc cel puțin o tehnologie AI, față de 42,03% în Danemarca sau 37,82% în Finlanda. Deși procentul românesc a crescut față de 2021 (+3,83%), decalajul rămâne major.
Aceste date sugerează o problemă structurală, legată atât de lipsa infrastructurii digitale, cât și de absența competențelor digitale avansate în rândul forței de muncă.
Studiul atrage atenția asupra unei Europe „cu două viteze” în privința AI: în timp ce unele state membre se îndreaptă rapid spre transformări digitale susținute, altele par blocate în reticență și lipsă de pregătire. Pentru a evita adâncirea acestor falii, UE ar trebui să implementeze indicatori de performanță clari la nivel național, să diferențieze măsurile în funcție de tipul și maturitatea companiilor și să evite proiectele costisitoare cu impact redus.
Recomandate
Anthropic renunță la interviurile clasice de programare , pe motiv că modelul său de inteligență artificială Claude rezolvă deja mai bine astfel de sarcini, iar testele nu mai spun nimic relevant despre candidați, potrivit TechRadar . Schimbarea indică o repoziționare operațională în recrutare: accentul se mută de la „scrie cod sub presiune” la „construiește eficient cu ajutorul IA”. Managerul de inginerie Felix Rieseberg, care are și rol de hiring manager la Anthropic, spune că a „îngropat” luna aceasta interviul tradițional de coding. Argumentul său este că, într-un moment în care Claude demonstrează o înțelegere superioară a programării, a pune candidații să rezolve probleme de codare nu mai relevă nimic „semnificativ” despre ei. De ce se schimbă interviurile: „IA codează mai bine decât oamenii” Rieseberg susține că testele de tip „provocare React” și-au pierdut utilitatea, făcând o paralelă: nu ar mai avea sens să ceri o astfel de probă, la fel cum nu mai are sens să „chestionez oamenii despre assembly”, în condițiile în care Claude ar fi mai bun la ambele. În locul probelor standardizate, el descrie o direcție în care candidații ar putea fi evaluați mai degrabă prin rezultate obținute cu IA: idei „radicale” și prototipuri construite rapid (de exemplu, într-un weekend) cu ajutorul instrumentelor de inteligență artificială, plus impactul concret al acestora. Ce caută acum Anthropic la juniori: impact și prototipuri, nu exerciții Mesajul pentru inginerii juniori, în logica lui Rieseberg, este să se concentreze pe a produce impact și pe a înțelege compania și oamenii din organizație, nu pe a „bifa” un test de programare. În paralel, managerul spune că nu renunță la recrutare, dar caută o metodă nouă de evaluare pentru candidații care „construiesc bine cu IA”. În practică, el afirmă că scanează CV-uri și portofolii pentru prototipuri care arată „gust” (judecată de produs), empatie și gândire bazată pe principii. Ce urmează: o perioadă de tranziție în evaluarea candidaților Rieseberg admite că nu a ajuns încă la o formulă completă pentru a intervieva oamenii în acest nou context, dar sugerează că nu este singurul manager care încearcă să definească interviul potrivit pentru era în care IA scrie cod. Pentru piața muncii din software, semnalul este că „interviul de coding” ar putea fi înlocuit treptat, cel puțin în unele companii, de evaluări centrate pe portofoliu, prototipare și capacitatea de a folosi IA în mod productiv. [...]
