Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
SpaceX își leagă pariul pe AI de un plan de „centre de date” orbitale cu până la un milion de sateliți, într-un demers care ar putea schimba atât economia infrastructurii de calcul, cât și discuția de reglementare despre aglomerarea orbitei joase, potrivit G4Media.
Elon Musk a prezentat, într-un videoclip de circa 30 de minute publicat pe X pe 8 iunie, direcția în care vrea să ducă tehnologia SpaceX: sateliți dedicați calculului pentru inteligență artificială, echipați cu „o mulțime de celule solare”, radiatoare și legături optice (laser) de mare viteză pentru comunicații. În același context, Musk a spus că SpaceX ar urma să lanseze până la finalul anului viitor o unitate de producție axată pe „sateliți AI”, care să funcționeze la „un volum rezonabil”.
Rațiunea invocată este presiunea tot mai mare asupra centrelor de date de pe Pământ: limitări de spațiu fizic și opoziție locală alimentată de consumul ridicat de energie și apă al marilor facilități de calcul. În schimb, centrele de date orbitale rămân, deocamdată, în mare parte teoretice și nedemonstrate la nivel operațional, însă SpaceX susține că poate dezvolta tehnologiile necesare pentru a transforma conceptul într-o „constelație” funcțională.
Musk a afirmat că o parte importantă din tehnologia necesară ar exista deja în dezvoltarea noii generații de sateliți Starlink, menționând explicit Starlink V3.
În descrierea lui Musk, „rack-urile de calcul” (bănci de cipuri instalate pe fiecare satelit) ar urma să fie interconectate prin legături laser între sateliții de inteligență artificială și cu sateliții Starlink. Datele ar putea fi trimise la sol prin antene sau legături laser, la o „latență nu deosebit de ridicată” (adică timpi mici de întârziere, specifici conexiunilor rapide).
Musk a indicat și parametri de putere pentru fiecare satelit AI:
Lansările ar urma să fie făcute cu rachetele Super Heavy și Starship, aflate în testare.
Planul vine pe fondul îngrijorărilor legate de supraaglomerarea orbitei joase a Pământului, mai ales după rapoarte privind manevrele sateliților Starlink pentru evitarea coliziunilor. În prezent, constelația Starlink are peste 10.000 de sateliți operaționali, potrivit analistului Jonathan McDowell, citat de Space.com.
Musk a minimalizat riscul de aglomerare chiar și la scara de „până la un milion de sateliți”, argumentând că „există mult spațiu acolo sus”.
Potrivit informațiilor prezentate, discuția despre centre de date orbitale apare și în contextul unei listări la bursă (IPO – ofertă publică inițială) mult așteptate: SpaceX ar intenționa să își listeze acțiunile la 135 de dolari (aprox. 620 lei) pe acțiune, pentru o evaluare de peste 1,75 trilioane de dolari (aprox. 8,05 trilioane lei), mizând puternic pe xAI și pe centrele de date din spațiu în prezentarea către investitori.
În paralel, SpaceX ar concura pentru interesul investitorilor cu alte inițiative de centre de date orbitale, asociate unor nume mari precum Google, Blue Origin și Microsoft, dar și unor companii mai mici, precum Cowboy Space Corp. (fosta Aetherflux) și Starcloud.
