Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
Ambasadorul SUA la UE critică sancțiunile împotriva Big Tech și avertizează asupra riscurilor pentru economia AI, potrivit CNBC, unde Andrew Puzder a susținut că reglementarea excesivă ar putea îndepărta Europa de dezvoltarea tehnologiilor bazate pe inteligență artificială. Declarațiile vin într-un moment tensionat, după o serie de amenzi consistente aplicate companiilor americane.
Oficialul american afirmă că Uniunea Europeană riscă să își limiteze propriul acces la infrastructura esențială pentru AI:
În opinia sa, sancțiunile repetate și schimbările de reglementare descurajează investițiile. „Dacă reglementezi aceste companii până le scoți de pe continent, nu vei face parte din economia AI”, a spus Puzder. Mesajul este unul direct: fără colaborare cu marile companii tehnologice, Europa ar putea rămâne în urma altor regiuni în cursa pentru inteligență artificială.
În ultimul an, Comisia Europeană a intensificat controalele asupra giganților tehnologici:
Mai recent, autoritățile europene au deschis o investigație și împotriva Snapchat, în baza legislației privind serviciile digitale, pe tema siguranței minorilor.
De partea cealaltă, oficialii europeni își apără poziția. Teresa Ribera, responsabilă de concurență, a subliniat anterior că toate companiile care operează în UE trebuie să respecte legislația și valorile europene, indiferent de origine.
Disputa nu ține doar de amenzi, ci de direcția strategică a industriei tehnologice:
Declarațiile lui Puzder reflectă o tensiune tot mai vizibilă între două modele economice. Europa încearcă să controleze influența Big Tech, în timp ce SUA avertizează că prea multe restricții pot afecta competitivitatea globală. În centrul disputei se află inteligența artificială, unde accesul la infrastructură și date devine decisiv.
În perioada următoare, relația dintre UE și marile companii tehnologice ar putea influența nu doar piața digitală, ci și poziția Europei într-un domeniu considerat strategic la nivel global.
Recomandate
Apple s-a alăturat Google în contestarea măsurilor UE care ar forța Android să se deschidă mai mult către servicii rivale de inteligență artificială , avertizând că propunerile Comisiei Europene pot crea riscuri de „confidențialitate, securitate și siguranță”, potrivit 9to5Mac . Miza este una de reglementare: Comisia Europeană a propus luna trecută un set de măsuri pentru a ajuta Google să se conformeze Digital Markets Act (DMA) – regulamentul UE care impune obligații platformelor digitale considerate „gatekeeperi” (controlori de acces). Printre propuneri se află modificări care ar oferi serviciilor AI concurente acces mai bun la anumite capabilități din Android, astfel încât acestea să poată interacționa cu aplicațiile instalate pentru sarcini precum trimiterea de e-mailuri, comandarea de mâncare sau partajarea de fotografii. Ce contestă Apple și de ce contează Apple a transmis Comisiei Europene un punct de vedere critic față de aceste măsuri, susținând că, dacă vor fi confirmate, ar genera „riscuri profunde” pentru confidențialitatea utilizatorilor, securitate și siguranță, dar și pentru „integritatea și performanța” dispozitivelor, conform Reuters , citată de publicație. În argumentația citată, Apple leagă riscurile de specificul sistemelor AI, pe care le descrie ca fiind într-o evoluție rapidă, cu „capabilități, comportamente și vectori de amenințare” încă imprevizibili. „Măsurile propuse ridică preocupări urgente și serioase. Dacă vor fi confirmate, ar crea riscuri profunde pentru confidențialitatea, securitatea și siguranța utilizatorilor, precum și pentru integritatea și performanța dispozitivului”, a transmis Apple în documentul depus. „Aceste riscuri sunt deosebit de acute în contextul sistemelor AI aflate într-o evoluție rapidă, ale căror capabilități, comportamente și vectori de amenințare rămân imprevizibili”, a mai spus compania. Apple ar fi susținut, de asemenea, că Executivul european încearcă să reproiecteze Android pe baza a „mai puțin de trei luni de muncă”, înlocuind decizii luate de inginerii Google de-a lungul anilor de dezvoltare a sistemului de operare, potrivit aceleiași relatări. Context: ce a propus Comisia și care este calendarul Propunerile Comisiei urmăresc, potrivit comisarului european pentru concurență Teresa Ribera, să ofere „mai multă alegere” utilizatorilor Android în privința serviciilor AI pe care le folosesc și le integrează în telefon. Google a criticat inițiativa ca fiind o „intervenție nejustificată” care ar submina „protecții critice de confidențialitate și securitate” pentru utilizatorii europeni, conform unei relatări anterioare Reuters . Comisia Europeană a acordat terților termen până la 13 mai pentru a trimite feedback, iar decizia finală este așteptată în iulie, când instituția ar urma să stabilească dacă planul Google este conform cu DMA. Pentru context despre regulament, publicația are și un ghid dedicat: DMA . [...]
