Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
China accelerează construirea unei „rețele naționale de putere de calcul”, tratând infrastructura pentru inteligență artificială ca utilitate publică, pe fondul exploziei cererii de „tokenuri” și al presiunii pe costuri pentru dezvoltatori și companii, potrivit South China Morning Post.
Miza economică și operațională este dublă: Beijing încearcă să standardizeze și să „industrializeze” accesul la resursele de calcul (în loc să rămână fragmentate între furnizori de cloud și centre de date), iar operatorii telecom caută noi motoare de creștere dincolo de veniturile tradiționale din date mobile și abonamente.
Televiziunea publică CCTV și agenția de stat Xinhua au descris rețeaua ca o „versiune de calcul a rețelei electrice naționale”, într-un cadru care sugerează că puterea de calcul ar trebui tratată ca infrastructură de bază. În același registru, „tokenurile” – unități de text, cod și alte informații procesate de modelele AI – sunt prezentate ca echivalentul datelor mobile: o unitate măsurabilă și tarifabilă.
Potrivit datelor citate din Biroul Național de Statistică, apelurile zilnice de tokenuri în China au depășit 140 de trilioane în martie, de peste 1.000 de ori nivelul de la începutul lui 2024. Publicația notează că scumpirea rulării modelelor AI începe să apese asupra dezvoltatorilor și companiilor, într-o paralelă cu începuturile internetului mobil, când vitezele mici și tarifele ridicate au fost urmate de ieftinirea accesului după extinderea 4G și 5G.
În acest context, autoritățile poziționează tot mai explicit puterea de calcul ca infrastructură națională, alături de rețelele de apă, energie, comunicații de nouă generație, infrastructură urbană subterană și logistică – priorități grupate sub conceptul „șase rețele”.
La începutul lunii, Consiliul de Stat a cerut întărirea planificării și construcției acestor rețele. Comisia Națională pentru Dezvoltare și Reformă a indicat că investițiile în „șase rețele” și domeniile conexe ar urma să depășească 7 trilioane de yuani (aprox. 4,4 trilioane lei) anul acesta, echivalentul a 1 trilion de dolari (aprox. 4,6 trilioane lei), conform aceleiași surse.
Documente oficiale pentru perioada celui de-al 15-lea plan cincinal cer, de asemenea, un „sistem multistrat de infrastructură de calcul” și o „rețea națională integrată de putere de calcul”, indicând ambiția de a conecta între regiuni centre de date, facilități de supercomputing și clustere de calcul „inteligent”.
Operatorii telecom din China se aliniază rapid acestei direcții, pe fondul presiunilor asupra veniturilor tradiționale. Pariul lor: cloud, putere de calcul și servicii AI, cu tokenurile ambalate ca produs de masă.
Exemplele menționate includ:
În ansamblu, direcția conturată de autorități și de operatori sugerează o încercare de a transforma accesul la putere de calcul pentru AI într-un serviciu standardizat, cu tarifare ușor de înțeles și distribuție la scară mare – ceea ce ar putea reduce barierele de cost pentru utilizatori, dar și ar consolida controlul central asupra infrastructurii critice.