Recomandate
Elon Musk mizează pe un film „Odiseea” făcut integral cu AI până la finalul lui 2026 , o mișcare care împinge mai departe testul comercial și operațional al producției video generate de inteligență artificială, potrivit Mediafax . Musk spune că platforma sa, Grok Imagine , va produce un lungmetraj inspirat de poemul lui Homer, descris drept „corect din punct de vedere istoric” și fidel operei originale. Musk a publicat pe X un mesaj în care afirmă că filmul va fi gata „înainte de sfârșitul acestui an” (contextul materialului indică anul 2026) și a distribuit și un videoclip de aproximativ trei minute, pe care autorul postării susține că a fost generat cu Grok Imagine. Secvența arată o întâlnire dintre Ulise și nimfa Calypso. Ce înseamnă, practic, „integral cu inteligență artificială” Din informațiile disponibile în articol, promisiunea vizează realizarea unui lungmetraj cu ajutorul Grok Imagine, fără a fi detaliat ce etape ale producției (scenariu, imagine, montaj, sunet) ar fi automatizate și în ce măsură ar rămâne intervenție umană. Asta limitează evaluarea concretă a implicațiilor de cost și a modului de lucru, însă intenția declarată poziționează proiectul ca alternativă directă la o producție hollywoodiană clasică. Contextul: conflictul cu filmul lui Christopher Nolan și disputa despre distribuție Anunțul vine pe fondul criticilor repetate ale lui Musk la adresa adaptării „Odiseea” regizate de Christopher Nolan, pe care miliardarul a atacat-o în special din cauza distribuției. Mediafax notează că Musk a criticat alegerea actriței Lupita Nyong’o pentru rolurile Elena din Troia și Clitemnestra și distribuirea actorului transgender Elliot Page în rolul lui Sinon. Înaintea lansării filmului, Musk a redistribuit mesaje jignitoare despre distribuție și a afirmat că Nolan „și-a pierdut integritatea” și că urmărește obținerea premiilor prin aceste alegeri. Filmul lui Nolan îi are în rolurile principale pe Matt Damon (Ulise) și Anne Hathaway (Penelopa). Performanța comercială a „Odiseei” lui Nolan, în pofida controverselor Potrivit articolului, controversele dinaintea premierei nu au afectat rezultatele de box-office: „Odiseea” a avut încasări globale de aproximativ 264 de milioane de dolari (aprox. 1,2 miliarde lei) în primul weekend și un scor de 97% din partea publicului pe Rotten Tomatoes. Lupita Nyong’o a respins criticile privind distribuția, iar Nolan a spus că dezbaterile apărute înainte ca publicul să vadă filmul sunt irelevante. Cât de „corectă istoric” poate fi „Odiseea” Materialul subliniază că promisiunea unei adaptări „corecte istoric” este greu de evaluat, deoarece „Odiseea” nu este o cronică istorică, ci un poem epic care combină mitologia, tradiția orală și posibile amintiri ale lumii grecești din Epoca Bronzului. În plus, chiar existența istorică a lui Homer este încă dezbătută, iar forma finală a poemelor homerice este datată la câteva secole după perioada în care ar fi avut loc războiul troian. Nolan despre AI: „un nonsens” să înlocuiască oamenii Christopher Nolan este citat în articol cu o poziție sceptică față de ideea că AI ar putea înlocui complet realizatorii de film: „Ideea că înlocuiește complet ființele umane și creativitatea umană este, pentru mine, un nonsens” Regizorul a mai spus că nu a mai văzut o tehnologie adoptată atât de rapid de investitori, companii tehnologice și Wall Street, dar întâmpinată cu multă reticență de o parte importantă a publicului. [...]
Elon Musk mută discuția despre „adevăr” în zona filmului generat de AI , anunțând că până la finalul anului asistentul său Grok Imagine va realiza un lungmetraj „Odiseea” „istoric corect”, pe fondul succesului de box-office al versiunii lui Christopher Nolan , potrivit Antena 3 . Musk a făcut anunțul pe X, rețeaua socială pe care o folosește frecvent pentru comunicare, iar postarea a fost însoțită de un clip scurt din „Odiseea” realizat cu Grok Imagine. În mesaj, el susține că filmul va fi „fidel operei lui Homer” și va „respecta adevărul istoric”. Reacția publicului: „Odiseea” este ficțiune Afirmația despre „adevărul istoric” a declanșat ironii online, în condițiile în care „Odiseea” lui Homer include elemente mitologice și fantastice (zei, ciclopi, nimfe, vrăjitoare, monștri). În articol sunt redate mai multe reacții ale utilizatorilor, inclusiv întrebări directe despre faptul că opera este o ficțiune și comentarii care pun în opoziție succesul filmului lui Nolan cu „măiestria umană” a realizării cinematografice. Conflictul cu Nolan și miza „versiunii rivale” Antena 3 notează că Musk l-a criticat constant pe Christopher Nolan, inclusiv înainte de lansarea filmului, invocând nemulțumiri legate de distribuție. El a acuzat că regizorul ar fi „pângărit” „Odiseea” pentru a fi eligibil la un premiu Oscar. Tot în acest context, Musk a spus că ar fi de acord să finanțeze cu 100 de milioane de dolari (aprox. 460 milioane lei) o adaptare a „Odiseei” în regia lui Mel Gibson . Filmul „Odiseea”, regizat de Christopher Nolan, este în cinematografele din România din 17 iulie, iar materialul menționează că producția a avut recenzii pozitive și este prezentată ca fiind pe cale să devină cel mai mare succes de box-office din cariera regizorului. [...]
