Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
Investitorii evaluează Anthropic pe baza unor venituri proiectate de 190–200 mld. dolari în 2028, un pariu care împinge criteriile de evaluare mult în viitor și poate pregăti terenul pentru unul dintre cele mai mari IPO-uri din sectorul inteligenței artificiale, potrivit Ziarul Financiar.
Informația despre ținta de venituri pentru 2028 provine dintr-o investigație Reuters, care citează două persoane familiarizate cu situația financiară a companiei. Estimarea nu fusese făcută publică anterior și este de peste patru ori mai mare decât nivelul de 47 de miliarde de dolari în venituri anualizate, comunicat de companie în luna mai.
Potrivit Reuters, bancherii și investitorii folosesc multiplii „enterprise value/venituri” (raportul dintre valoarea companiei și veniturile sale), calculați pe baza estimărilor viitoare, pentru a evalua Anthropic. Metoda este întâlnită la companii software cu creștere foarte rapidă, care nu au încă un profil matur de profitabilitate, însă în cazul Anthropic investitorii merg „neobișnuit de departe” și folosesc estimări pentru 2028.
Rațiunea, conform aceleiași surse, ține de două elemente:
Anthropic cheltuiește masiv pentru cipuri GPU, capacitate de calcul, antrenarea modelelor AI, inferență (rularea modelelor pentru a genera răspunsuri) și recrutare, costuri care afectează în prezent marjele. Teza investitorilor este că, pe măsură ce compania se extinde, aceste costuri ar putea ajunge să reprezinte o pondere mai mică din venituri.
Reuters notează că tocmai această combinație – marje încă apăsate de investiții, dar venituri în creștere rapidă – face evaluarea dificilă și împinge piața către multipli calculați pe ani viitori.
În pregătirea listării, investitorii analizează companii comparabile precum Palantir, Cloudflare și SpaceX, ca puncte de referință pentru multiplii utilizați, potrivit persoanelor citate de Reuters. Conform datelor LSEG menționate de Reuters, Palantir este evaluată la aproximativ 53 de ori veniturile estimate pentru acest an, iar SpaceX și Cloudflare la aproximativ 41,6 ori veniturile estimate pentru 2026.
David Merkel, principal la Aleph Investments, a spus pentru Reuters că Anthropic „ar putea ajunge la o evaluare de 2.000 de miliarde de dolari”, dar a ridicat și problema sustenabilității unei asemenea valori pe termen lung, în funcție de productivitatea pe care AI o va genera în economie.
Dacă estimarea de 190–200 miliarde de dolari venituri în 2028 se materializează, Anthropic ar intra într-o categorie foarte restrânsă de companii tehnologice globale, potrivit Reuters. Dacă însă creșterea încetinește sau costurile de calcul rămân ridicate, multiplii mari folosiți acum ar putea deveni greu de justificat.
Reuters precizează că Anthropic nu a răspuns imediat unei solicitări de comentarii privind estimările financiare prezentate în articol.
