Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
Șeful Anthropic admite că industria AI nu și-a îndeplinit promisiunile, chiar înaintea unei listări așteptate la 2.000 mld. dolari (aprox. 9.000 mld. lei). Potrivit The Next Web, Dario Amodei spune că „doar rezultate științifice reale” pot schimba percepția publică — o poziție care pune presiune directă pe teza de evaluare a companiei, bazată mai mult pe ce ar urma să facă tehnologia decât pe ce a livrat deja.
Amodei a scris pe X că „cea mai exactă critică” la adresa companiilor de inteligență artificială, inclusiv Anthropic, este că nu au livrat încă „promisiunile mari” de a aduce beneficii lumii. În aceeași intervenție, el a susținut că afirmații de tipul „AI va vindeca cancerul” au devenit un clișeu perceput adesea ca înșelător, iar singurul lucru care ar conta cu adevărat este „să vindeci cancerul” în mod concret.
Momentul declarațiilor este relevant deoarece Anthropic se pregătește, în următoarele săptămâni, pentru o listare pe bursă pe care susținătorii companiei ar aștepta să o evalueze la 2.000 mld. dolari (aprox. 9.000 mld. lei), în octombrie. Publicația notează că prețul ar „depinde aproape în întregime” de ceea ce va face tehnologia, nu de ceea ce a făcut până acum.
În acest context, mesajul CEO-ului funcționează și ca o recunoaștere a riscului central pentru investitori: încrederea publică și, implicit, susținerea politică și comercială pentru AI ar putea rămâne fragile dacă nu apar progrese verificabile, dincolo de promisiuni.
Ca argument, articolul citează un sondaj Pew: jumătate dintre adulții americani sunt mai degrabă îngrijorați decât entuziasmați de AI în viața de zi cu zi, față de 10% care sunt mai entuziasmați; nivelul de îngrijorare ar fi crescut de la 37% când întrebarea a fost pusă prima dată, în 2021.
Amodei respinge ideea că propriile avertismente ar fi alimentat neîncrederea și face trimitere la eseul său din 2024, „Machines of Loving Grace”, în care argumenta că AI ar putea transforma lumea în bine. În schimb, el pune scepticismul pe seama unei neîncrederi mai vechi față de corporații, AI fiind „cea mai recentă iterație” a acestui fenomen.
Totuși, articolul arată că nu toți sunt convinși că „descoperirile” vor fi suficiente. O angajată OpenAI (menționată ca atare) a replicat că industria farmaceutică livrează constant progrese, dar rămâne printre cele mai puțin de încredere sectoare. Ea a enumerat factori care ar influența judecata publicului dincolo de rezultate: prețuri, acces, activitate de lobby, lipsă de transparență, modul în care sunt împărțite câștigurile și cine ajunge să dețină puterea.
Separat, Yann LeCun a susținut că singura cale înainte este o inteligență artificială „larg disponibilă, împărtășită și deschisă” — o direcție pe care Anthropic nu o acceptă pentru modelele sale de vârf, în timp ce Meta ar presa Washingtonul în sens opus, potrivit materialului.
Amodei a încheiat cu o promisiune de calendar: Anthropic speră la „rezultate incredibile în anii următori” și la „câteva sclipiri timpurii în lunile următoare”. În lectura The Next Web, asta plasează listarea „confortabil înaintea sclipirilor” — adică înainte ca piața să poată evalua pe baze concrete dacă promisiunile se transformă în rezultate.
