Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
OpenAI încearcă să reducă riscurile de dependență emoțională și expunere la conținut sensibil printr-o versiune de ChatGPT dedicată utilizatorilor de 13–17 ani, cu restricții mai stricte și opțiuni de control parental, potrivit Euronews.
ChatGPT for Teens a fost lansat marți și include limitări de conținut pentru subiecte precum sinuciderea, automutilarea și conversațiile cu caracter romantic sau sexual. În paralel, OpenAI spune că a ajustat modul în care chatbotul sprijină temele și studiul, astfel încât să îi ajute pe elevi să învețe, nu să primească direct răspunsuri și eseuri.
Miza principală este reducerea vulnerabilităților specifice adolescenților, într-un moment în care cercetători și părinți au semnalat riscuri de „antropomorfizare” (tendința de a atribui emoții și intenții umane unui sistem) și de dezvoltare a unor relații nesănătoase cu asistenții conversaționali.
În material este citat un studiu din 2025 al Common Sense Media, potrivit căruia în SUA peste 70% dintre adolescenți folosesc chatbot-uri bazate pe inteligență artificială pentru companie, iar jumătate dintre ei utilizează frecvent astfel de asistenți virtuali. Tot în acest context, Sam Altman, CEO-ul OpenAI, este menționat cu ideea că firma studiază „dependența emoțională excesivă” asociată tehnologiei, descrisă anterior drept un fenomen răspândit în rândul tinerilor.
Potrivit OpenAI, versiunea pentru adolescenți include, între altele:
Ann O’Leary, vicepreședintă pentru politici globale la OpenAI, a explicat abordarea companiei astfel:
„Vrem să tratăm adolescenții corespunzător, ceea ce înseamnă că trebuie să ne asigurăm că ne adaptăm la stadiul lor de dezvoltare, fără a le vorbi de sus și fără a-i trata ca pe niște copii. Dar ne asigurăm, de asemenea, că nu sunt expuși la conținut la care nu ar trebui să aibă acces.”
OpenAI nu verifică direct vârsta utilizatorilor, însă folosește un sistem care estimează dacă o persoană are sub 18 ani pe baza unor factori precum tipurile de întrebări adresate. Dacă un utilizator este identificat (sau se identifică) drept minor, este redirecționat automat către versiunea pentru adolescenți.
Pentru controlul parental, atât adolescentul, cât și părintele/tutorele trebuie să își dea acordul. Părinții pot seta „ore de liniște” în care accesul la ChatGPT este blocat și pot primi notificări de siguranță în situații limitate de risc ridicat, inclusiv când există posibilitatea de autovătămare. OpenAI spune că urmărește să ofere „siguranță, chiar și fără utilizarea controlului parental” și menționează notificări suplimentare legate de tulburările alimentare, concomitent cu limitarea conținutului partajat.
Pe lângă componenta de siguranță, OpenAI indică o direcție de produs care poate facilita utilizarea în educație: compania are deja o versiune de ChatGPT destinată profesorilor, iar adaptarea pentru adolescenți, cu accent pe „învățare interactivă”, ar putea deschide mai multe modalități de a introduce produsul în școli, potrivit materialului.