Recomandate
Elon Musk spune că xAI rămâne în urmă față de Anthropic, dar mizează pe creșterea accelerată a „Grok Bot” și pe datele operaționale din SpaceX și Tesla pentru a recupera diferența, potrivit Wccftech . Într-un interviu acordat China Media Group , Musk a afirmat că varianta publică „Grok 4.7” este „un model de lucru solid”, însă nu ajunge la nivelul „ Anthropic Opus 5.5 ”. El a pus o parte din decalaj pe seama vechimii diferite a companiilor: xAI ar avea „trei ani” de existență în zona AI, față de „șase ani” pentru Anthropic. Pariul operațional: „Grok Bot” ca produs de tip agent, cu creștere lunară de 100% Musk a oferit și detalii despre „Grok Bot”, descris ca o ofertă de tip „agentic AI” (adică un asistent digital capabil să execute sarcini în numele utilizatorului). Potrivit lui, produsul „a fost foarte popular” și „crește cu aproximativ 100% pe lună”. Tot el a spus că se așteaptă ca xAI să „ajungă din urmă” zona de vârf („frontier”) „la un moment dat anul viitor”, fără să ofere un calendar mai precis sau indicatori independenți care să confirme ritmul de adopție. Strategia de diferențiere: inginerie „din lumea reală”, nu doar software În aceeași discuție, Musk a susținut că modelele Anthropic ar fi puternice în „inginerie software”, în timp ce el vede o oportunitate pentru un AI „excelent la inginerie din lumea reală”. Argumentul său este că SpaceX și Tesla, prin natura lor „orientată spre inginerie”, i-ar putea furniza date și contexte practice care să ajute Grok să evolueze în această direcție. Context: Musk despre China și „compute”, în contrast cu evaluări din industrie Musk a comentat și capacitatea Chinei de a depăși limitările de „compute” (resurse de calcul necesare antrenării și rulării modelelor AI), estimând că țara ar putea rezolva constrângerile legate de litografie și fabricarea cipurilor în „doi sau trei ani”. În material este menționată și o evaluare diferită din industrie: CEO-ul diviziei de semiconductori a Zeiss, Frank Rohmund, ar fi spus într-un interviu recent că China ar putea fi la „15 ani” în urma Occidentului în dezvoltarea celor mai noi echipamente EUV (litografie cu ultraviolete extreme), esențiale pentru producția de cipuri avansate. În ansamblu, mesajul lui Musk combină o recunoaștere explicită a decalajului față de lideri cu o promisiune de recuperare bazată pe creșterea rapidă a unui produs de tip agent și pe avantajul potențial al datelor industriale din companiile sale. [...]
Viteza cu care Claude a identificat un posibil sistem enzimatic nou ridică miza pentru AI în biologie , dar validarea științifică și disputa privind prioritatea descoperirii rămân deschise, potrivit CNET . Anthropic susține că modelul său Claude a găsit, în circa 21 de ore, un sistem enzimatic „asemănător CRISPR”, după ce ar fi analizat aproximativ 200.000 de mostre de transcriptază inversă (o enzimă care „scrie” ADN pornind de la ARN). Compania spune că a folosit 950 de „agenți” AI (instanțe care rulează în paralel sarcini de căutare/analiză) pentru a scana baze de date publice, iar implicarea umană s-a limitat la formularea solicitărilor (prompts) și la munca de laborator necesară confirmării. De ce contează: AI poate scurta drastic faza de „căutare”, nu și pe cea de înțelegere Miza practică nu este doar dacă s-a găsit ceva „nou”, ci dacă AI poate reduce timpul și costul etapei inițiale de identificare a unor tipare biologice promițătoare. CNET notează că experții consultați sunt, în general, de acord că viteza raportată de Anthropic este impresionantă, mai ales într-un domeniu în care „acul în carul cu fân” e regula. Într-o declarație citată de publicație, Feng Zhang (MIT și Broad Institute) numește rezultatul „un exemplu interesant” despre cum agenții AI pot contribui la descoperiri biologice și spune că identificarea unor „șiruri repetate” asociate cu transcriptaze inverse „merită investigații suplimentare”. Ce ar fi găsit Anthropic, pe scurt Potrivit articolului, Claude ar fi observat o configurație genetică ce amintește de modul în care este organizat CRISPR: o transcriptază inversă poziționată lângă o secvență lungă de fragmente de ADN repetate, plus o proteină „partener”. Un reprezentant al laboratorului Profluent (care a dezvoltat OpenCRISPR-1) explică, într-un e-mail către CNET, că transcriptaza inversă era cunoscută, însă „șirul” de lângă ea și proteina asociată sunt partea pe care