Recomandate
Salesforce estimează că va cheltui 300 de milioane de dolari (aprox. 1,38 miliarde lei) pe tokenuri Anthropic în 2026, iar miza nu este doar factura, ci optimizarea ei printr-un „strat” care să trimită cererile către modele mai ieftine atunci când nu e nevoie de un model de vârf , potrivit The Next Web . Marc Benioff spune că aproape toată această cheltuială ar merge către programare, în contextul în care compania folosește tot mai mult agenți de inteligență artificială pentru dezvoltare software. În termeni practici, „tokenurile” sunt unități de text procesate de modelele mari de limbaj, iar clienții plătesc în funcție de volum. O factură anuală de 300 de milioane de dolari din partea unui singur client ar poziționa Salesforce între cei mai mari clienți comerciali ai Anthropic, deși niciuna dintre companii nu a confirmat oficial cifra în raportări publice. De ce contează: tokenurile devin cost operațional, nu buget de experiment Benioff a susținut, într-o apariție la podcastul All-In, că agenții AI au adus câștiguri de eficiență la Salesforce în servicii, suport, distribuție și marketing. Ca exemplu, el a amintit că, în august anul trecut, productivitatea bazată pe agenți ar fi permis reducerea personalului de suport de la 9.000 la 5.000 de oameni. Acum, aceeași logică este împinsă către inginerie: iterații mai rapide de produs, costuri mai mici de dezvoltare și un ritm de livrare pe care compania îl descrie ca fiind anterior imposibil. „Stratul intermediar”: direcționarea cererilor între modele scumpe și modele ieftine Partea cu potențial impact financiar direct, dincolo de suma totală, este „caveatul” lui Benioff: nu fiecare cerere generată de angajați ar trebui să ajungă la un model de frontieră precum Claude. El a vorbit despre un „strat intermediar” care să direcționeze inteligent solicitările: sarcinile complexe de raționament către Claude; sarcinile simple către modele mai mici și mai ieftine. Publicația notează că ideea nu este nouă, însă devine relevantă prin faptul că este susținută de CEO-ul celui mai mare furnizor de aplicații enterprise. În același context, este menționat că Claude Opus 4.7 (lansat luna aceasta) are un preț de 5 dolari per milion de tokenuri de intrare și 25 de dolari per milion de tokenuri de ieșire, în timp ce modele mai mici (inclusiv din linia Haiku sau alternative „open-weight”, adică modele cu ponderi publice, precum Llama și DeepSeek) costă semnificativ mai puțin. La un nivel de cheltuială de 300 de milioane de dolari, chiar și optimizări moderate ar putea însemna economii de ordinul zecilor de milioane de dolari, mai scrie The Next Web . Slack, următoarea piesă: programare „în interiorul” platformei Benioff a mai spus că Salesforce lucrează la tehnologie care să facă programarea mai ușoară în Slack, platforma de comunicare la locul de muncă achiziționată de Salesforce pentru 27,7 miliarde de dolari în 2021. Declarația a fost prudentă, fără detalii de produs: „O să vedeți niște lucruri interesante cu Slack și cod, despre care nu sunt pregătit să vorbesc încă.” În martie, Salesforce a revizuit Slack și a prezentat peste 30 de capabilități noi de inteligență artificială pentru Slackbot, transformându-l din asistent conversațional într-un sistem „agentic” (capabil să execute sarcini), inclusiv transcriere de ședințe, monitorizarea activității pe desktop și rularea de acțiuni prin instrumente terțe via Model Context Protocol. Potrivit articolului, toate aceste capabilități rulează pe Claude (Anthropic). Context financiar: Slack și Agentforce, în creștere The Next Web mai notează câteva repere de business care explică de ce Salesforce împinge AI în zona operațională: veniturile Slack sunt așteptate să ajungă la 3 miliarde de dolari în acest an; Agentforce (linia de produse de agenți AI a Salesforce) a ajuns la 800 de milioane de dolari venituri recurente anuale (ARR), în creștere cu 169% de la an la an, cu 29.000 de tranzacții închise; din această vară, fiecare client nou Salesforce ar urma să primească Slack „provisionat” automat și cu AI activat din prima zi. Separat de consumul de tokenuri, Salesforce a investit și peste 300 de milioane de dolari în Anthropic începând cu runda Series C din 2023, obținând circa 1% din companie, evaluată în prezent la 380 de miliarde de dolari, conform articolului. Publicația mai menționează afirmația lui Benioff potrivit căreia Microsoft ar fi blocat o investiție Salesforce în OpenAI, ceea ce ar fi redirecționat compania către Anthropic. Pentru Salesforce, pariul pe 300 de milioane de dolari în tokenuri se mută astfel din zona „testelor” în zona de cost structural: întrebarea devine dacă productivitatea din inginerie va justifica, în timp, o cheltuială care începe să semene cu o nouă categorie de utilitate operațională. [...]