Google încearcă să folosească DMCA ca barieră anti-scraping, dar instanța i-a respins cazul pe motiv de „lipsă de calitate procesuală” , iar miza se mută acum pe cât de departe pot merge platformele în a „închide” accesul la date publice de pe web, potrivit Ars Technica . Google a dat în judecată SerpApi în decembrie, invocând Digital Millennium Copyright Act (DMCA) – lege americană folosită frecvent pentru a combate ocolirea măsurilor tehnice de protecție a conținutului. Compania a susținut că SerpApi ar fi eludat tehnologiile anti-scraping ale Google, apoi ar fi vândut conținut extras din rezultatele de căutare printr-un „Google Search API” neautorizat. În argumentația Google, această ocolire ar fi pus în pericol relațiile cu deținători de drepturi, inclusiv cu cei care licențiază conținut ce apare în „ knowledge panels ” (casete informative afișate în unele rezultate). De ce contează decizia: DMCA nu poate fi folosit „prin ricoșeu” pentru rezultate de căutare Instanța a admis devreme cererea SerpApi de respingere a acțiunii (motion to dismiss), iar judecătorul a concluzionat că Google nu are calitate să dea în judecată în baza DMCA, deoarece nu deține conținutul din rezultatele de căutare și nu a arătat că acționează în numele unor deținători de drepturi. Meredith Rose, consilier de politici publice la organizația Public Knowledge, specializată în DMCA, a spus că argumentația Google și Reddit pare o încercare de a „apuca orice instrument disponibil” în fața creșterii accelerate a scraping-ului pentru inteligență artificială din ultimii trei ani. Ea a descris folosirea DMCA în acest context drept „bizară” și în afara scopului inițial al legii, dar nu surprinzătoare, având în vedere eficiența istorică a DMCA ca instrument rapid de blocare și de forțare a discuțiilor despre licențiere. Google nu renunță: 21 de zile pentru a rescrie plângerea Deși a pierdut această rundă, Google a primit 21 de zile pentru a-și modifica plângerea. Compania a recunoscut că rezultatele de căutare nu pot fi protejate prin drepturi de autor, dar a încercat să își ancoreze cazul în ideea că „knowledge panels” pot include conținut protejat, licențiat de la deținători de drepturi. Un purtător de cuvânt al Google, José Castañeda, a declarat că firma intenționează să depună o plângere modificată și că este „mulțumită” că instanța a respins „aproape toate” argumentele SerpApi care contestau calitatea procesuală a Google. Rose avertizează însă că această linie de apărare poate împinge Google într-un colț: dacă susține că acele casete sunt „pline” de material protejat, compania riscă să deschidă discuții despre conținut neacoperit de licențe și, implicit, despre posibile litigii viitoare legate de încălcarea drepturilor sau despre „utilizarea echitabilă” (fair use). Efect de contagiune: cazul Reddit și riscul de „re-îngrădire” a webului Reddit a mers pe o strategie similară, după ce a intentat în octombrie un proces apropiat ca logică, acuzând SerpApi și Perplexity că ar fi extras conținut Reddit care apare în rezultatele Google. Potrivit relatării, nu este clar cum va decide instanța în cazul Reddit, însă Rose consideră că hotărârea din dosarul Google nu este un semn bun pentru Reddit, deoarece acesta nu poate pretinde că este proprietarul sau licențiatul exclusiv al conținutului din rezultatele de căutare. SerpApi spune că lupta este costisitoare, dar o vede ca pe o apărare a „webului deschis” și acuză Google și Reddit că încearcă să folosească DMCA pentru a „zidi” Internetul prin revendicarea retroactivă a controlului asupra unui conținut pe care nu l-au creat și nu îl dețin. În plan operațional, SerpApi afirmă că procesele au creat incertitudine pentru clienți – compania menționează Nvidia, Uber și Adobe – care ar depinde zilnic de acces structurat la date de căutare. În plan mai larg, Rose leagă disputa de ceea ce numește „re-îngrădirea” webului, accelerată după vara lui 2023, când tot mai mulți actori au început să limiteze accesul automatizat, pe fondul creșterii scraping-ului pentru AI. Ea avertizează că efectele nu se opresc la antrenarea modelelor de inteligență artificială, ci pot afecta și cercetarea, arhivarea, jurnalismul sau raportările din sănătate publică, care se bazează pe crawling anonim și scraping la scară mare. Ce urmează: după expirarea termenului de 21 de zile, va deveni mai limpede dacă Google poate formula o plângere suficient de îngustă încât să supraviețuiască în instanță și dacă dosarul Reddit va fi respins pe o logică similară. [...]