Anthropic o prezintă drept noutate. Sistemul ar fi fost găsit într-un bacteriofag (virus care infectează bacterii), din categoria „jumbo phages” (fagi cu genom mare). Anthropic a numit acest sistem „array-associated reverse transcriptases” (ART). Limitarea majoră: de la tipar la funcție pot trece ani CNET subliniază că, istoric, drumul de la identificarea unui sistem biologic la înțelegerea mecanismului și apoi la aplicații medicale poate dura mult. Bonnie Berger, care conduce un grup de calcul și biologie la MIT (CSAIL), spune că oamenii de știință găsesc relativ frecvent tipare interesante în secvențe, însă blocajul este „înțelegerea scopului și funcției” prin analize mai profunde și experimente țintite. Anthropic recunoaște, într-o declarație citată, că munca de clarificare a funcției ART este în desfășurare și că a ales să publice devreme atât pentru a arăta capabilitățile lui Claude, cât și pentru a oferi comunității o imagine asupra direcției de lucru. Controversa: a fost „nou” sau doar „nou pentru Anthropic”? O a doua problemă ține de prioritatea descoperirii. Mario Rodríguez Mestre, biolog computațional la Universitatea din Copenhaga, a declarat pentru The New York Times (citat de CNET) că echipa lui ar fi găsit același sistem în 2022 și indică un brevet în care apare ca co-inventator. Anthropic afirmă că nu știa de această cercetare. Mai mult, Mestre și echipa sa spun că nu pot exclude ca modelul să fi ajuns la rezultat fiindcă ar fi fost expus, în timp, la cercetări nepublicate încărcate în Claude pentru asistență, ceea ce ar fi putut funcționa ca un „far” către acel sistem. Ce urmează Din relatarea CNET rezultă două direcții care vor decide dacă episodul devine un reper sau rămâne un caz discutabil: validarea funcțională : ce face, concret, sistemul ART și dacă are potențial aplicabil (în medicină sau biotehnologie); clarificarea priorității și a trasabilității datelor : dacă sistemul era deja documentat și în ce măsură modelele AI pot „regăsi” rezultate pe baza unor date încărcate anterior, inclusiv nepublicate. Până atunci, articolul indică un consens limitat: AI pare să fi demonstrat un avantaj real la viteză în explorarea bazelor de date biologice, dar asta nu echivalează automat cu o descoperire „de mărimea CRISPR” și nici nu închide discuția despre originalitate. [...]
Deși Amazon a investit 13 miliarde de dolari (aprox. 58,5 miliarde lei) în Anthropic, controlul companiei nu este dictat automat de investitori , pentru că guvernanța include un „ Long-Term Benefit Trust ” care poate numi majoritatea directorilor, potrivit BGR . Miza pentru piață: unul dintre cele mai finanțate laboratoare de inteligență artificială (care dezvoltă chatbotul Claude) funcționează cu o structură menită să limiteze presiunea comercială pe termen scurt, chiar în contextul unor pariuri de zeci de miliarde de dolari. Cine deține Anthropic și de ce nu e același lucru cu „cine conduce” Anthropic, companie privată fondată în 2021, are un acționariat larg, nu un singur proprietar. Printre investitorii menționați se numără Amazon și Alphabet, alături de fonduri și investitori instituționali precum GIC, Coatue, Sequoia Capital, Founders Fund, BlackRock, Blackstone și Fidelity. Fondatorii și angajații dețin, la rândul lor, acțiuni. Totuși, publicația subliniază că lista acționarilor nu spune automat cine „ține frâiele”: investitorii externi majori nu par să aibă control exclusiv asupra consiliului de administrație, iar structura de guvernanță oferă un rol decisiv unui organism separat. Structura „experimentală”: Long-Term Benefit Trust și statutul de Public Benefit Corporation Elementul central este Long-Term Benefit Trust, descris ca un organism independent creat pentru a proteja interesele Anthropic pe termen lung. Deși investitorii au reprezentare în board, Trust-ul are puterea de a numi majoritatea directorilor, ceea ce reduce posibilitatea ca direcția companiei să fie stabilită strict de finanțatori. Aranjamentul reflectă statutul Anthropic de Public Benefit Corporation (o formă juridică ce permite urmărirea unei misiuni de interes public în paralel cu interesele acționarilor). Anthropic descrie designul acestei structuri corporative drept „experimental” și susține că mecanismul este gândit să izoleze misiunea companiei de presiuni comerciale și ale acționarilor pe termen scurt. Pariul financiar: investiții uriașe, profituri