China își extinde rapid portofoliul de tehnologii militare bazate pe AI și sisteme fără pilot , pe măsură ce tot mai multe companii din apărare și tehnologie își mută accentul de la echipamente convenționale la aplicații de „inteligentizare” a operațiunilor, potrivit Global Times , care relatează despre deschiderea celei de-a 11-a ediții a China (Beijing) Military Intelligent Technology Expo . Evenimentul are loc la Beijing, de joi până sâmbătă, și reunește expozanți din sectoarele chinez de apărare, aerospațial și tehnologie. Jurnaliștii publicației notează că, față de expozițiile tradițional centrate pe echipamente militare clasice, ediția din acest an are mai multe companii orientate către tehnologii emergente, inclusiv inteligență artificială și roboți umanoizi, care până recent erau mai frecvent întâlniți la expoziții civile. Miza operațională: AI și sisteme fără pilot „remodelează” modul de luptă Organizatorii susțin, în materialele transmise presei, că o nouă rundă de transformare militară globală se accelerează, iar tehnologiile reprezentate de inteligența artificială și sistemele fără pilot schimbă războiul. În acest context, expoziția își propune să urmărească tendințele de „inteligentizare” militară și integrarea inovației tehnologice cu cea industrială. Expoziția este structurată în zece zone tematice, între care: inteligență artificială și „modele mari” (modele AI de dimensiuni mari, de tipul celor folosite pentru limbaj), sisteme inteligente de comandă și control, sisteme fără pilot și tehnologii de contramăsuri, rețele și comunicații, echipamente de instruire și simulare, securitate informațională și tehnologii de confidențialitate. Dimensiunea pieței: peste 550 de companii și 50.000 de vizitatori așteptați Organizatorii estimează o participare totală de peste 50.000 de vizitatori, după ce în prima zi au fost peste 15.000. Suprafața expozițională este de 50.000 de metri pătrați, iar agenda include o conferință de amploare, 17 forumuri tematice și peste 130 de prezentări susținute de experți. La ediția din acest an participă peste 550 de companii, cu peste 3.000 de realizări tehnologice și soluții integrate expuse, conform organizatorilor. Ediția precedentă (a 10-a) a avut loc în mai 2025, când peste 500 de firme și-au prezentat produsele, cu accent pe drone și tehnologii anti-dronă. Exemplu de utilizare: „modele mari” locale pentru mentenanță și instruire Un exemplu prezentat la expoziție este un „sistem integrat inteligent” expus de Chicheng, companie fondată în Hangzhou, descris ca un dispozitiv asemănător unui cabinet cu ecran. Compania afirmă că sistemul folosește o arhitectură hardware și software dezvoltată intern și poate rula modele lingvistice mari localizate. Potrivit descrierii, sistemul poate: oferi sugestii pentru mentenanța echipamentelor, genera planuri de reparații, furniza instruire tehnică pentru operatori, susține scenarii precum producția de echipamente militare, pregătirea de luptă și instruirea tactică, operarea și mentenanța, simularea câmpului de luptă și asistență în luarea deciziilor. „Prin instruire suplimentară, sistemul poate ajuta în domenii precum sprijinul decizional și analiza de informații”, a declarat Guo Bin, director de soluții la Chicheng. Guo a mai spus că tehnologiile AI și de „geamăn digital” (replică virtuală a unui sistem fizic, folosită pentru simulare și analiză) ale companiei ar putea fi aplicate în mai multe sectoare, inclusiv în industrii legate de apărare. În ansamblu, ediția din acest an indică o orientare mai pronunțată către integrarea AI, a sistemelor fără pilot și a capabilităților de contramăsuri în aplicații militare, atât la nivel de produse, cât și de soluții operaționale prezentate. [...]