Recomandate
OpenAI alocă 5 milioane de dolari (aprox. 23 milioane lei) pentru a finanța verificarea și dezvoltarea rezultatelor matematice generate de AI , într-o mișcare menită să reducă tensiunile din comunitatea academică după acuzații de plagiat legate de o problemă veche de aproape un secol, potrivit Antena 3 . Donația merge către fundația Simons , axată pe matematică, și vine după ce Asociația pentru Matematică Umană (AHM) a criticat compania de inteligență artificială pentru modul în care a comunicat „rezolvarea” unei probleme majore din matematică, în contextul în care au apărut suspiciuni că rezultatele s-ar fi bazat pe munca altor cercetători. De ce contează: bani pentru „audit” științific al rezultatelor produse de AI OpenAI spune că finanțarea are ca scop să „ajute matematicienii să examineze, să înțeleagă și să dezvolte rezultatele produse de inteligența artificială”, inclusiv rezultate publicate recent. Practic, compania încearcă să mute discuția din zona de dispută privind prioritatea științifică într-un cadru de evaluare și validare făcut de comunitatea de specialitate. În postarea de pe rețeaua X, OpenAI a transmis că vrea să sprijine transformarea progreselor din AI „într-o înțelegere umană mai profundă și în noi descoperiri”. Contextul acuzațiilor: Navier–Stokes și disputa privind prioritatea În septembrie, OpenAI a anunțat că un model AI nelansat încă ar fi rezolvat o problemă majoră legată de ecuațiile Navier–Stokes , asociate cu descrierea mișcării fluidelor pe baza celei de-a doua legi a lui Newton. Potrivit materialului, problema îi pune în dificultate pe matematicieni de aproape un secol. Conform TechCrunch, doi matematicieni au spus că erau aproape de un rezultat similar și au pus sub semnul întrebării dacă activitatea OpenAI s-a bazat pe munca lor. OpenAI a negat că ar fi văzut lucrările acestora. Unul dintre matematicieni, Levent Alpöge, lucrează la Anthropic și colabora în nume propriu. AHM a criticat public demersul OpenAI, afirmând că: „Matematicienii nu au cerut ca această muncă să fie făcută” și acuzând compania de „totală lipsă de respect față de normele cercetării științifice”. Cum vor fi folosiți banii și ce mai include pachetul de finanțare OpenAI precizează că cei 5 milioane de dolari vor finanța: „ateliere, conferințe și programe speciale”; acces la modelele OpenAI și la resurse de calcul pentru cercetătorii sprijiniți de fundația Simons. Inițiativa are, în total, finanțare și resurse de 15 milioane de dolari, oferite împreună de fundația Simons, Anthropic și OpenAI, potrivit articolului. [...]
OpenAI acuză că un fost angajat a scos din companie peste 100 de fișiere confidențiale și le-a folosit la Apple , într-un episod care poate ridica miza litigiilor pe „secrete comerciale” (informații interne cu valoare economică, protejate legal) dintre giganții tech, potrivit The Verge . Într-un document depus miercuri, OpenAI susține că fostul angajat (nenumit) ar fi trimis informațiile către un cont personal înainte să plece la Apple, iar ulterior ar fi prezentat materialele conducerii Apple, inclusiv vicepreședintelui responsabil de operațiunile companiei în Asia. Dosarul apare în contextul unei dispute legale între Apple și OpenAI privind secrete comerciale, însă de această dată OpenAI este cea care formulează acuzațiile. Publicația notează că informația despre depunere a fost relatată anterior de Reuters. Ce ar conține fișierele și de ce contează operațional OpenAI afirmă că fișierele includ elemente sensibile despre planurile sale de produs, precum imagini cu cel puțin un dispozitiv nelansat, informații despre furnizori, date de inginerie, fișiere de proiect, standarde pentru finisaje și rapoarte despre „acoperirea și etanșarea componentelor hardware”. Din perspectivă operațională, astfel de detalii pot influența decizii de proiectare și lanț de aprovizionare (alegerea furnizorilor, materiale, specificații), iar OpenAI susține că există riscul ca informația să circule intern la Apple și să fie folosită de ingineri pentru a modela produse viitoare. Legătura făcută de OpenAI cu noile dispozitive Apple OpenAI leagă explicit noul ecran inteligent HomeView al Apple și alte dispozitive prezentate săptămâna aceasta de o prezentare pe care fostul angajat ar fi susținut-o cu luni în urmă. Compania susține că, având acele informații, Apple „face un nou efort” în zona produselor cu inteligență artificială integrată, invocând un articol și un anunț al companiei despre lansările recente. În același timp, The Verge amintește că planurile de produs ale Apple se derulează, de regulă, pe termene lungi, iar un astfel de ecran inteligent a fost vehiculat în zvonuri de ani de zile — un context care complică demonstrarea unei legături directe între presupusa scurgere și produsele anunțate acum. Reacții și ce urmează OpenAI afirmă că este „foarte îngrijorată” că informațiile confidențiale ar circula în interiorul Apple. Apple nu a răspuns imediat solicitării de comentariu a publicației. Următorul pas relevant va fi modul în care instanța va trata acuzațiile și ce probe vor fi acceptate privind transferul și utilizarea documentelor, într-un moment în care competiția pentru produse hardware „cu AI” aduce în prim-plan nu doar inovația, ci și protecția informațiilor interne. [...]