Comisia Europeană pregătește o lege care să limiteze practicile „adictive” din rețelele sociale și să impună restricții mai dure pentru folosirea inteligenței artificiale pe platforme , potrivit Agerpres . Miza pentru companii precum TikTok, Meta și X este una de reglementare: Bruxelles-ul anunță o extindere a cadrului actual, în paralel cu investigații deja deschise. Într-un discurs susținut la Copenhaga, la un summit despre inteligența artificială și copii, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , a legat direct riscurile pentru minori de modul în care sunt construite produsele digitale și de modelele de afaceri bazate pe captarea atenției. „Aceste riscuri sunt realitatea lumii digitale. Nu sunt accidentale. Sunt rezultatul unor modele de afaceri care tratează atenția copiilor noștri ca pe o marfă.” Ce urmează: „ Legea privind echitatea digitală ”, spre finalul anului Von der Leyen a spus că Executivul european va viza „practicile de design adictive și dăunătoare” în viitoarea Lege privind echitatea digitală (DFA), care ar urma să fie propusă spre sfârșitul anului. În același pachet, DFA ar urma să stabilească „limite stricte” privind utilizarea inteligenței artificiale în rețelele sociale. Șefa Comisiei a pledat și pentru stabilirea unei vârste minime pentru accesul la rețelele sociale, formulând problema ca pe una de protecție a minorilor în raport cu platformele. „Întrebarea nu este dacă tinerii ar trebui să aibă acces la rețelele de socializare, ci dacă rețelele de socializare ar trebui să aibă acces la tineri.” Legătura cu DSA și investigațiile în curs asupra platformelor mari Noul regulament ar urma să consolideze și să extindă Legea privind serviciile digitale (DSA) – cadrul UE care obligă platformele mari să ia măsuri suplimentare împotriva conținutului ilegal și dăunător, conform declarațiilor citate. În acest context, Comisia investighează: TikTok , inclusiv pentru elemente de produs considerate generatoare de dependență, precum „derularea nesfârșită”, redarea automată și notificările push; X și platformele Meta (Instagram și Facebook), pe motiv că, în evaluarea Comisiei, nu ar aplica propria limită de vârstă de 13 ani. Totodată, Comisia a inițiat proceduri împotriva X pentru utilizarea instrumentului său de inteligență artificială, Grok, în crearea de imagini sexuale cu femei și copii, potrivit informațiilor din aceeași relatare. Purtătorii de cuvânt ai celor trei companii nu au răspuns imediat solicitărilor de comentarii, mai notează materialul. [...]
Google integrează în Gboard o dictare AI capabilă să schimbe limba în aceeași propoziție , o funcție care poate reduce fricțiunea pentru utilizatorii bilingvi și poate pune presiune pe aplicațiile terțe de dictare, prin promisiuni explicite de confidențialitate, potrivit IT Home . Funcția, numită Rambler , a fost prezentată la evenimentul „Android Show: I/O Edition 2026” și este integrată direct în tastatura Google Gboard. Ca și alte instrumente de dictare, Rambler poate elimina cuvinte de umplutură („ăă”, „ăhm”) și poate interpreta corecții făcute pe loc în aceeași frază (de tipul „ne vedem la 3… ăă, la 2”), fără să piardă sensul. De ce contează: „code switching” direct în tastatură, în toate aplicațiile Google spune că Rambler folosește un model multilingv bazat pe Gemini și suportă „code switching” – adică trecerea între limbi în cadrul aceleiași propoziții, cu păstrarea contextului. Pentru utilizatori, miza este operațională: dictarea funcționează la nivel de tastatură, deci poate fi folosită „în toate aplicațiile”, nu doar într-un serviciu separat. Compania afirmă că Gboard va indica explicit când Rambler rulează, pentru a evita confuziile privind activarea dictării. Confidențialitate: fără stocarea înregistrărilor, procesare pe dispozitiv și în cloud Pe fondul sensibilității legate de datele vocale, Google susține că funcția „nu stochează nicio înregistrare audio”, folosind sunetul doar pentru transcriere. Ben Greenwood, responsabil pentru Android Core Experiences, a declarat că soluția combină procesare pe dispozitiv și în cloud și că Google a investit „mulți ani” pentru a se asigura că funcția este „sigură și prietenoasă cu confidențialitatea”, în contextul comparației cu aplicațiile terțe de dictare. Disponibilitate: întâi pe Samsung Galaxy și Google Pixel, apoi extindere pe Android Lansarea inițială este programată pentru vară și va fi limitată la telefoane Samsung Galaxy și Google Pixel, urmând ca ulterior să fie extinsă către alte dispozitive Android. Google nu a oferit în materialul citat un calendar detaliat pentru extindere. [...]