Lanțurile de fast-food împing automatizarea din drive-thru spre scară largă , mizând pe chatboți care pot prelua comenzi și pot reduce presiunea pe personal, potrivit The Verge . Dincolo de efectul de „noutate”, miza este una operațională: viteză, acuratețe și capacitatea de a muta angajații către sarcini unde interacțiunea umană rămâne esențială. McDonald’s a fost printre primele branduri mari care au testat comenzi vocale asistate de inteligență artificială în drive-thru, încă din 2021, printr-un pilot în 10 locații din Chicago. Compania a dezvoltat tehnologia după achiziția startup-ului Apprente (specializat în conversații vocale) în 2019 și a lucrat ulterior cu IBM pentru a extinde automatizarea comenzilor. Extinderea: de la pilot la implementări în rețea După McDonald’s, și alte lanțuri au trecut la implementări mai ambițioase. Checkers și Rally’s au colaborat cu compania de inteligență artificială Presto pentru a instala un chatbot în toate drive-thru-urile deținute direct de companie în SUA, în 2022. Obiectivele declarate au fost creșterea vânzărilor de mâncare și băuturi și îmbunătățirea acurateții comenzilor, iar tehnologia ar urma să „elibereze personalul” pentru zone ale operațiunilor care depind mai mult de oameni. Wendy’s a lansat în 2023 chatbotul „FreshAI” într-un drive-thru din Columbus, Ohio, dezvoltat împreună cu Google și antrenat pe jargonul specific brandului (de exemplu, să înțeleagă echivalențe precum „milkshake” și „Frosty”). Compania a început să extindă tehnologia la câteva luni după lansare și a susținut că sistemul a preluat corect comenzile fără intervenția angajaților în 86% din cazuri. Ce urmează: sute de locații, presiune pe procese Taco Bell a testat în aceeași perioadă o soluție de tip „Voice AI” în drive-thru și a anunțat ulterior planuri de extindere către sute de locații din SUA până la finalul lui 2024. Din informațiile disponibile în material, direcția comună este trecerea de la experimente punctuale la implementări în rețea, cu efect direct asupra modului în care sunt organizate fluxurile din restaurante: cine preia comanda, cum se gestionează erorile și unde este repoziționat personalul atunci când o parte din interacțiunea cu clientul este automatizată. Materialul nu oferă date financiare despre costuri sau economii, dar indică faptul că „acuratețea” și „eliberarea personalului” sunt argumentele centrale folosite de companii pentru a justifica adoptarea. [...]
OpenAI își simplifică portofoliul înainte de listarea la bursă , reunind ChatGPT, Codex și API-ul pentru dezvoltatori într-o singură organizație de produs condusă de Greg Brockman , într-o mișcare menită să reducă fragmentarea internă și să susțină o „platformă agentică” unificată, potrivit The Next Web . Reorganizarea formalizează o structură interimară începută la începutul lui aprilie, după ce Fidji Simo (CEO pentru „AGI deployment”, adică implementarea comercială a tehnologiilor OpenAI) a intrat în concediu medical. Într-un memo intern văzut de Wired, Brockman ar fi scris că OpenAI va „investi într-o singură platformă agentică” și va „uni ChatGPT și Codex într-o experiență agentică unificată”. Cum arată noua structură de produs Sub Brockman, OpenAI își grupează activitatea în jurul a patru „piloni”, cu schimbări de roluri la vârf: Thibault Sottiaux (inginerul care a dezvoltat Codex) preia conducerea pentru produsul de bază și platformă, pe zona de consumatori, companii și dezvoltatori. Nick Turley , care a coordonat