Meta a rescris termenii care i-ar fi permis să își antreneze IA pe site-urile clienților , după reacții negative din partea companiilor și a presei, potrivit The Next Web . În versiunea revizuită a documentului, cuvântul „train” („antrena”) nu mai apare, însă criticii spun că schimbarea nu închide complet subiectul. Modificarea a fost făcută târziu, vineri, după plângeri venite de la clienți business, a relatat Gizmodo. Meta a transmis într-o declarație pentru Mercury News: „V-am auzit și vrem să clarificăm.” Ce se schimbă în practică pentru companiile care folosesc produse comerciale Meta Meta susține că termenii de „crawling” (accesare automată a paginilor web cu programe de tip crawler/bot) s-au aplicat „întotdeauna” doar produselor sale de publicitate și business, iar acum această limitare este formulată explicit în document. În același timp, compania spune că nu își schimbă modul în care funcționează crawler-ele web. Termenii ar urma să intre în vigoare pe 30 octombrie, iar companiile îi acceptă prin simpla continuare a utilizării produselor comerciale Meta. De ce nu sunt convinși editorii: „antrenarea” nu mai e listată, dar nici interzisă explicit News/Media Alliance, organizație care reprezintă editori din SUA, consideră că „reparația” limitează doar scopurile pentru care Meta poate folosi conținutul. Potrivit Mercury News, purtătorul de cuvânt Sam Quigley a spus că eliminarea „training”-ului din lista de utilizări nu înseamnă că practica este interzisă în mod expres. „Încă este potențial pe masă.” Quigley a mai atras atenția că termenii nu precizează că Meta va respecta robots.txt — fișierul prin care site-urile indică roboților ce pagini pot sau nu pot vizita. Miza de reglementare și operațională: regulile vechi pentru boți sunt puse sub presiune Formularea termenilor acoperă date colectate de „web scrapers, bots, spiders, crawlers și user agents” (categorii de programe automate care navighează și colectează conținut de pe web). Contextul este extinderea „agenților IA” pe internet, care crește presiunea pe regulile tradiționale de acces automatizat la conținut. În paralel, Meta își accelerează strategia de IA după lansarea Muse, iar în piață apar și instrumente dedicate „agenților” — inclusiv produse dezvoltate de startup-uri precum Firecrawl. [...]
