Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
SpaceX își leagă pariul pe AI de un plan de „centre de date” orbitale cu până la un milion de sateliți, într-un demers care ar putea schimba atât economia infrastructurii de calcul, cât și discuția de reglementare despre aglomerarea orbitei joase, potrivit G4Media.
Elon Musk a prezentat, într-un videoclip de circa 30 de minute publicat pe X pe 8 iunie, direcția în care vrea să ducă tehnologia SpaceX: sateliți dedicați calculului pentru inteligență artificială, echipați cu „o mulțime de celule solare”, radiatoare și legături optice (laser) de mare viteză pentru comunicații. În același context, Musk a spus că SpaceX ar urma să lanseze până la finalul anului viitor o unitate de producție axată pe „sateliți AI”, care să funcționeze la „un volum rezonabil”.
Rațiunea invocată este presiunea tot mai mare asupra centrelor de date de pe Pământ: limitări de spațiu fizic și opoziție locală alimentată de consumul ridicat de energie și apă al marilor facilități de calcul. În schimb, centrele de date orbitale rămân, deocamdată, în mare parte teoretice și nedemonstrate la nivel operațional, însă SpaceX susține că poate dezvolta tehnologiile necesare pentru a transforma conceptul într-o „constelație” funcțională.
Musk a afirmat că o parte importantă din tehnologia necesară ar exista deja în dezvoltarea noii generații de sateliți Starlink, menționând explicit Starlink V3.
În descrierea lui Musk, „rack-urile de calcul” (bănci de cipuri instalate pe fiecare satelit) ar urma să fie interconectate prin legături laser între sateliții de inteligență artificială și cu sateliții Starlink. Datele ar putea fi trimise la sol prin antene sau legături laser, la o „latență nu deosebit de ridicată” (adică timpi mici de întârziere, specifici conexiunilor rapide).
Musk a indicat și parametri de putere pentru fiecare satelit AI:
Lansările ar urma să fie făcute cu rachetele Super Heavy și Starship, aflate în testare.
Planul vine pe fondul îngrijorărilor legate de supraaglomerarea orbitei joase a Pământului, mai ales după rapoarte privind manevrele sateliților Starlink pentru evitarea coliziunilor. În prezent, constelația Starlink are peste 10.000 de sateliți operaționali, potrivit analistului Jonathan McDowell, citat de Space.com.
Musk a minimalizat riscul de aglomerare chiar și la scara de „până la un milion de sateliți”, argumentând că „există mult spațiu acolo sus”.
Potrivit informațiilor prezentate, discuția despre centre de date orbitale apare și în contextul unei listări la bursă (IPO – ofertă publică inițială) mult așteptate: SpaceX ar intenționa să își listeze acțiunile la 135 de dolari (aprox. 620 lei) pe acțiune, pentru o evaluare de peste 1,75 trilioane de dolari (aprox. 8,05 trilioane lei), mizând puternic pe xAI și pe centrele de date din spațiu în prezentarea către investitori.
În paralel, SpaceX ar concura pentru interesul investitorilor cu alte inițiative de centre de date orbitale, asociate unor nume mari precum Google, Blue Origin și Microsoft, dar și unor companii mai mici, precum Cowboy Space Corp. (fosta Aetherflux) și Starcloud.
Recomandate
OpenAI spune că grupuri asociate Chinei au folosit ChatGPT în campanii de influență , un semnal de risc operațional pentru companiile și instituțiile care se bazează pe conținut online și pe instrumente de inteligență artificială generativă, potrivit G4Media . Deși OpenAI afirmă că impactul acestor operațiuni a fost „redus sau chiar inexistent”, cazul arată cât de ușor pot fi scalate mesaje de propagandă cu ajutorul unor modele de limbaj. Campaniile, desfășurate la sfârșitul anului trecut și în primele luni ale acestui an, au vizat dezbateri din SUA despre taxele vamale impuse de administrația Donald Trump și despre dezvoltarea centrelor de date necesare funcționării inteligenței artificiale, conform unui raport OpenAI citat de Reuters. Cum a fost folosit ChatGPT în campanie Raportul indică faptul că un grup de utilizatori vorbitori de chineză a utilizat ChatGPT pentru a produce conținut cu rol persuasiv, care apoi a fost distribuit online. Exemplele menționate includ: sloganuri, caricaturi și mesaje critice la adresa politicilor comerciale și tehnologice promovate de Donald Trump; publicarea materialelor pe platforma X (fostul Twitter); generarea de comentarii în limba chineză pentru platforme online din China; materiale în italiană și japoneză, pentru extinderea audienței. Unele caricaturi îl prezentau pe Trump în ipostaze simbolice, inclusiv distrugerea unui zid inscripționat „Viitorul Global” sau tăierea propriei scări pe care se afla. Ținta secundară: dezbaterea despre centrele de date pentru AI OpenAI mai descrie o operațiune pe care o asociază unei companii tehnologice chineze, despre care susține că desfășura activități în beneficiul guvernului de la Beijing. Această rețea ar fi încercat să influențeze discuțiile din SUA despre infrastructura pentru inteligență artificială, în special centrele de date. Subiectul este sensibil în SUA, unde