Recomandate
Noile turele antiaeriene asistate de inteligență artificială instalate în jurul Kievului sunt gândite ca „ultimul strat” de apărare, nu ca protecție pentru întreg orașul , iar eficiența lor depinde de raza limitată a mitralierelor montate, potrivit Kyiv Post . Sistemele sunt descrise ca turele automate de artilerie antiaeriană (AAA – „anti-aircraft artillery”), cu mitraliere montate și funcții asistate de inteligență artificială, introduse după atacuri rusești asupra podurilor din capitală. Forțele Aeriene ale Ucrainei au susținut că turelele au avut succes în doborârea dronelor cu propulsie cu reacție care au vizat Kievul. Mesajul central al autorităților ucrainene este însă unul operațional: aceste turele nu înlocuiesc apărarea antiaeriană principală, ci acoperă punctual obiective. Serhiy „Flash” Beskrestnov, analist de război electronic și consilier guvernamental, a explicat pe Facebook că o astfel de turelă este potrivită pentru protecția unui „sit”, nu a unui oraș – de exemplu, un depozit, o unitate de producție, un pod sau o stație electrică. „Este important să înțelegem că o turelă cu mitralieră nu este o apărare la nivel de oraș, ci la nivel de obiectiv.” Câte turele sunt și ce urmează Potrivit postului de stat Ukrinform , citat de publicație, în jurul Kievului sunt desfășurate în prezent aproximativ 12 turele, iar alte opt sunt planificate, pe baza unor comentarii anterioare ale președintelui Volodîmîr Zelenski . Beskrestnov a comparat aceste sisteme cu „ultimul nivel de apărare”, folosit atunci când alte mijloace nu reușesc să intercepteze dronele care se apropie de țintă. Context: intensificarea atacurilor cu drone Turele similare au fost folosite anterior pe linia frontului, înainte de a fi introduse în capitală, pe fondul intensificării campaniei ruse de atacuri cu drone. Conform Forțelor Aeriene ale Ucrainei, în septembrie au fost lansate 3.500 de drone cu propulsie cu reacție împotriva Ucrainei, de zece ori mai multe decât în iunie. În același interval, atacurile asupra infrastructurii s-au intensificat, vizând inclusiv trenuri de pasageri și benzinării, iar în centrul Kievului au fost lovite și clădiri rezidențiale și centre de date, un tip de țintire descris ca relativ rar în războiul de peste patru ani. Implicații operaționale: apărare „în straturi”, cu goluri acoperite local Din informațiile prezentate, turelele asistate de inteligență artificială sunt parte dintr-o apărare „în straturi”, în care rolul lor este să acopere ultimii metri ai apărării unui obiectiv, nu să creeze o umbrelă antiaeriană urbană. În paralel, publicația notează că avioanele F-16 furnizate Ucrainei au preluat roluri mai importante în interceptarea dronelor cu reacție, iar Kievul caută muniție de 20 mm pentru a sprijini aceste misiuni. Zelenski a mai declarat că Ucraina intenționează să crească producția de rachete antiaeriene mici pentru a completa apărarea stratificată din jurul capitalei, însă proiectul rămâne neclar: nu sunt cunoscute tipul rachetei, performanțele sau volumele planificate. [...]