Bill Gates pregătește o extindere a campaniei pentru siguranța inteligenței artificiale, mizând pe influența directă asupra directorilor executivi , potrivit The Next Web , care citează un material Axios bazat pe surse anonime. Miza este una de reglementare: Gates ar urmări reguli mai ferme într-un moment în care, susțin sursele, consideră că autoritățile reacționează prea lent la accelerarea capabilităților modelelor și la incidentele de securitate. Conform relatării, Gates „se sprijină personal” pe lideri de business și ia în calcul o mobilizare majoră a resurselor sale pentru această agendă, fără ca forma exactă a campaniei să fie încă definită. Axios notează și o replică atribuită lui Gates, spusă unei persoane consultate pe tema siguranței IA: „Pot ajunge la directori executivi pe tema asta mai bine decât poți tu.” De ce își schimbă Gates abordarea Sursele citate de Axios spun că Gates a devenit tot mai îngrijorat de trei evoluții: creșterea capabilităților modelelor, incidente de securitate „alarmante” și ceea ce el percepe drept reglementare slabă. În timp ce își pregătea argumentele pentru reguli mai stricte, ar fi discutat pe larg cu directori din domeniul IA, cercetători și susținători ai siguranței, inclusiv cu CEO-ul Anthropic, Dario Amodei . Acest proces l-ar fi făcut să considere limitarea riscurilor IA drept una dintre cele mai importante teme ale vieții sale, potrivit acelorași surse. Ce propuneri a avansat deja Materialul trece în revistă poziționări recente ale lui Gates, care indică direcția posibilă a demersului: în 2023, a scris că „riscurile IA sunt reale, dar gestionabile”; în august, a cerut instituții noi pentru coordonarea politicilor de IA, „locuri de muncă rezervate oamenilor” și o taxă pe „jetoane IA” și roboți; luna trecută, a avertizat că IA ar putea provoca „un miliard de decese” și a dus argumentele în podcastul lui Ezra Klein. Presiune pe reglementare, tensiune cu Washingtonul Axios mai susține că apelurile lui Gates pentru reglementare puternică l-ar putea aduce în conflict cu administrația Trump, descrisă ca favorizând o abordare mai relaxată. Potrivit relatării, administrația ar fi organizat un grup de oficiali de rang înalt care să „supravegheze industria” printr-un pact voluntar de siguranță. Separat, unele persoane cu care Gates ar fi discutat au descris această ofensivă drept un „comeback tour”, interpretat ca o încercare de refacere a moștenirii sale publice afectate de asocierea din trecut cu Jeffrey Epstein. Gates a spus, potrivit Axios, că înțelege că unii îi pot respinge avertismentele din acest motiv. [...]
Google DeepMind spune că Argon scrie deja peste 75% din cod, dar fără „accelerare” măsurabilă a cercetării AI potrivit The Next Web , care relatează declarațiile lui Sergey Brin și concluziile din raportul intern de siguranță pentru Gemini 4 Argon. Brin a afirmat, într-o discuție despre Gemini 4 Argon, că Google „începe să urce pe banda RSI” (îmbunătățire recursivă, adică AI care ajută la construirea unei versiuni mai bune de AI). În esență, modelul și cercetătorii „lucrează mână în mână” la următoarea generație Gemini, ceea ce ar putea scurta ciclurile de dezvoltare. Business Insider a relatat inițial despre roundtable, iar Google a distribuit ulterior videoclipul. Ce arată raportul de siguranță: mult cod generat de AI, dar control uman și efect limitat Raportul de „safety and security” publicat de Google DeepMind pentru Argon (PDF) concluzionează că nu există „nicio accelerare semnificativă de la un capăt la altul” a cercetării și dezvoltării în AI, indiferent dacă este „condusă de AI” sau nu. Riscul asociat cu AI care accelerează cercetarea AI este evaluat ca „în prezent scăzut”. În același timp, documentul descrie o automatizare substanțială a muncii de inginerie: „Majoritatea” codului de producție și a remedierilor de erori sunt redactate de agenți AI, însă modificările rămân supuse revizuirii umane înainte de trimitere. „Cea mai mare parte” a codului de producție la Google DeepMind este acum în proporție de peste 75% scrisă de AI. Ponderea cererilor de integrare a codului (pull requests) complet delegate a crescut de la 7,5% în aprilie la 11,9% în septembrie. Aproximativ 88% încă necesită ghidaj uman repetat sau cod scris de un om. Raportul mai notează că oamenii rămân esențiali în alegerea direcțiilor de cercetare, proiectarea experimentelor și diagnosticarea problemelor de antrenare. În testele interne pe sarcini de cercetare AI, Argon rezolvă doar circa jumătate dintre provocări; automatizarea completă ar necesita un scor „aproape perfect”. Ritmul de îmbunătățire: creștere ușor mai mare, dar „nesemnificativă statistic” Google urmărește îmbunătățirea Gemini printr-un indice intern construit din 92 de benchmark-uri. Raportul indică o creștere de la 0,091 puncte pe lună înainte de 1 aprilie 2026 la 0,118 puncte pe lună după această dată, diferență pe care o descrie drept nesemnificativă statistic. Argon se situează peste această tendință, însă explicația avansată este una operațională, nu „auto-accelerare” prin AI: mai multe investiții și mai multă putere de calcul pentru antrenare. De ce contează: RSI intră în zona de reglementare, înainte să fie demonstrat pe deplin Chiar dacă raportul nu găsește o accelerare end-to-end, discuția despre RSI se mută rapid în zona de politici publice. În material sunt menționate două semnale relevante: un raport (Gladstone AI) bazat pe interviuri cu cercetători de la Anthropic, OpenAI și Google DeepMind, în care „cei mai mulți” cred că RSI ar putea începe în trei până la 12 luni, posibil mai devreme în absența unei intervenții a guvernului SUA; congresmanul american Ro Khanna, care a spus că plănuiește un proiect de lege pentru a interzice AI care se auto-îmbunătățește, în timp ce OpenAI a cerut SUA să conducă stabilirea unor standarde globale. Pentru companii, miza imediată nu este doar viteza cu care apar modele noi, ci și cum vor arăta obligațiile de control, audit și responsabilitate atunci când AI ajunge să contribuie direct la propria evoluție, chiar și parțial. [...]