Anthropic intră în IPO cu o poziție de numerar uriașă, iar asta îi poate reduce semnificativ dependența de finanțări noi pentru investițiile în infrastructură AI , potrivit IT之家 , care relatează despre analiza făcută de David Oliver Sacks, președintele Consiliului Consultativ pentru Știință și Tehnologie al Casei Albe, pe baza documentului de înregistrare S‑1 al companiei. Sacks a discutat subiectul în cadrul podcastului All‑In și a susținut că Anthropic „este foarte probabil” să devină „cea mai mare companie din istoria capitalismului”, argumentând în principal prin ritmul de creștere și eficiența utilizării capitalului, într-un interval de doar șase ani de la înființare. Cifrele din S‑1: venituri mari și 112 miliarde dolari cash Conform datelor citate, Anthropic a raportat în documentele sale: venituri de 16,3 miliarde dolari (aprox. 76,6 miliarde lei ) în prima jumătate a lui 2026 ; numerar în bilanț de 112 miliarde dolari (aprox. 526,4 miliarde lei ); o estimare de 100 miliarde dolari (aprox. 470 miliarde lei ) pentru venitul recurent anual în 2026. Unghiul relevant pentru piață este că o asemenea rezervă de numerar poate schimba raportul de forțe în IPO: compania ar putea avea nevoie de mai puțini bani de la investitori pentru a-și acoperi comenzile de putere de calcul (capacitate de procesare) și cheltuielile de capital planificate. De ce contează: IPO-ul poate crește „puterea de preț” și controlul asupra acțiunilor Sacks afirmă că există voci pesimiste care consideră că promisiunile viitoare de cheltuieli de capital ale Anthropic ar fi prea mari pentru a putea fi onorate. În lectura sa, IPO-ul ar funcționa însă ca o „garanție” tocmai pentru că firma ar avea deja fonduri suficiente pentru a finanța comenzile de infrastructură și investițiile anticipate. El mai argumentează că, dacă necesarul de finanțare în IPO este mai mic, Anthropic ar putea obține: o putere de negociere mai mare asupra prețului (evaluare/condiții mai bune); un control mai bun asupra volumului de acțiuni aflate în circulație . Controlul votului rămâne la fondatori Potrivit informațiilor din S‑1, compania ar urma să emită acțiuni de clasă F , iar cei șapte fondatori ar deține 50,1% din drepturile de vot . Practic, structura de guvernanță ar consolida controlul fondatorilor chiar și într-un context de listare. În concluzie, mesajul central al analizei este că dimensiunea numerarului raportat și ritmul de creștere ar putea face din IPO-ul Anthropic o operațiune cu cerințe mai reduse de capital decât se anticipa, ceea ce ar îmbunătăți poziția companiei în fața piețelor. Totuși, articolul nu oferă un calendar al listării sau termeni concreți ai ofertei, dincolo de elementele din S‑1 discutate de Sacks. [...]
Sam Altman admite că OpenAI nu explică suficient de bine de ce „merită” riscurile AI , într-o discuție care scoate în evidență o problemă de guvernanță și responsabilitate publică pentru companiile din domeniu, potrivit Gizmodo . CEO-ul OpenAI a vorbit despre ritmul accelerat al dezvoltării inteligenței artificiale într-o apariție pe podcastul „Cheeky Pint”, găzduit de John Collison (cofondator Stripe). În contextul discuției, Altman a descris atât entuziasmul, cât și disconfortul pe care i l-a provocat capacitatea unor modele interne de a rezolva probleme tehnice dificile, cu efecte directe asupra carierelor unor specialiști. „Hold My Beer”, un indiciu despre cultura internă și miza tehnologică Altman a spus că unul dintre modelele folosite intern de OpenAI pentru a ataca probleme „deosebit de dificile” era cunoscut între angajați drept „Model Name-Hold My Beer”. El a relatat că modelul „dobora” pe rând unele dintre cele mai grele probleme de cercetare la care oameni lucraseră ani întregi. „Am avut această experiență colectivă: cele mai grele probleme de cercetare din cariera academică a oamenilor; modelul le doborâa una după alta.” (Sam Altman) Altman a adăugat că printre aceste probleme s-ar fi aflat și „multe dintre cele pe care le-am publicat”, referire care ar putea viza rezultatele făcute publice de OpenAI în zona matematicii. Publicația notează că OpenAI nu a răspuns imediat unei solicitări de clarificare. Context: tensiuni în matematică după publicarea unor rezultate asistate de AI Gizmodo plasează declarațiile în contextul reacțiilor din comunitatea matematică, după ce OpenAI a publicat „controversat” o soluție asistată de AI pentru problema Navier–Stokes, iar unii matematicieni au acuzat compania de plagiat. Ulterior, OpenAI ar fi publicat rezultate pentru „aproape 400” de probleme matematice vechi. În articol se avansează ideea că, pentru generațiile viitoare, seria de demonstrații din 2026 ar putea deveni un moment de cotitură pentru domeniu, comparabil cu impactul pe care l-a avut victoria lui Deep Blue asupra lui Garry Kasparov în șah. „Nu am făcut o treabă grozavă” în a justifica public costurile Dincolo de detaliul anecdotic al numelui intern, miza principală a discuției este recunoașterea explicită a unei dificultăți de comunicare și asumare a efectelor: Altman spune că OpenAI nu a explicat suficient de bine de ce consideră că dezavantajele potențiale ale tehnologiei sunt „worth it” (merită). „Nu cred că noi [OpenAI] am făcut o treabă grozavă în a le explica oamenilor de ce credem că toate dezavantajele potențiale ale acestei tehnologii merită.” (Sam Altman) În același registru, el a descris o stare amestecată — „excitat și fericit”, dar și cu „tristețe și melancolie” și senzația „că se termină ceva” — după ce a urmărit performanțele modelului intern. Ce rămâne neclar Articolul nu oferă detalii tehnice despre modelul „Hold My Beer” (ce arhitectură are, ce capabilități exacte, ce nivel de autonomie) și nici nu confirmă explicit care rezultate publicate au fost obținute cu ajutorul lui. În lipsa unui răspuns de la OpenAI, legătura dintre modelul intern și setul de rezultate publicate rămâne, deocamdată, la nivel de sugestie din declarațiile lui Altman. [...]