Anthropic alocă 100 milioane de dolari (aprox. 450 milioane lei) pentru a forma peste 10.000 de ingineri specializați în implementarea AI în companii până la finalul lui 2027 Potrivit TechRadar ,, într-o mișcare care urmărește să accelereze adopția „enterprise” (în mediul corporativ) a modelului său Claude și să crească vânzările către clienți mari, potrivit TechRadar . Programul, numit Claude Frontier Academy , vizează pregătirea a 10.000 de „Frontier Deployed Engineers” (FDE) – ingineri care pot identifica scenarii de utilizare, pot gestiona cerințe de securitate și pot conduce efectiv implementarea Claude la clienți. Miza este una operațională și comercială: cu cât devine mai ușor pentru companii și consultanți să implementeze Claude, cu atât Anthropic își poate extinde baza de clienți și utilizarea produsului în organizații. Cum arată instruirea și cine intră în primele cohorte Schema de formare începe cu o implementare simulată într-un mediu de tip enterprise, urmată de o rezidență de 12 săptămâni în care cursanții „conduc un caz real de utilizare Claude” în propria organizație. Primele cohorte ar urma să includă ingineri din consultanță și servicii financiare, între care: Accenture, Bain, Capgemini, Commonwealth Bank of Australia, Deloitte, McKinsey, Morgan Stanley și Novo Nordisk. Într-o declarație citată de publicație, Steve Corfield, Global Head of Business Development and Partnerships la Anthropic, a explicat obiectivul programului: „Claude Frontier Academy îi pregătește pe oameni așa cum învață propriii noștri ingineri, iar noi vrem ca absolvenții să stabilească standardul pentru modul în care se construiește AI într-o companie.” De ce contează: consultanțele pot deveni canal de distribuție pentru Claude TechRadar notează că Anthropic a acordat deja peste 175.000 de certificări Claude angajaților din 46.000 de companii, prin rețeaua sa mai largă de parteneri (Claude Partner Network). Noul program FDE ridică însă ștacheta, pentru că mută accentul pe implementări concrete în organizații și pe formarea unor specialiști care pot „duce” proiectele dincolo de faza de test. Publicația indică două efecte urmărite de Anthropic: simplificarea implementării pentru clienții enterprise și pentru firmele de consultanță; accesul la clienții consultanțelor, ceea ce poate extinde rapid distribuția lui Claude. Context competitiv: diferența față de OpenAI și presiunea pe vânzările enterprise În material este menționat că și OpenAI are un program extins de FDE, însă cu o abordare diferită: OpenAI ar fi concentrată pe instruirea propriilor angajați pentru a transforma companiile clienților, în timp ce Anthropic vizează în principal formarea inginerilor din alte companii pentru a deveni FDE. În același context, TechRadar citează o relatare Reuters potrivit căreia OpenAI ar fi avut o creștere de două ori a vânzărilor enterprise din iulie 2026. Publicația subliniază că, deși cifrele detaliate nu sunt publice, contractele enterprise sunt, în general, mai profitabile decât abonamentele pentru consumatori pentru companii precum Anthropic. Pe acest fundal, angajamentul de 100 milioane de dolari este prezentat ca o investiție care ar urma să se amortizeze prin creșterea adoptării Claude în companii și, implicit, prin venituri mai mari din zona enterprise. [...]