Amazon mizează pe „dispozitive ambientale” cu AI care ar putea reduce dependența de aplicații , iar pariul are implicații operaționale directe: hardware care rulează „în fundal”, captează context din viața utilizatorului și livrează automat sarcini, mementouri și informații. La TechCrunch Disrupt, Panos Panay , SVP Devices, Alexa & Leo, a descris această direcție ca următorul pas în calculul personal, potrivit TechCrunch . Panay a susținut că interacțiunea actuală cu smartphone-ul presupune ca utilizatorul „să-și amintească” ce să ceară dispozitivului, în timp ce viitorul ar porni de la „dispozitive ambientale” care folosesc senzori și inteligență artificială pentru a identifica ce e de făcut, fără comenzi explicite. „Cred că ne îndreptăm spre o lume care începe cu dispozitive ambientale.” Ce înseamnă „ambient” în viziunea Amazon: Bee, înregistrare pasivă și note automate Cea mai concretă intrare a Amazon în această zonă este setul de dispozitive Bee prezentat joi: o brățară purtabilă (care poate fi detașată și purtată ca pandantiv) și un dispozitiv de mărimea unui card, care se prinde magnetic pe spatele smartphone-ului. TechCrunch le leagă de lansarea noilor purtabile AI Bee (context publicat separat, în același site). Funcțional, aceste gadgeturi: înregistrează pasiv audio și generează note despre zi; extrag „to-do”-uri, mementouri și „insight”-uri (informații utile) la care utilizatorul poate reveni ulterior. Miza operațională: AI care „înțelege ce ai nevoie”, nu „dă-mi aplicația” Panay a descris o tranziție în care cererea „dă-mi aplicația pentru asta” devine mai puțin relevantă, pe măsură ce tot mai multe sarcini sunt rezolvate prin AI, pe baza contextului captat de senzori. „Da, cred că transformarea asta vine. Cred că asta este următoarea generație.” În același timp, el a nuanțat că nu vede un singur tip de dispozitiv care să înlocuiască toate celelalte (de exemplu, smartphone-ul), ci mai degrabă un „strat de inteligență” care le conectează și trebuie să fie util în practică. Confidențialitatea, condiție de funcționare pentru dispozitivele care „ascultă” Pentru a limita riscurile de confidențialitate, TechCrunch notează că dispozitivele Bee nu stochează audio brut din conversații: procesează în timp real și șterg apoi. Transcrierile sunt criptate cu chei create și controlate de dispozitiv, iar accesul altor persoane — inclusiv angajați Amazon — nu ar fi posibil fără partajare intenționată din partea utilizatorului. Panay a spus că protecția datelor a fost o considerentă-cheie în proiectarea acestor dispozitive și că utilizatorii trebuie să aibă control. „Trebuie să le oferi clienților acel control.” [...]