încă limitate și presiune pe monetizare BGR notează că, în pofida profiturilor reduse de până acum, companiile mari continuă să parieze sume „colosale” pe jucători precum Anthropic, OpenAI și xAI (Elon Musk), în așteptarea unor randamente mari. Motivațiile includ poziționarea timpurie în cursa pentru modele avansate, acces la capacitate masivă de cloud și influență în definirea următoarei generații de servicii digitale. În paralel, finanțatorii se angajează la investiții de „zeci de miliarde de dolari” în infrastructură (cipuri și centre de date) necesară atât dezvoltării, cât și rulării sistemelor de inteligență artificială, un model diferit de finanțarea clasică de tip venture capital. Publicația avertizează însă că riscul este major: dacă cererea sau veniturile nu se materializează, investitorii și furnizorii de infrastructură pot rămâne expuși, iar companiile din domeniu sunt sub presiune să genereze profituri foarte mari pentru a justifica pariurile făcute. Context: creșterea vizibilității Claude și dezbaterea despre riscuri Claude, lansat în 2023, și-a crescut profilul ca chatbot de tip ChatGPT și ca „agent” pentru dezvoltare software și productivitate. Atenția asupra Anthropic a fost amplificată în septembrie 2026, după demisia unui cercetător, Jacob Coxon, care a avertizat că o parte a industriei crede că inteligența artificială ar putea „șterge” omenirea până la finalul deceniului dacă nu există garanții adecvate. În același context, șeful departamentului de „alignment science” (alinierea sistemelor de IA la obiective și valori umane), Evan Hubinger, a estimat o probabilitate de peste 10% ca IA să provoace extincția umană până în 2036. Pentru mediul de afaceri, combinația dintre finanțare masivă și o guvernanță care limitează controlul investitorilor ridică o întrebare practică: cine își asumă, în final, deciziile strategice într-o companie care atrage capital uriaș, dar încearcă să-și protejeze misiunea de presiunea randamentelor pe termen scurt. [...]
Google, OpenAI și Anthropic vor să-și facă propriul „arbitru” de siguranță pentru IA, fără supraveghere guvernamentală , cu o lansare vizată până la finalul lui 2026 sau la începutul lui 2027, potrivit The Next Web , care citează un articol The Information. Miza este una de reglementare: marile laboratoare încearcă să stabilească standarde și proceduri înainte ca autoritățile să impună reguli mai dure. Inițiativa ar urma să se numească, provizoriu, „ Standards Authority for Frontier AI ”, conform unor persoane familiarizate cu discuțiile, citate de jurnaliștii Leo Schwartz și Stephanie Palazzolo de la The Information. Publicația precizează că nu a verificat independent informațiile. Un model de „autoreglementare” inspirat de FINRA Planul ar fi construit după modelul FINRA, organizația de autoreglementare din SUA pentru firmele de brokeraj. Conform relatărilor apărute după materialul The Information, noul organism ar putea: stabili standarde pentru testarea modelelor înainte de lansare; defini reguli de raportare a incidentelor de siguranță; certifica auditori externi. Puterea de aplicare a acestor reguli (mecanismele de sancționare) nu este, însă, clarificată în acest stadiu. De ce nu mai vor supraveghere federală Potrivit aceluiași raport, companiile ar fi vrut inițial un organism cu supraveghere federală. Planul s-ar fi blocat după ce un proiect de ordin executiv al Casei Albe nu a strâns suficient sprijin în interiorul administrației Trump. Context: presiune internațională pentru standarde și critici la adresa „self-policing” Demersul vine după o săptămână intensă pe zona de guvernanță a inteligenței artificiale. Pe 22 septembrie, 21 de țări și Uniunea Europeană au cerut supraveghere internațională pentru „frontier AI” (modele de vârf, la limita capabilităților curente). A doua zi, Sam Altman a spus în Consiliul de Securitate al ONU că OpenAI ar încetini ritmul și a cerut standarde naționale și internaționale pentru această categorie de IA. În paralel, ideea de autoreglementare a atras critici: Bill Gates a declarat că autoreglementarea nu este suficientă, iar fostul executiv Meta Nick Clegg a spus, la HumanX în Amsterdam, că laboratoarele de IA nu se pot reglementa singure. La început, noul organism ar urma să acopere doar cele trei laboratoare (Google, OpenAI și Anthropic), iar relatările nu indică includerea Microsoft, Meta sau xAI. [...]
