Doar 3,37% dintre români au folosit AI generativ în educație, iar 5,21% dintre firme folosesc tehnologii AI, potrivit unui studiu Eurobarometru citat de Euronews. La nivel european, utilizarea inteligenței artificiale este în creștere, dar diferențele dintre țări sunt semnificative, mai ales între nordul și sud-estul continentului.
Utilizarea AI în educație rămâne scăzută
În medie, doar 9,8% dintre europeni declară că au folosit AI generativ în scopuri educaționale în 2025. România se află aproape de coada clasamentului, cu doar 3,37%, înaintea Ungariei (0,62%) și Poloniei (4,59%). La polul opus se află Suedia (20,99%), Malta (20,22%) și Danemarca (17,86%).
Aceste diferențe arată nu doar reticența față de AI în educație în anumite regiuni, ci și un decalaj semnificativ în accesul la resurse și competențe digitale. Deși Comisia Europeană a publicat deja linii directoare privind utilizarea etică a AI în educație, două direcții majore cer atenție urgentă:
- Accesul sigur și adecvat vârstei la instrumente AI pentru elevi, studenți și cadre didactice.
- Integrarea AI-ului în sprijinul procesului educațional, mai ales pentru elevii cu dizabilități de învățare (dizlexie, ADHD, autism etc.).
AI în viața profesională și personală
În medie, 15,07% dintre europeni folosesc AI generativ la locul de muncă. România se află din nou printre ultimele, cu 5,24%, departe de lideri precum Malta (29,64%) și Danemarca (27,17%).
Pentru uz personal, deschiderea este ceva mai mare – 14,85% dintre români recunosc că folosesc AI în viața privată. Totuși, această cifră este încă departe de media liderilor regionali, cum ar fi Cipru (43,13%) și Grecia (40,91%).
Companiile românești sunt printre cele mai puțin digitalizate
La nivelul companiilor, utilizarea AI a crescut în UE cu 12,3% din 2021 încoace. Totuși, numai 5,21% dintre firmele românești folosesc cel puțin o tehnologie AI, față de 42,03% în Danemarca sau 37,82% în Finlanda. Deși procentul românesc a crescut față de 2021 (+3,83%), decalajul rămâne major.
Aceste date sugerează o problemă structurală, legată atât de lipsa infrastructurii digitale, cât și de absența competențelor digitale avansate în rândul forței de muncă.
Concluzie
Studiul atrage atenția asupra unei Europe „cu două viteze” în privința AI: în timp ce unele state membre se îndreaptă rapid spre transformări digitale susținute, altele par blocate în reticență și lipsă de pregătire. Pentru a evita adâncirea acestor falii, UE ar trebui să implementeze indicatori de performanță clari la nivel național, să diferențieze măsurile în funcție de tipul și maturitatea companiilor și să evite proiectele costisitoare cu impact redus.