unele state analizează restricții privind construirea acestor facilități din cauza consumului ridicat de energie electrică și apă. Conținutul generat cu ChatGPT ar fi prezentat industria centrelor de date drept o sursă de profit pentru companii, în detrimentul cetățenilor afectați de consumul de resurse. Reacții și miza pentru industrie Ben Nimmo , investigator principal la OpenAI, a spus că operațiunile urmăreau manipularea unor dezbateri legitime despre tehnologie și inteligență artificială în SUA. „Este deosebit de ironic că au încercat să folosească inteligența artificială americană pentru a influența dezbaterile despre tehnologia americană” Ambasada Chinei la Washington a respins acuzațiile, afirmând că Beijingul respinge „orice acuzații nefondate” și susține dezvoltarea unei inteligențe artificiale cu beneficii globale. Pentru companii, cazul ridică o problemă practică: instrumentele de generare automată a conținutului pot reduce costurile și timpul de producție, dar pot fi folosite și pentru a amplifica rapid mesaje coordonate, ceea ce complică moderarea, verificarea și managementul riscului reputațional în platforme și în ecosistemul media. [...]
Deezer încearcă să limiteze confuzia dintre muzica „reală” și cea generată integral de AI printr-un instrument gratuit care permite utilizatorilor să-și scaneze playlisturile și să verifice dacă includ piese create în întregime cu inteligență artificială, potrivit Agerpres . Instrumentul este gândit pentru utilizatori de pe „diferite platforme de streaming”, nu doar pentru cei ai Deezer, conform informațiilor transmise de compania franceză agenției AFP. Dincolo de componenta de noutate, miza este una operațională: pe măsură ce crește volumul de conținut generat automat, utilizatorii și platformele au nevoie de metode rapide de identificare a pieselor produse integral de AI, pentru a evita amestecarea lor cu muzica realizată de artiști umani în playlisturi. Articolul integral al Agerpres este disponibil doar abonaților, astfel că nu sunt publice, în materialul accesibil, detalii despre modul de funcționare al instrumentului, criteriile de detectare sau limitele tehnice ale scanării. [...]
OpenAI ia în calcul o reducere drastică a prețurilor pentru ChatGPT , pe fondul presiunii tot mai mari din partea Anthropic (Claude) și Google (Gemini), într-un semn că piața serviciilor de inteligență artificială intră într-o fază de „război al prețurilor”, potrivit WinFuture . Miza nu este doar factura mai mică pentru clienți, ci și deteriorarea marjelor într-un moment sensibil pentru companiile care consumă masiv resurse de calcul. De ce se ieftinește: bugete epuizate și costuri mari pe „token” Publicația notează că impulsul pentru ajustări vine din plângeri ale mediului de afaceri: multe companii și-ar fi epuizat deja în 2026 bugetele pentru „agenți” de inteligență artificială (sisteme care execută sarcini mai autonom), iar managerii critică nivelul costurilor pentru „token-uri” – unitatea de bază folosită de furnizori pentru a taxa volumul de text procesat. În acest context, OpenAI ar urmări să reducă prețurile pentru a limita migrarea clienților către alternative mai ieftine. Presiunea concurenței: Gemini sub tarife, Anthropic ar putea urma Concurența este descrisă ca fiind tot mai agresivă pe preț. Google ar oferi planuri de business comparabile la aproape jumătate din tarifele OpenAI și ar fi anunțat recent o reducere de preț. În același timp, surse citate de Wall Street Journal susțin că OpenAI se așteaptă ca Anthropic să vină, la rândul său, cu ieftiniri. WinFuture mai arată că Anthropic a raportat o creștere puternică a veniturilor, alimentată de popularitatea instrumentului Claude Code în rândul dezvoltatorilor software, și că start-up-ul ar fi depășit temporar în mai dezvoltatorul ChatGPT ca evaluare, la 964 miliarde dolari (aprox. 4.338 miliarde lei). Impactul economic: risc de marje mai mici înainte de IPO Pentru utilizatori, ieftinirile ar însemna costuri lunare mai mici. Pentru furnizori, însă, strategia vine cu riscuri: WinFuture subliniază că atât OpenAI, cât și Anthropic ar înregistra deja pierderi de ordinul miliardelor, din cauza costurilor ridicate ale centrelor de date necesare pentru rularea modelelor. Reducerea veniturilor pe token ar putea înrăutăți profitabilitatea exact într-un moment în care, potrivit sursei, OpenAI și Anthropic ar fi depus recent documente confidențiale pentru listare la bursă în SUA. O comprimare a marjelor ar putea cântări în percepția investitorilor asupra sustenabilității modelului de business. Efect secundar: „tokenmaxxing” și consum mai mare fără randament În paralel, WinFuture menționează o dezbatere în industrie despre „tokenmaxxing” – situații în care companiile consumă volume mari de token-uri pentru a „crește productivitatea” cu AI, chiar și atunci când nu există beneficii financiare măsurabile. Prețuri mai mici ar putea încuraja acest tip de utilizare ineficientă, amplificând consumul și, implicit, presiunea pe infrastructură. [...]