Google extinde „agentic browsing” pe mobil, aducând Gemini și funcția auto browse în Chrome pentru Android la final de iunie, cu acces inițial limitat la SUA și la anumite configurații de dispozitive, potrivit Google Blog . Actualizarea vizează un set de funcții bazate pe Gemini 3.1 , prin care browserul poate rezuma pagini, răspunde la întrebări despre conținutul afișat și automatiza sarcini „de rutină” direct din Chrome. Miza operațională este mutarea unor acțiuni care până acum necesitau navigare manuală între site-uri și aplicații într-un flux asistat de AI, cu confirmări explicite pentru pașii sensibili. Ce se schimbă în Chrome pe Android Google descrie Gemini în Chrome pe Android ca un „asistent personal de navigare” care înțelege pagina deschisă. Utilizatorul accesează funcțiile dintr-o pictogramă Gemini în bara de instrumente, iar interfața se deschide în partea de jos a ecranului. Funcțiile menționate includ: rezumarea articolelor lungi și explicarea subiectelor complexe fără a schimba aplicația; întrebări și răspunsuri despre pagina curentă, în context; conectare cu aplicații Google pentru acțiuni punctuale, precum adăugarea de evenimente în calendar, trimiterea de ingrediente în Keep sau căutarea de informații în Gmail; opțiunea „Personal Intelligence” (dacă utilizatorul o activează), care poate personaliza răspunsurile în funcție de interese. Auto browse: automatizare de sarcini, cu confirmare pentru acțiuni sensibile Pentru prima dată pe Android, Google introduce și „auto browse”, o funcție care poate executa sarcini pe web în numele utilizatorului. Exemplele date includ găsirea și rezervarea unui loc de parcare folosind detalii din confirmarea biletului (cu SpotHero) sau actualizarea unei comenzi (exemplul Chewy). Pe partea de control și securitate, Google precizează că auto browse cere confirmare înainte de acțiuni sensibile, cum ar fi cumpărături sau postări pe rețele sociale. Compania mai spune că protecțiile sunt aliniate cu cele de pe desktop și că vizează inclusiv riscuri precum „prompt injection” (o tehnică prin care un atacator încearcă să manipuleze un sistem AI prin instrucțiuni inserate în conținut). Editare de imagini în browser, prin „Nano Banana” Pachetul include și „Nano Banana”, un instrument pentru crearea sau personalizarea de imagini direct în Chrome. Google indică utilizări precum transformarea unei pagini într-un infografic sau modificarea unei fotografii dintr-un anunț imobiliar pentru a vizualiza o cameră „mobilată”. Cine primește funcțiile și când Conform informațiilor publicate, lansarea începe „la final de iunie” pentru utilizatori din SUA, pe dispozitive selectate cu Android 12 sau mai nou. Există și condiții tehnice explicite: Gemini în Chrome și auto browse sunt disponibile doar pe dispozitive cu minimum 4 GB RAM; dispozitivele trebuie să aibă limba setată pe „English-US”. În paralel, auto browse va fi disponibil pentru abonații „AI Pro” și „AI Ultra” din SUA, tot pe dispozitive selectate cu Android 12+. Google nu oferă în material un calendar pentru extinderea în alte piețe și nici detalii despre disponibilitatea în România. [...]