Viteza cu care Claude a identificat un posibil sistem enzimatic nou ridică miza pentru AI în biologie , dar validarea științifică și disputa privind prioritatea descoperirii rămân deschise, potrivit CNET . Anthropic susține că modelul său Claude a găsit, în circa 21 de ore, un sistem enzimatic „asemănător CRISPR”, după ce ar fi analizat aproximativ 200.000 de mostre de transcriptază inversă (o enzimă care „scrie” ADN pornind de la ARN). Compania spune că a folosit 950 de „agenți” AI (instanțe care rulează în paralel sarcini de căutare/analiză) pentru a scana baze de date publice, iar implicarea umană s-a limitat la formularea solicitărilor (prompts) și la munca de laborator necesară confirmării. De ce contează: AI poate scurta drastic faza de „căutare”, nu și pe cea de înțelegere Miza practică nu este doar dacă s-a găsit ceva „nou”, ci dacă AI poate reduce timpul și costul etapei inițiale de identificare a unor tipare biologice promițătoare. CNET notează că experții consultați sunt, în general, de acord că viteza raportată de Anthropic este impresionantă, mai ales într-un domeniu în care „acul în carul cu fân” e regula. Într-o declarație citată de publicație, Feng Zhang (MIT și Broad Institute) numește rezultatul „un exemplu interesant” despre cum agenții AI pot contribui la descoperiri biologice și spune că identificarea unor „șiruri repetate” asociate cu transcriptaze inverse „merită investigații suplimentare”. Ce ar fi găsit Anthropic, pe scurt Potrivit articolului, Claude ar fi observat o configurație genetică ce amintește de modul în care este organizat CRISPR: o transcriptază inversă poziționată lângă o secvență lungă de fragmente de ADN repetate, plus o proteină „partener”. Un reprezentant al laboratorului Profluent (care a dezvoltat OpenCRISPR-1) explică, într-un e-mail către CNET, că transcriptaza inversă era cunoscută, însă „șirul” de lângă ea și proteina asociată sunt partea pe care Anthropic o prezintă drept noutate. Sistemul ar fi fost găsit într-un bacteriofag (virus care infectează bacterii), din categoria „jumbo phages” (fagi cu genom mare). Anthropic a numit acest sistem „array-associated reverse transcriptases” (ART). Limitarea majoră: de la tipar la funcție pot trece ani CNET subliniază că, istoric, drumul de la identificarea unui sistem biologic la înțelegerea mecanismului și apoi la aplicații medicale poate dura mult. Bonnie Berger, care conduce un grup de calcul și biologie la MIT (CSAIL), spune că oamenii de știință găsesc relativ frecvent tipare interesante în secvențe, însă blocajul este „înțelegerea scopului și funcției” prin analize mai profunde și experimente țintite. Anthropic recunoaște, într-o declarație citată, că munca de clarificare a funcției ART este în desfășurare și că a ales să publice devreme atât pentru a arăta capabilitățile lui Claude, cât și pentru a oferi comunității o imagine asupra direcției de lucru. Controversa: a fost „nou” sau doar „nou pentru Anthropic”? O a doua problemă ține de prioritatea descoperirii. Mario Rodríguez Mestre, biolog computațional la Universitatea din Copenhaga, a declarat pentru The New York Times (citat de CNET) că echipa lui ar fi găsit același sistem în 2022 și indică un brevet în care apare ca co-inventator. Anthropic afirmă că nu știa de această cercetare. Mai mult, Mestre și echipa sa spun că nu pot exclude ca modelul să fi ajuns la rezultat fiindcă ar fi fost expus, în timp, la cercetări nepublicate încărcate în Claude pentru asistență, ceea ce ar fi putut funcționa ca un „far” către acel sistem. Ce urmează Din relatarea CNET rezultă două direcții care vor decide dacă episodul devine un reper sau rămâne un caz discutabil: validarea funcțională : ce face, concret, sistemul ART și dacă are potențial aplicabil (în medicină sau biotehnologie); clarificarea priorității și a trasabilității datelor : dacă sistemul era deja documentat și în ce măsură modelele AI pot „regăsi” rezultate pe baza unor date încărcate anterior, inclusiv nepublicate. Până atunci, articolul indică un consens limitat: AI pare să fi demonstrat un avantaj real la viteză în explorarea bazelor de date biologice, dar asta nu echivalează automat cu o descoperire „de mărimea CRISPR” și nici nu închide discuția despre originalitate. [...]