OpenAI a blocat mai multe conturi legate de China, acuzate că foloseau ChatGPT pentru campanii de propagandă menite să amplifice polarizarea în SUA , potrivit WinFuture . Miza operațională pentru piața de inteligență artificială este că furnizorii de modele lingvistice își înăspresc controalele și intervențiile atunci când instrumentele lor sunt folosite pentru influențarea dezbaterilor publice. Ce spune OpenAI că a identificat Compania afirmă că a descoperit două campanii distincte care ar fi folosit ChatGPT pentru a produce conținut destinat rețelelor sociale: postări, comentarii și caricaturi politice. Informațiile despre temele vizate au fost relatate de revista americană Axios , citată în material. Potrivit OpenAI, obiectivul nu a fost crearea unor controverse noi, ci exploatarea unor subiecte deja sensibile pentru a accentua diviziunile existente în societatea americană. Temele folosite: centre de date și tarife Prima campanie, denumită „Data Center Bandwagon”, s-a concentrat pe disputa privind extinderea centrelor de date pentru inteligență artificială. Mesajele promovau ideea că cererea tot mai mare de electricitate a acestor facilități ar crește costurile energiei pentru gospodăriile din SUA. OpenAI susține că utilizatori cu legături către un contractor al guvernului chinez ar fi generat inclusiv benzi desenate pe teme precum capacitatea rețelei și prețurile la energie, care au fost apoi distribuite pe X prin conturi „probabil neautentice”, alături de linkuri către articole reale de presă. A doua campanie, „Tech and Tariffs”, ar fi vizat politica tarifară a președintelui american Donald Trump și eforturile SUA de a-și consolida poziția de lider tehnologic la nivel global, tot prin conținut creat cu ajutorul ChatGPT. Impactul estimat: audiență redusă, dar semnal de risc Evaluarea OpenAI este că ambele operațiuni au avut o acoperire mică și au atras puțină atenție în rețelele sociale. Ben Nimmo, investigator-șef pe zona de securitate și investigații, a spus că astfel de operațiuni încearcă să influențeze dezbateri existente, nu să inventeze subiecte noi. În context, WinFuture notează că temele sunt deja controversate în SUA: există diviziuni privind extinderea centrelor de date, iar o majoritate a americanilor ar pune creșterea prețurilor pe seama tarifelor. Problema apare, potrivit concluziei citate, când o putere străină folosește aceste falii pentru a alimenta tensiuni. [...]
Directorul general al Palantir susține că naționalizarea completă a marilor companii de IA va deveni „mainstream” pe stânga americană, iar senatorul Bernie Sanders va fi considerat prea moderat pentru că propune doar 50% proprietate publică, potrivit Gizmodo . Afirmațiile îi aparțin lui Alex Karp, care a declarat la CNBC că, pe fondul schimbărilor economice și sociale aduse de inteligența artificială, poziția dominantă în zona progresistă ar urma să se mute spre „naționalizare completă”. În acest context, Karp a ironizat ideea unei participații publice de 50% în companiile de IA, sugerând că va părea insuficientă în viitorul apropiat. Ce a spus Alex Karp și de ce contează Karp a argumentat că ritmul și amploarea transformărilor generate de IA vor împinge dezbaterea politică spre soluții mai radicale privind proprietatea și controlul asupra companiilor din domeniu. El a legat această evoluție de impactul anticipat asupra pieței muncii și de întrebările legate de cine beneficiază de valoarea creată de aceste tehnologii. „În doi ani, nu o să creadă că Bernie Sanders e progresist. O să fie gen: «Bernie Sanders, vrei doar 50%? Ce-i cu 50%?»”, a spus Karp, într-un fragment video la care trimite articolul. În același interviu, șeful Palantir s-a descris drept „progresist” și a respins criticile legate de poziționările sale, inclusiv asocierea cu președintele Donald Trump și respingerea unor teme progresiste (de la politici de diversitate, echitate și incluziune, până la războiul Israelului în Gaza), notează publicația. Contextul politic: Sanders, Trump și ideea de „proprietate publică” în IA Articolul amintește că Bernie Sanders a promovat în ultimele luni ideea unei forme de proprietate publică în companiile de inteligență artificială, argumentând că IA poate provoca o perturbare socială majoră și că întrebarea centrală este cine va deține și controla viitorul. Într-o postare video pe rețelele sociale, Sanders a formulat explicit miza controlului asupra tehnologiei, printr-un mesaj distribuit pe X. În paralel, Donald Trump a declarat la Casa Albă că intenționează să