Google negociază cu SpaceX lansarea unor centre de date orbitale, o mișcare care ar putea schimba economia infrastructurii pentru AI și ar reduce una dintre cele mai mari bariere: costul trimiterii echipamentelor în spațiu, potrivit Tom's Hardware , care citează un articol din Wall Street Journal . Ideea „serverelor pentru inteligență artificială în spațiu” este discutată de ani buni ca un fel de „Sfânt Graal” pentru industrie, deoarece un centru de date aflat pe orbită ar putea beneficia de energie solară disponibilă permanent. În același timp, rămân dificultăți tehnice, inclusiv răcirea echipamentelor (rack-uri de servere) în condiții orbitale. De ce contează: costul lansării rămâne obstacolul major Punctul critic este prețul ridicat al transportului pe orbită pentru puterea de calcul necesară AI. Tom’s Hardware notează că, potrivit estimărilor citate, costul teoretic de lansare pentru SpaceX ar fi de circa 2.700 dolari/kg (aprox. 12.150 lei/kg), ceea ce s-ar traduce, în cel mai bun scenariu, într-un cost de aproximativ 3.400 dolari/kg (aprox. 15.300 lei/kg) pentru un client — presupunând o rachetă încărcată complet, condiție dificil de atins în practică. În acest context, SpaceX este descrisă drept „favoritul” discuțiilor, având în vedere poziția sa dominantă în lansările comerciale, deși Google ar fi discutat și cu „alți câțiva” potențiali parteneri, conform materialului citat de Wall Street Journal. Legătura cu Project Suncatcher și calendarul menționat Demersul ar putea fi conectat la inițiativa Google „Project Suncatcher”, prezentată în noiembrie, care ar viza trimiterea pe orbită, începând din 2027, a unor sateliți încărcați cu unități Tensor Processing Units (TPU) — cipuri specializate pentru sarcini de inteligență artificială. Context: de la „fantezie” la discuții concrete Conceptul centrelor de date AI în spațiu a fost mult timp tratat drept o idee nerealistă, inclusiv din cauza costurilor și a riscurilor. Tom’s Hardware amintește că și Sam Altman (OpenAI) a criticat public ideea, invocând rate ridicate de eșec și costuri mari ca limitări principale. În acest moment, informațiile indică existența unor discuții, nu un acord final sau un plan confirmat public de implementare, iar fezabilitatea economică rămâne dependentă de costurile reale de lansare și de constrângerile operaționale ale unui centru de date pe orbită. [...]
Angajații Meta contestă folosirea datelor lor de lucru ca „materie primă” pentru AI , după ce compania a implementat un software care monitorizează mișcările mouse-ului pe calculatoarele de serviciu, potrivit HotNews . Marți, angajați ai Meta au împărțit pliante în mai multe sedii din SUA, încurajând colegii să semneze o petiție online împotriva măsurii. Fluturașii au fost lăsați în săli de ședințe, pe automatele de vânzare și chiar în zonele comune din birouri, arată informațiile citate de HotNews din Reuters. Într-un mesaj văzut de Reuters, unul dintre pliante întreba: „Nu vrei să lucrezi la Fabrica de extragere a datelor angajaților?” De ce contează: monitorizarea devine set de antrenament pentru modele AI Miza nu este doar supravegherea activității, ci utilizarea datelor colectate pentru dezvoltarea de produse bazate pe inteligență artificială. Angajații susțin că scopul software-ului este să ajute compania să-și proiecteze „înlocuitori” sub formă de roboți, folosind drept exemple comportamentul real al oamenilor la computer. Meta a confirmat că datele colectate sunt folosite ca material de antrenament pentru modelele sale de inteligență artificială și a explicat rațiunea: modelele au nevoie de exemple reale despre cum folosesc oamenii computerul – inclusiv mișcări ale mouse-ului, clicuri și navigare prin meniuri. Context operațional: protestul vine înaintea unor concedieri Distribuirea pliantelor are loc cu aproximativ o săptămână înainte ca Meta să concedieze 10% din forța de muncă , în condițiile în care, în ultimele luni, compania și-a orientat puternic atenția către dezvoltarea de modele și instrumente AI. În acest context, protestul este prezentat și ca un semn vizibil al conturării unei mișcări de organizare sindicală în cadrul Meta, pe fondul nemulțumirilor legate atât de concedieri, cât și de noile practici de monitorizare. [...]