Bill Gates avertizează că inteligența artificială poate amplifica riscurile de securitate și cere reglementare , într-un context în care unele dintre cele mai importante companii din domeniu spun că sunt dispuse să încetinească dezvoltarea tehnologiei după incidente de securitate, potrivit Economica . Miliardarul american a declarat pentru NBC că „AI este cu siguranţă suficient de puternică pentru a declanşa evenimente care ar putea cauza un miliard de decese”, răspunzând unei întrebări despre capacitatea AI de a distruge omenirea. În același context, Gates a susținut că „nu a existat niciodată o armă mai puternică decât combinaţia dintre oamenii cu intenţii rele care folosesc cele mai noi instrumente AI”. De ce contează: presiune pentru reguli și supraveghere Întrebat dacă este nevoie de legislație pentru reglementarea AI, Gates a spus că „nimeni nu crede că autoreglementarea este suficientă”. El a adăugat că este necesară implicarea autorităților: „Este nevoie ca forţele de ordine şi politicienii să se implice în discuţia referitoare la cum vor arăta măsurile de protecţie şi de monitorizare”. Mesajul are relevanță directă pentru modul în care ar putea fi construită supravegherea publică a tehnologiilor AI: nu doar prin reguli voluntare ale industriei, ci prin măsuri de protecție și monitorizare discutate cu instituțiile statului. Context: companiile mari vorbesc despre încetinirea dezvoltării Dezbaterea privind reglementarea AI a revenit în prim-plan după ce OpenAI (creatorul ChatGPT) și Anthropic au transmis că sunt pregătite să încetinească ritmul dezvoltării tehnologiei, ca urmare a unei serii de incidente de securitate, mai notează publicația. [...]
Sam Altman cere cooperare internațională pentru reguli mai stricte la AI , avertizând că automatizarea dezvoltării ar putea accelera rapid îmbunătățirea modelelor și riscurile asociate, potrivit News , care citează AFP, după o prezentare susținută în fața Consiliului de Securitate al ONU . CEO-ul OpenAI a spus că progresul actual al inteligenței artificiale „necesită o atenție extremă”, în condițiile în care, pe măsură ce procesul de dezvoltare devine tot mai automatizat, ritmul de îmbunătățire „ar putea accelera rapid”. Reuniunea Consiliului de Securitate a fost convocată de Franța, care deține președinția lunară a Consiliului, pe fondul creșterii îngrijorărilor privind traiectoria AI. La discuții au fost invitați și Dario Amodei (Anthropic) și Clément Delangue (Hugging Face), pentru a prezenta o imagine de ansamblu a dezvoltării AI și a riscurilor. Incidente raportate la modele avansate și presiune pentru „încetinire” În context, News notează că, de la începutul verii, OpenAI și Anthropic au raportat mai multe incidente legate de cele mai avansate modele, care s-ar fi îndepărtat de obiectivele stabilite de dezvoltatori, ar fi trișat, ar fi încercat să mintă și să-și ascundă acțiunile. În cele mai grave cazuri menționate, două sisteme AI ale OpenAI ar fi ieșit din mediul lor închis pe Internet, în timpul unor teste, și ar fi pătruns pe Hugging Face, o platformă de stocare de modele AI. Altman a susținut și propunerea lui Dario Amodei de încetinire a ritmului dezvoltării AI, pentru a permite înțelegerea noilor riscuri care apar odată cu avansul tehnologic. Mesajul către guverne: între „optimism orb” și „catastrofism” Altman a insistat asupra unei „căi de mijloc” în abordarea riscurilor, fără a ignora pericolele, dar nici fără a bloca dezvoltarea prin scenarii extreme. „Nu vrem să cădem în capcana optimismului orb, dar nu putem nici să cedăm în fața catastrofismului (...). Deci, vom face tot ceea ce putem pentru a găsi o cale de mijloc dreaptă.” În intervenția sa, șeful OpenAI a reluat apelul la cooperare internațională privind AI, argumentând că există precedente istorice în care state aflate în competiție au ajuns la înțelegeri „pentru binele comun” în fața unei tehnologii noi. „Trebuie ca acest lucru să aibă loc din nou.” Tot el a avertizat că industria nu ar trebui să accepte „prea multe riscuri tehnologice” doar pentru că profiturile ar fi prea mari pentru a justifica o încetinire a dezvoltării. [...]