aibă întâlniri cu „12 sau 15” directori din domeniu și că discută despre „a da ceva înapoi publicului”, susținând că o astfel de măsură ar putea face publicul „foarte bogat”, potrivit relatării. Nu este însă limpede când ar urma să aibă loc aceste întâlniri și ce formă concretă ar lua o eventuală participație publică sau naționalizare parțială. Reacții și semne de divizare în tabăra republicană Nu toți susținătorii lui Trump privesc favorabil ideea naționalizării (sau a unei naționalizări parțiale) în IA. David Sacks, fost responsabil pe zona de IA și criptomonede în administrația Trump, a criticat public această direcție și a avertizat că reglementările îmbrățișate temporar de republicani ar putea fi folosite ulterior împotriva lor, când democrații revin la putere. În același timp, articolul punctează că rămâne neclar cât de departe poate merge politic o astfel de discuție, inclusiv în raport cu calendarul electoral din noiembrie (alegeri la jumătatea mandatului), când o măsură cu impact financiar direct ar putea deveni un instrument de campanie. [...]
De la 2 august 2026, platformele și furnizorii de AI vor trebui să eticheteze anumite deepfake-uri și conținut generat artificial , potrivit Mediafax , după publicarea de către Comisia Europeană a versiunii finale a Codului de bune practici privind marcarea și etichetarea conținutului generat de inteligența artificială. Miza este una operațională: companiile trebuie să implementeze mecanisme concrete de transparență, într-un calendar deja fixat. Documentul explică modul în care companiile și organizațiile ar urma să respecte obligațiile de transparență prevăzute de Regulamentul european privind inteligența artificială (AI Act). Conform Comisiei Europene, etichetarea va fi cerută „în anumite situații”, cu scopul de a reduce riscul de înșelăciune și manipulare. Ce tip de conținut intră în vizor Regulile vizează în special: deepfake-urile (imagini, înregistrări audio sau videoclipuri generate ori modificate astfel încât să pară autentice); anumite texte generate sau manipulate de AI care informează publicul asupra unor subiecte de interes public; situațiile în care utilizatorii trebuie informați că interacționează cu un sistem AI interactiv , cum este un chatbot. În justificarea măsurilor, Comisia Europeană arată că cerințele de transparență îi ajută pe oameni să recunoască mai ușor conținutul generat sau modificat de AI, reducând riscurile asociate. „Aceste cerințe de transparență ajută oamenii să recunoască atunci când conținutul a fost generat sau modificat de AI, reducând riscul de înșelăciune și manipulare” Cum se face etichetarea: metadate, filigrane digitale și pictograme Codul stabilește măsuri tehnice pentru furnizorii de sisteme AI generative (sunt menționate exemple precum ChatGPT și Gemini), care ar urma să introducă marcaje ce pot fi citite automat de alte sisteme, pentru identificarea conținutului generat artificial. Instrumentele indicate în document includ: metadate (informații atașate fișierelor care pot descrie originea și modificările), filigrane digitale („watermarks”), alte mecanisme de detectare pentru verificarea originii unui text, a unei imagini, a unui fișier audio sau a unui videoclip. Separat, Uniunea Europeană a introdus și un set de pictograme care pot fi folosite pentru marcarea conținutului generat de AI. Excepția relevantă pentru redacții: textele revizuite de oameni Codul include o excepție pentru publicațiile care folosesc instrumente AI în procesul editorial: obligația de etichetare a textelor generate sau manipulate de AI nu se aplică dacă materialele au trecut printr-un proces de revizuire umană și sunt publicate sub responsabilitate editorială . Cod voluntar, obligații legale obligatorii Codul de bune practici a fost elaborat de experți independenți, cu participarea a peste 180 de organizații din industrie, mediul academic, societatea civilă și sectorul public. Aderarea la cod este voluntară, însă obligațiile de transparență din AI Act sunt obligatorii . Organizațiile care semnează codul pot folosi măsurile din document pentru a demonstra mai ușor conformarea la legislația europeană. În esență, pentru companii urmează o perioadă de implementare tehnică și de politici interne, într-un context în care, potrivit experților citați, devine tot mai dificil pentru utilizatori să distingă între conținutul creat de oameni și cel generat artificial, iar riscurile de dezinformare, manipulare, fraudă și uzurpare a identității cresc odată cu adopția rapidă a AI. [...]