Papa Leon al XIV-lea respinge ideea de „personalitate juridică” pentru AI, avertizând că ar putea dilua răspunderea legală a oamenilor – o poziție care, dacă prinde tracțiune în dezbaterea publică și politică, poate influența direct felul în care vor fi scrise regulile de responsabilitate pentru daune produse cu ajutorul inteligenței artificiale, potrivit Futurism . Într-un fir amplu de mesaje publicat pe X (fostul Twitter), Papa a criticat apelurile pentru acordarea de drepturi modelelor de AI printr-un mecanism de „personalitate juridică” (concept prin care o entitate non-umană ar primi, în fața legii, un statut similar unei persoane). Argumentul central: o astfel de abordare ar putea muta responsabilitatea pentru abuzuri sau prejudicii „activate” de AI de la oamenii care construiesc și folosesc aceste sisteme către o entitate „fără chip”. „Mașinile sunt unelte, nu persoane.” Pontiful a susținut că viitorul inteligenței artificiale „nu este predeterminat” și că, fiind o tehnologie creată de oameni, depinde de alegerile făcute de societate, inclusiv de decizia de a-i respinge anumite utilizări. În aceeași serie de mesaje, el a cerut ca deciziile care afectează viața, libertatea și folosirea forței să rămână sub „supraveghere umană” efectivă și responsabilă și a reluat apelul ca AI să fie „dezarmată”, în contextul preocupărilor sale legate de arme autonome. De ce contează: miza este răspunderea, nu „drepturile” AI Poziția Papei se aliniază unor îngrijorări exprimate deja de avocați, activiști și legiuitori, notează publicația: acordarea de drepturi unor sisteme AI (de exemplu, drepturi echivalente libertății de exprimare) ar putea complica stabilirea vinovăției atunci când apar consecințe negative. Riscul invocat este apariția unor situații în care niciun om nu mai este identificat drept responsabil în mod clar pentru efectele acțiunilor luate „cu” sau „de” instrumente AI. Context: industria împinge în direcția „conștiinței” AI, Vaticanul rămâne prudent Materialul mai arată că, în pofida acestor rezerve, „mulți actori” din jurul industriei AI susțin că sistemele ar fi – sau ar putea deveni curând – conștiente, ceea ce ar justifica, în opinia lor, acordarea de drepturi. Ca exemplu, este menționat un articol din The New York Times (fără link în textul sursă), potrivit căruia reprezentanți ai Anthropic (dezvoltatorul Claude) ar fi discutat în această vară cu lideri religioși, încurajând clerul să ia în calcul posibilitatea ca modelele AI să fie conștiente. Potrivit Futurism, aceste discuții nu par să-i fi schimbat poziția Papei, care a cerut și crearea unor instituții internaționale „efective” pentru protejarea binelui comun global, prin standarde comune, supraveghere independentă și mecanisme de responsabilizare – astfel încât deciziile privind dezvoltarea și utilizarea AI să poată fi examinate, contestate și să existe remedii pentru eventualele prejudicii. [...]