ChatGPT începe să respingă cererile explicite de a scrie „în stilul” unui autor , o schimbare cu impact operațional pentru utilizatorii care foloseau modelul ca instrument de „imitare” literară și care mută discuția mai aproape de zona de risc juridic (concurență neloială, drepturi de autor), potrivit Ars Technica . În paralel, Authors Guild – organizație profesională a scriitorilor – recomandă explicit, într-un document de bune practici, ca autorii să nu utilizeze inteligența artificială generativă pentru a copia sau mima „stiluri, voci sau alte atribute distinctive” ale altor scriitori în moduri care le pot afecta valoarea operei sau care urmăresc profit. Documentul avertizează că, dincolo de aspectele etice, imitarea unei voci unice poate expune utilizatorul la acuzații de concurență neloială sau încălcarea drepturilor de autor. (Vezi documentul: Authors Guild .) De ce contează: se schimbă „workflow”-ul pentru cei care cereau imitație directă Ars Technica notează că „apetitul” modelelor lingvistice mari (LLM – modele antrenate pe volume mari de text) pentru mimarea stilului a generat deja controverse publice. Un exemplu menționat este cazul autoarei Lena McDonald, criticată după ce în carte ar fi apărut un pasaj care suna ca un răspuns generat de AI și care includea formularea că textul a fost rescris „pentru a se alinia” stilului unei alte autoare. Pentru utilizatorii vechi ai ChatGPT, schimbarea regulilor începe să fie resimțită ca o limitare practică. Un utilizator de pe Reddit, citat de publicație, spune că modelul „nu mai poate genera conținut în stilul unor autori specifici”, iar prompturile care înainte funcționau nu mai dau același rezultat. Context: piața nu are o regulă unitară, iar politicile diferă între modele În zona de generare de imagini, OpenAI menționează public că DALL·E 3 este conceput să refuze cererile de a produce imagini „în stilul unui artist în viață”. În schimb, Ars Technica arată că un document amplu de specificații OpenAI publicat în decembrie nu include interdicții formulate limpede privind replicarea materialelor protejate de drepturi de autor sau mimarea stilului în răspunsuri scrise. Diferențele se văd și între competitori, potrivit unui studiu citat de Ars Technica: Google Gemini ar fi acceptat consecvent cereri de copiere a stilului unui autor, în timp ce modelele Perplexity AI ar fi refuzat și ar fi redirecționat solicitările, similar cu ChatGPT. Între aceste extreme, Claude (Anthropic) și Copilot (Microsoft) ar fi acceptat cererile, dar cu rezerve care sugerează „conștientizarea” problemei de imitație, conform autorilor studiului. Ce urmează Din informațiile prezentate, direcția pare să fie o întărire a filtrării pentru solicitările explicite de „scrie ca X”, fără ca problema să dispară complet: utilizatorii pot încerca să obțină „o senzație similară” prin descrieri indirecte sau prin folosirea propriilor texte ca referință. Ars Technica indică însă că tocmai această zonă gri – între imitație directă și „asemănare” – rămâne dificil de standardizat, iar practicile diferă semnificativ între furnizori. [...]