extinderea ChatGPT la peste 900 de milioane de utilizatori activi săptămânal , se mută pe produse pentru companii și industrii critice. Greg Brockman își păstrează și responsabilitatea pentru infrastructura AI, inclusiv programul de centre de date „Stargate”. OpenAI a transmis pentru TechCrunch că Simo a colaborat la schimbări și este așteptată să revină, fără un termen anunțat. De ce contează: o poveste mai „curată” pentru investitori și mai puțină competiție internă Consolidarea este prezentată ca o ieșire dintr-o perioadă în care echipe și produse diferite concurau pentru aceleași resurse (putere de calcul, ingineri, priorități). Publicația notează că OpenAI a început „retrageri strategice” încă din decembrie, când Sam Altman ar fi declarat un „code red” și ar fi cerut refocalizarea pe experiența de bază ChatGPT. În acest context, compania a oprit sau a pus pe pauză mai multe inițiative descrise intern drept „side quests” („misiuni secundare”), inclusiv: închiderea aplicației video Sora , despre care se afirmă că „consuma resurse masive de calcul” raportat la venituri și ar fi contribuit la prăbușirea unei investiții Disney de 1 miliard de dolari (aprox. 4,6 miliarde lei); renunțarea la „adult mode” pentru ChatGPT, după reacții interne și din partea consilierilor și investitorilor; oprirea programului OpenAI for Science . Brockman a legat explicit reorganizarea de limitările de infrastructură, afirmând într-un podcast că puterea de calcul a OpenAI „nu este suficientă nici măcar pentru un asistent personal și linia Codex” în paralel, în forma actuală. Concluzia: dacă produsele converg spre aceleași capabilități, menținerea unor echipe și foi de parcurs separate devine redundantă. Presiune competitivă și calendar de IPO Materialul plasează decizia și în contextul competiției accelerate pe zona de „agentic coding” (instrumente care nu doar sugerează cod, ci pot executa sarcini în pași, folosind unelte). Exemplul central este Cursor , despre care se spune că a ajuns la 2 miliarde de dolari venit anualizat și discută o rundă la o evaluare de 50 de miliarde de dolari . În paralel, OpenAI ar pregăti o listare la bursă în T4 2026 , vizând o evaluare de aproximativ 852 de miliarde de dolari . O singură platformă, cu o logică unificată de monetizare (abonament, ofertă pentru companii și facturare prin API), ar fi mai ușor de explicat investitorilor decât un portofoliu de aplicații cu obiective și costuri concurente. Ce urmează: „super aplicația” agentică, fără o dată de lansare Platforma unificată ar urma să fie livrată treptat. Conform planului descris, Codex ar urma să se extindă mai întâi dincolo de programare, către sarcini de productivitate, iar ulterior ChatGPT și instrumentul de cercetare Atlas ar fi integrate. Nu este anunțată o dată de lansare. Ambiția, în termeni operaționali, este o singură interfață în care utilizatorul poate conversa, scrie cod, rula sarcini în mai mulți pași, naviga pe web, gestiona fișiere și interacționa cu servicii externe, cu venituri colectate printr-un singur abonament sau prin relația de facturare API. În fundal, momentul este complicat de procesul Musk vs. Altman , care, potrivit articolului, poate influența chiar structura juridică a companiei. În acest cadru, concentrarea responsabilităților la Brockman (strategie de produs și infrastructură) devine și un pariu de guvernanță: OpenAI își simplifică „povestea” pentru piață, dar își concentrează execuția într-un singur centru de comandă. [...]