Apple face un pas concret spre „Apple Intelligence” în China prin integrarea modelului Qianwen al Alibaba , iar primele funcții vor intra în testare beta pentru dezvoltatori iOS din 4 noiembrie, potrivit iTHome . Miza este una operațională și de conformitate: Apple încearcă să livreze capabilități de inteligență artificială pe piața chineză printr-un partener local, urmând ca extinderea pe alte platforme să depindă de obținerea aprobărilor necesare. Din informațiile publicate, Apple spune că primele funcții „Apple Intelligence” pentru China vor fi disponibile la testare odată cu cea mai recentă versiune iOS Developer Beta, începând cu 4 noiembrie, iar lansarea pentru utilizatorii din China este programată pentru decembrie, odată cu iOS 27.3. Suportul pentru alte platforme va veni „după obținerea aprobărilor necesare”, fără un calendar detaliat. Ce înseamnă integrarea Qianwen în iOS: acces din Siri și instrumente de productivitate Apple a anunțat un parteneriat cu Alibaba, prin care, în anumite experiențe, sistemul va apela la Qianwen (modelul de inteligență artificială al grupului). Concret, utilizatorii din China vor putea „chema” Qianwen direct din: Siri, instrumentele de scriere (rescriere, corectare, rezumare), „inteligența vizuală” (înțelegere de text și imagine). Accesul se va face prin autentificare în contul Qianwen sau prin opțiunea „Conectare cu Apple”, iar utilizarea este descrisă ca integrată la nivel de sistem, fără a fi nevoie de trecerea într-o aplicație separată. Funcțiile inițiale: traducere în timp real, rezumate și organizarea notificărilor Prima tranșă de funcții pentru utilizatorii din China este orientată spre scenarii „de bază” și frecvente, conform sursei. Printre ele: traducere în timp real integrată în Mesaje, apeluri FaceTime și aplicația Telefon; este menționat și suportul pentru conversații față în față cu AirPods 4 și AirPods Pro 2 (și modele ulterioare); instrumente de scriere pentru rescriere, corectare și rezumare; inteligență vizuală pentru recunoașterea obiectelor și locurilor cu ajutorul camerei iPhone; în aplicația Poze: instrument de eliminare a elementelor nedorite, căutare în limbaj natural și creare de „filme de amintiri” pe baza unei descrieri; în Mail și zona de notificări: „mailuri prioritare”, rezumate, răspunsuri inteligente, rezumate de notificări și „notificări prioritare”; în Notițe și pentru înregistrări de apel: transcriere cu generare automată de rezumat. Limitări: Apple spune că update-ul nu include „Siri AI” și alte funcții anunțate la WWDC 2026 iTHome notează că publicația atrage atenția asupra unei limitări: actualizarea descrisă nu include „Siri AI” și nici alte funcții „next-gen” anunțate de Apple la WWDC 2026. În același timp, în material sunt descrise și capabilități ale lui Siri (inclusiv posibilitatea de a apela la Qianwen pentru anumite cereri), ceea ce indică faptul că detaliile despre ce intră efectiv în pachetul inițial pot depinde de versiunea de software și de disponibilitatea regională. Pentru companii și dezvoltatori, calendarul de la începutul lui noiembrie (beta) și ținta din decembrie (lansare odată cu iOS 27.3) conturează momentul în care ecosistemul iOS din China ar putea începe să primească, în mod controlat, funcții de inteligență artificială integrate la nivel de sistem, cu extindere condiționată de aprobări. [...]
Sam Altman susține că memoria RAM din PC-urile utilizatorilor este o risipă globală , argumentând că o resursă „oricum limitată” ar trebui concentrată în centre de date, unde poate fi folosită mai intens, potrivit WinFuture . Într-o discuție cu canalul de YouTube Cheeky Pint, CEO-ul OpenAI a spus că, din perspectiva distribuirii la nivel mondial a DRAM (memorie RAM), este „destul de îngrozitor” ca fiecare utilizator să țină o parte din această capacitate în propriul computer, în condițiile în care ar fi utilizată „poate cinci la sută din timp”. În opinia sa, aceeași memorie ar avea randament mai bun dacă ar fi „maximal utilizată” în cloud (infrastructură de calcul la distanță, în centre de date). De ce contează: presiune pe piața de memorie și un argument pro-cloud Poziția lui Altman se leagă de contextul mai larg al competiției pentru resurse hardware folosite de inteligența artificială, într-un moment în care memoria este descrisă drept „rară”. Mesajul său susține, practic, o alocare a memoriei către centrele de date, nu către dispozitivele utilizatorilor, ceea ce favorizează modelul de consum al serviciilor AI din cloud. Altman a criticat și ideea că problema ar fi rezolvată prin modele open-source rulate local, menționând că există utilizatori care vor să ruleze modele AI pe propriile sisteme și ajung să creadă că „nu avem nevoie de toate lucrurile astea în centrele de date”. Limitările și contextul omise de această abordare WinFuture notează că perspectiva este una „foarte unilaterală”, mai ales venind de la șeful unuia dintre cei mai mari furnizori de AI. Articolul punctează și un aspect practic: chiar și cele mai ieftine sisteme client (laptopuri, thin clients, smartphone-uri și tablete) nu pot funcționa fără memorie RAM, indiferent dacă utilizatorul rulează sau nu modele AI local. În esență, declarațiile lui Altman mută discuția din zona tehnică în cea de alocare a resurselor: cine „merită” memoria limitată — utilizatorii finali, cu dispozitive personale, sau operatorii de centre de date, care pot crește gradul de utilizare prin consolidare în cloud. [...]