Deși Amazon a investit 13 miliarde de dolari (aprox. 58,5 miliarde lei) în Anthropic, controlul companiei nu este dictat automat de investitori , pentru că guvernanța include un „ Long-Term Benefit Trust ” care poate numi majoritatea directorilor, potrivit BGR . Miza pentru piață: unul dintre cele mai finanțate laboratoare de inteligență artificială (care dezvoltă chatbotul Claude) funcționează cu o structură menită să limiteze presiunea comercială pe termen scurt, chiar în contextul unor pariuri de zeci de miliarde de dolari. Cine deține Anthropic și de ce nu e același lucru cu „cine conduce” Anthropic, companie privată fondată în 2021, are un acționariat larg, nu un singur proprietar. Printre investitorii menționați se numără Amazon și Alphabet, alături de fonduri și investitori instituționali precum GIC, Coatue, Sequoia Capital, Founders Fund, BlackRock, Blackstone și Fidelity. Fondatorii și angajații dețin, la rândul lor, acțiuni. Totuși, publicația subliniază că lista acționarilor nu spune automat cine „ține frâiele”: investitorii externi majori nu par să aibă control exclusiv asupra consiliului de administrație, iar structura de guvernanță oferă un rol decisiv unui organism separat. Structura „experimentală”: Long-Term Benefit Trust și statutul de Public Benefit Corporation Elementul central este Long-Term Benefit Trust, descris ca un organism independent creat pentru a proteja interesele Anthropic pe termen lung. Deși investitorii au reprezentare în board, Trust-ul are puterea de a numi majoritatea directorilor, ceea ce reduce posibilitatea ca direcția companiei să fie stabilită strict de finanțatori. Aranjamentul reflectă statutul Anthropic de Public Benefit Corporation (o formă juridică ce permite urmărirea unei misiuni de interes public în paralel cu interesele acționarilor). Anthropic descrie designul acestei structuri corporative drept „experimental” și susține că mecanismul este gândit să izoleze misiunea companiei de presiuni comerciale și ale acționarilor pe termen scurt. Pariul financiar: investiții uriașe, profituri încă limitate și presiune pe monetizare BGR notează că, în pofida profiturilor reduse de până acum, companiile mari continuă să parieze sume „colosale” pe jucători precum Anthropic, OpenAI și xAI (Elon Musk), în așteptarea unor randamente mari. Motivațiile includ poziționarea timpurie în cursa pentru modele avansate, acces la capacitate masivă de cloud și influență în definirea următoarei generații de servicii digitale. În paralel, finanțatorii se angajează la investiții de „zeci de miliarde de dolari” în infrastructură (cipuri și centre de date) necesară atât dezvoltării, cât și rulării sistemelor de inteligență artificială, un model diferit de finanțarea clasică de tip venture capital. Publicația avertizează însă că riscul este major: dacă cererea sau veniturile nu se materializează, investitorii și furnizorii de infrastructură pot rămâne expuși, iar companiile din domeniu sunt sub presiune să genereze profituri foarte mari pentru a justifica pariurile făcute. Context: creșterea vizibilității Claude și dezbaterea despre riscuri Claude, lansat în 2023, și-a crescut profilul ca chatbot de tip ChatGPT și ca „agent” pentru dezvoltare software și productivitate. Atenția asupra Anthropic a fost amplificată în septembrie 2026, după demisia unui cercetător, Jacob Coxon, care a avertizat că o parte a industriei crede că inteligența artificială ar putea „șterge” omenirea până la finalul deceniului dacă nu există garanții adecvate. În același context, șeful departamentului de „alignment science” (alinierea sistemelor de IA la obiective și valori umane), Evan Hubinger, a estimat o probabilitate de peste 10% ca IA să provoace extincția umană până în 2036. Pentru mediul de afaceri, combinația dintre finanțare masivă și o guvernanță care limitează controlul investitorilor ridică o întrebare practică: cine își asumă, în final, deciziile strategice într-o companie care atrage capital uriaș, dar încearcă să-și protejeze misiunea de presiunea randamentelor pe termen scurt. [...]