Greg Brockman preia strategia de produs la OpenAI, semnalând o consolidare a portofoliului potrivit TechCrunch , într-o mișcare care întărește direcția companiei de a unifica produsele-cheie (ChatGPT și Codex) și de a reduce inițiativele secundare pentru a concentra resursele pe „viitorul agentic” (produse care pot acționa autonom în numele utilizatorului). Schimbarea este relatată inițial de Wired și vine în contextul în care Brockman superviza deja interimar produsele OpenAI, în perioada în care Fidji Simo, CEO pentru „AGI deployment” (implementarea în piață a capabilităților avansate de inteligență artificială), se află în concediu medical. Ce se schimbă operațional: ChatGPT și Codex, spre o experiență unificată Într-un memo intern către angajați, Brockman ar fi descris planuri de a combina ChatGPT cu produsul de programare Codex într-o singură experiență unificată. Potrivit relatării, el ar fi spus: „Ne consolidăm eforturile de produs pentru a executa cu focus maxim către viitorul agentic, pentru a câștiga atât pe zona de consumatori, cât și pe cea enterprise.” OpenAI a confirmat pentru TechCrunch că, deși Simo rămâne în concediu medical, a lucrat împreună cu Brockman la aceste schimbări. Compania a mai precizat că discută deja de mai mult timp despre planuri de a combina ChatGPT, Codex și API-ul (interfața prin care dezvoltatorii integrează tehnologia OpenAI în propriile aplicații) într-o singură platformă, cu o echipă centrală de produs. Context: „code red” și tăierea „side quests” La finalul anului trecut, CEO-ul Sam Altman a declarat un „code red” și a spus că OpenAI trebuie să se reorienteze către experiența de bază ChatGPT. De atunci, compania a oprit „side quests” (inițiative secundare), inclusiv generatorul video Sora și OpenAI for Science. TechCrunch notează că materialul a fost actualizat cu informații suplimentare furnizate de OpenAI. [...]
Apple își pregătește relansarea „Apple Intelligence” și Siri în 2026 fără să relaxeze standardele de confidențialitate , potrivit AppleInsider , într-un moment în care presiunea publică și de reglementare pe modul în care sunt folosite datele pentru antrenarea modelelor de inteligență artificială crește. Mesajul-cheie: compania pariază că poate recupera întârzierea în AI fără să facă compromisuri pe „privacy” (protecția vieții private) și securitatea datelor. AppleInsider scrie că Apple ar urma să relanseze platformele Apple Intelligence și Siri cu noi „Apple Foundation Models” (modele de bază, folosite ca infrastructură pentru funcții AI). În același timp, publicația notează că, deși există implicarea Google în ecuație, Apple nu ar intenționa să-și schimbe poziția tradițională privind confidențialitatea utilizatorilor. Ce se schimbă operațional: relansare în 2026, după întârzieri Contextul pornește de la prezentarea Apple Intelligence la WWDC 2024 , când Apple ar fi avut un sistem „hibrid” care, în final, „nu a livrat”, iar apoi au urmat întârzieri. Materialul indică faptul că „așteptarea lungă” pentru strategia AI „adevărată” a Apple ar fi pe cale să se încheie, cu WWDC 2026 văzut ca moment de referință pentru direcția pe următorul an. Totuși, articolul subliniază și o limitare importantă: nu apar „detalii noi” despre eforturile Apple pe AI, ci mai degrabă o recapitulare a informațiilor deja cunoscute și o interpretare a poziționării companiei. De ce contează: AI cu „garduri” de confidențialitate, într-o piață tot mai contestată AppleInsider leagă strategia Apple de nemulțumirea tot mai vizibilă față de costurile dezvoltării AI: folosirea pe scară largă a datelor, efecte asupra piețelor financiare, disponibilității componentelor și asupra mediului. În acest cadru, Apple mizează pe diferențiere printr-o abordare care nu „sacrifică” confidențialitatea pentru demonstrații spectaculoase, dar cu utilitate limitată în viața reală. Publicația face trimitere și la newsletterul „Power On” al Bloomberg, care ar susține că Apple nu va compromite confidențialitatea în noile sale eforturi de AI, deși raportarea ar fi „colorată” de presupuneri despre ce urmează. Relația cu Google: fără indicii că Apple își înlocuiește modelele În privința colaborării cu Google (menționată în contextul Gemini), AppleInsider notează că WWDC 2026 ar putea aduce mai multă lumină asupra planurilor Apple, dar nu neapărat „detalii explicite” despre modul de lucru cu Google Gemini. Mesajul transmis este că Apple nu își va înlocui propriile modele cu Gemini, cel puțin pe baza informațiilor discutate în material. În lipsa unor specificații tehnice sau a unui calendar detaliat în sursă, rămâne de urmărit ce anume va prezenta Apple la WWDC 2026 și cum va traduce, practic, promisiunea de AI „cu confidențialitate” în funcții și produse. [...]