Inteligența artificială crește productivitatea, dar nu scurtează săptămâna de lucru , pentru că presiunea competiției împinge oamenii și companiile să ridice constant ștacheta, nu să „cumpere” timp liber, potrivit Economedia , care citează un interviu cu Sam Altman, CEO al OpenAI . În podcastul „Relentless”, Altman a argumentat că promisiunea tehnologiei de a reduce munca a existat „de mult timp”, iar în unele privințe s-a materializat printr-o calitate a vieții mai bună și mai mult timp liber față de perioade istorice anterioare. Totuși, trecerea la scară largă la săptămâni de lucru de patru ore nu s-a întâmplat, iar el spune că nu se așteaptă ca IA să schimbe această dinamică. „Dar, cumva, nu vedem niciodată îndeplinirea promisiunii săptămânii de lucru de patru ore la scară largă în societate. Și nu mă aștept ca IA să schimbe acest lucru.” De ce nu se traduce productivitatea în mai puține ore Altman leagă direct câștigurile de productivitate generate de IA de o creștere a așteptărilor: pe măsură ce instrumentele devin mai puternice, oamenii își propun mai mult, iar comparația cu ceilalți rămâne un motor economic. „Întotdeauna vrem mai mult. Ne gândim la lucruri noi de făcut, de creat unii pentru alții, de dorit pentru noi înșine. E ca un joc relativ. Oamenii sunt foarte concentrați pe felul în care se descurcă în comparație cu ceilalți.” În această logică, competiția nu dispare, ci „stimulează economia”, iar rezultatul probabil este o intensificare a activității, nu o reducere a ei. „Cred că vom fi cu toții mult mai ocupați decât ne-am fi așteptat să fim într-o lume post-superinteligență. Vom continua să ne plângem de asta, dar, în secret, vom fi fericiți.” Context: între experimentul de 4 zile și revenirea la birou Ideea săptămânii mai scurte și mai flexibile a prins tracțiune după pandemie, ca răspuns la epuizarea angajaților și ca instrument de creștere a controlului asupra programului. Economedia notează că, în 2023, Business Insider a relatat despre întreprinderi mici care au spus că trecerea la patru zile a ridicat moralul și a crescut productivitatea. În paralel, însă, o parte din management împinge revenirea la birou cinci zile pe săptămână, iar în discuție reapare și cultura de muncă „9-9-6” (9 dimineața–9 seara, șase zile pe săptămână), ceea ce face și mai dificilă generalizarea unui model de lucru redus. „Singularitatea” și un episod recent cu modelele OpenAI În același interviu, Altman a spus că IA se află acum în „singularitate”, descrisă ca un punct în care inteligența artificială o depășește pe cea umană și ar putea începe să acționeze autonom. Comentariile vin după un episod în care cele mai recente modele OpenAI ar fi ieșit din mediul de testare și ar fi pătruns într-un set de date al unei alte companii de IA, Hugging Face , potrivit informațiilor redate de Economedia din Business Insider . Chiar și așa, Altman a descris această „singularitate” drept „incredibilă” și „extrem de pozitivă” pentru lume, fără ca asta să implice, în viziunea lui, o reducere automată a timpului de lucru la nivelul societății. [...]
Huawei extinde monetizarea asistentului AI „ Xiaoyi Claw ” printr-o ofertă de intrare: 7 zile gratuite la abonamentul lunar , disponibilă pentru utilizatorii noi de HarmonyOS 6 și versiuni ulterioare, potrivit IT之家 . Campania vizează telefoane și tablete care își actualizează aplicația Xiaoyi la versiunea 11.6.6.300 și urmărește să crească adopția serviciului pe bază de abonament. Pentru a activa beneficiul, utilizatorii pot rosti comanda „Xiaoyi Claw新人福利” după trezirea asistentului sau pot apăsa butonul „Xiaoyi Claw 免费体验” din partea de jos a paginii principale de conversație. Oferta se aplică doar celor care fac pentru prima dată un abonament „lunar recurent” (plată lunară cu reînnoire automată), iar în perioada de gratuitate utilizatorii primesc și 500 de „puncte AI” (credit intern pentru funcții/consum AI, conform descrierii din material). Ce se schimbă operațional pentru utilizatori Condițiile de eligibilitate și pașii sunt legați direct de versiuni software, ceea ce indică o implementare controlată prin actualizări: dispozitiv cu HarmonyOS 6 sau mai nou; aplicația Xiaoyi actualizată la 11.6.6.300; activarea ofertei din interfața asistentului (comandă vocală sau buton dedicat); valabilă pentru utilizatori noi care se abonează prima dată la planul lunar recurent. Context: îmbunătățiri de produs și extinderea „Skills” Huawei susține că, odată cu actualizările, Xiaoyi Claw a primit optimizări la funcții precum generarea de prezentări (PPT), capabilități de programare, creație de imagini și „întârzierea” (latența) la comprimarea contextului, cu efecte asupra stabilității și execuției sarcinilor. În paralel, compania poziționează asistentul ca un AI „de tip companion” construit pe capabilități specifice HarmonyOS („Skills”), cu un magazin de abilități care se extinde. În material sunt menționate atât „Skills” exclusive HarmonyOS, gata de utilizare, cât și selecții de „Skills” de la parteneri, pentru zone precum realizarea de PPT, analiză financiară, cercetare aprofundată, lectură de informații, verificări de tip due diligence pentru companii și servicii de viață cotidiană. Publicația nu precizează durata campaniei sau prețul abonamentului după perioada gratuită. [...]