Google, OpenAI și Anthropic vor să-și facă propriul „arbitru” de siguranță pentru IA, fără supraveghere guvernamentală , cu o lansare vizată până la finalul lui 2026 sau la începutul lui 2027, potrivit The Next Web , care citează un articol The Information. Miza este una de reglementare: marile laboratoare încearcă să stabilească standarde și proceduri înainte ca autoritățile să impună reguli mai dure. Inițiativa ar urma să se numească, provizoriu, „ Standards Authority for Frontier AI ”, conform unor persoane familiarizate cu discuțiile, citate de jurnaliștii Leo Schwartz și Stephanie Palazzolo de la The Information. Publicația precizează că nu a verificat independent informațiile. Un model de „autoreglementare” inspirat de FINRA Planul ar fi construit după modelul FINRA, organizația de autoreglementare din SUA pentru firmele de brokeraj. Conform relatărilor apărute după materialul The Information, noul organism ar putea: stabili standarde pentru testarea modelelor înainte de lansare; defini reguli de raportare a incidentelor de siguranță; certifica auditori externi. Puterea de aplicare a acestor reguli (mecanismele de sancționare) nu este, însă, clarificată în acest stadiu. De ce nu mai vor supraveghere federală Potrivit aceluiași raport, companiile ar fi vrut inițial un organism cu supraveghere federală. Planul s-ar fi blocat după ce un proiect de ordin executiv al Casei Albe nu a strâns suficient sprijin în interiorul administrației Trump. Context: presiune internațională pentru standarde și critici la adresa „self-policing” Demersul vine după o săptămână intensă pe zona de guvernanță a inteligenței artificiale. Pe 22 septembrie, 21 de țări și Uniunea Europeană au cerut supraveghere internațională pentru „frontier AI” (modele de vârf, la limita capabilităților curente). A doua zi, Sam Altman a spus în Consiliul de Securitate al ONU că OpenAI ar încetini ritmul și a cerut standarde naționale și internaționale pentru această categorie de IA. În paralel, ideea de autoreglementare a atras critici: Bill Gates a declarat că autoreglementarea nu este suficientă, iar fostul executiv Meta Nick Clegg a spus, la HumanX în Amsterdam, că laboratoarele de IA nu se pot reglementa singure. La început, noul organism ar urma să acopere doar cele trei laboratoare (Google, OpenAI și Anthropic), iar relatările nu indică includerea Microsoft, Meta sau xAI. [...]
Bill Gates cere reglementări obligatorii pentru AI, avertizând că un „buton de urgență” nu ajunge , pe fondul temerilor că tehnologia ar putea fi folosită abuziv și ar scăpa de sub control, potrivit Biziday . Într-un interviu acordat duminică postului american NBC, Gates a spus că, dacă inteligența artificială nu este ținută sub control, ar putea cauza „un miliard de morți” și i-a criticat pe factorii de decizie pentru că nu tratează subiectul suficient de serios. El a cerut implicarea „forțelor de ordine și politicienilor” în stabilirea măsurilor de protecție, inclusiv prin monitorizare, pe care o vede ca obligatorie. „Avem nevoie ca forțele de ordine și politicienii să participe la discuția despre cum arată măsurile de protecție și monitorizarea. Și acesta trebuie să fie un lucru obligatoriu.” De ce „butonul de oprire” nu rezolvă problema, în viziunea lui Gates Gates a criticat ideea că riscurile AI pot fi gestionate doar printr-un mecanism de tip „kill switch” (buton de oprire de urgență), argumentând că discuția trădează, uneori, lipsa de familiaritate tehnică a unor decidenți. „Nu este suficient să ai un buton. Încă nu am ajuns în punctul în care… acestea preiau controlul asupra computerelor în mod autonom și nu pot fi oprite. Așadar, această discuție… arată, într-un fel, cât de puțin familiarizați cu aspectele tehnice sunt unii oameni.” El a mai avertizat asupra riscului ca AI să ajungă în „mâini răuvoitoare”, descriind combinația dintre actori cu intenții rele și cele mai noi instrumente AI drept o amenințare fără precedent. Context: o inițiativă legislativă respinsă și presiune din industrie Declarațiile vin după ce o inițiativă a guvernului american de a introduce o lege care ar fi obligat companiile de AI să implementeze „butoane de urgență” în modelele lor a fost respinsă, notează publicația, citând informații apărute în The Guardian și Politico . În paralel, mai mulți directori din tehnologie, inclusiv Sam Altman și Elon Musk, s-au alăturat apelurilor pentru încetinirea dezvoltării AI, pe fondul unor incidente în care agenți AI ar fi desfășurat acțiuni fără acord. Gates a reluat astfel semnale de alarmă exprimate și de alți experți, într-un moment în care, potrivit Biziday, el publicase în august și un eseu despre riscurile AI pentru securitatea globală (menționat de publicație aici ). [...]
