Știri
Știri din categoria Inteligență artificială

China avertizează că folosirea neîngrădită a AI în armata SUA poate scăpa de sub control, potrivit HotNews.ro, care citează o relatare AFP publicată miercuri, 11 martie 2026.
Beijingul susține că extinderea rapidă a utilizării inteligenței artificiale (AI) în deciziile militare americane ar putea împinge lumea către un viitor distopic, similar celui din seria de filme „Terminator”. Mesajul vine pe fondul unor decizii atribuite administrației președintelui Donald Trump, care ar fi urmărit să permită folosirea mai puțin restricționată a unor modele AI dezvoltate de startup-uri în zona de apărare.
În acest context, Pentagonul ar fi confirmat că sistemul „Grok”, asociat lui Elon Musk, are aprobarea de a fi folosit într-un cadru clasificat. În paralel, compania Anthropic ar fi fost trecută pe lista neagră a guvernului federal după ce a refuzat să permită utilizarea modelului său „Claude” pentru supraveghere în masă și pentru arme complet autonome, conform informațiilor din articol.
„Astfel de alegeri – cum ar fi aplicarea neîngrădită a AI de către forțele militare, folosirea AI ca instrument pentru a încălca suveranitatea altor națiuni, lăsarea AI să influențeze excesiv deciziile de război și acordarea algoritmilor puterea de a determina viața și moartea – nu doar erodează limitele etice și responsabilitatea în războaie, ci și riscă o cursă tehnologică de natură să scape sub control”, a declarat miercuri Jiang Bin, purtătorul de cuvânt al ministerului chinez al apărării.
Oficialul chinez a adăugat că „o distopie descrisă în filmul american ‘Terminator’ ar putea într‑o zi deveni realitate”. În universul filmului lansat în 1984, roboți controlați de AI ajung să lupte împotriva oamenilor după ce inteligența artificială se revoltă împotriva creatorilor săi.
Articolul plasează avertismentul Chinei și în proximitatea unei dispute publice între Pentagon și Anthropic, izbucnită cu câteva zile înaintea unei lovituri militare americane asupra Iranului. „Claude” este descris drept cel mai popular model AI avansat folosit de Pentagon și singurul care ar fi rulat pe sisteme clasificate ale Departamentului Apărării înainte de interdicție.
Potrivit relatării, tensiunile s-ar fi amplificat după ce Anthropic ar fi insistat că tehnologia sa nu ar trebui folosită pentru supravegherea în masă a americanilor sau pentru sisteme de arme complet autonome. Ulterior, Trump ar fi ordonat agențiilor federale să înceteze utilizarea tehnologiei Anthropic, iar șeful Departamentului pentru Război, Pete Hegseth, ar fi catalogat compania drept „risc pentru securitatea națională”, cu un termen de grație de șase luni pentru înlocuirea sistemelor.
Recomandate

Anthropic ar urma să facă un pas decisiv spre IPO, prin publicarea prospectului S‑1 cel târziu vineri , ceea ce ar debloca procedurile-cheie pentru o listare în noiembrie, potrivit CNMO . Miza pentru piață este dacă o companie AI cu investiții masive în infrastructură poate atrage capital într-un moment în care investitorii privesc mai prudent cheltuielile și randamentele din sector. Compania ar fi depus deja în iunie un proiect de documentație în regim confidențial la autoritatea americană de supraveghere a pieței de capital (SEC). Conform regulilor, documentele trebuie făcute publice cu cel puțin 15 zile înainte de începerea oficială a „roadshow”-ului (turneul de prezentări către investitori înainte de ofertă). Cifrele financiare: creștere rapidă, dar cu pierderi contabile mari Publicația notează că Wall Street se aștepta anterior ca Anthropic să poată strânge până la 100 de miliarde de dolari (aprox. 450 miliarde lei), la o evaluare posibilă de 2.000 de miliarde de dolari (aprox. 9.000 miliarde lei). Ulterior, pe fondul încetinirii ritmului de creștere a veniturilor lunare, o parte dintre investitori ar fi coborât așteptările de evaluare spre zona de 1.500 de miliarde de dolari (aprox. 6.750 miliarde lei). CNMO mai indică următoarele repere: în primul semestru din 2026, venituri de 16,3 miliarde de dolari (aprox. 73,4 miliarde lei) și pierdere netă de peste 80 de miliarde de dolari (aprox. 360 miliarde lei); circa 72 de miliarde de dolari din pierdere (aprox. 324 miliarde lei) ar proveni din tratamente contabile legate de instrumente precum obligațiuni convertibile; în trimestrul al treilea, veniturile ar fi urcat la 16,8 miliarde de dolari (aprox. 75,6 miliarde lei), aproape +50% față de trimestrul anterior, iar compania ar fi raportat profit ajustat și flux de numerar liber pozitiv. De ce contează: test pentru apetitul investitorilor față de AI cu cheltuieli mari În paralel cu pregătirea listării, Anthropic ar investi agresiv în infrastructură, inclusiv prin parteneriate și închirierea de putere de calcul pe GPU (procesoare grafice folosite intens la antrenarea și rularea modelelor AI), pentru dezvoltarea și operarea modelelor din seria Claude . Contextul de piață rămâne însă volatil: CNMO arată că investitorii sunt mai prudenți față de cheltuielile foarte mari din AI și față de randamentele acestora, iar mai multe listări ale unor companii din zona centrelor de date și a puterii de calcul ar fi întâmpinat dificultăți sau presiune pe preț. Ca reper în industrie, OpenAI și-ar fi amânat listarea până la începutul lui 2027. În aceste condiții, fereastra finală de listare a Anthropic ar depinde de evoluția pieței în perioada următoare, chiar dacă depunerea publică a S‑1 ar elimina un obstacol procedural important. [...]

Guvernul Suediei restricționează accesul la ChatGPT și Claude pe calculatoarele de serviciu , iar angajații din aparatul guvernamental sunt direcționați către Microsoft Copilot, într-o decizie motivată de riscuri de securitate informațională și lipsa unor contracte formale, potrivit Notebookcheck . Măsura intră în vigoare din 26 octombrie și vizează „ Government Offices ”, structură care include Cancelaria prim-ministrului și ministerele. Decizia are un impact operațional direct: versiunile din browser ale ChatGPT și Claude nu vor mai fi accesibile de pe computerele personalului, în timp ce Copilot rămâne disponibil ca alternativă aprobată intern. De ce sunt blocate ChatGPT și Claude, dar rămâne Copilot Motivul invocat este securitatea informațiilor. Conform publicației, Mikael Wettercrantz, director de digitalizare în cadrul Government Offices, a transmis pe intranetul instituției că folosirea serviciilor de inteligență artificială fără un acord formal poate afecta securitatea informațională și că au existat „mai multe exemple de utilizare problematică” a serviciilor deschise. Diferența cheie, în logica instituției, nu este modelul de inteligență artificială în sine, ci cadrul contractual și controlul asupra setărilor: Government Offices spune că a evaluat Copilot și i-a întărit securitatea, iar ceea ce îl separă este existența unui contract și posibilitatea de a controla configurările. Totodată, angajații ar putea accesa în continuare modele OpenAI și Anthropic prin Intric, o platformă internă, potrivit SVT (citată de Notebookcheck). Ce rămâne neclar: modelele Anthropic din Copilot Government Offices nu a precizat dacă modelele Anthropic (pe care Microsoft le oferă și prin Copilot) sunt activate. Notebookcheck notează că, în Uniunea Europeană, aceste modele sunt dezactivate implicit în Copilot și trebuie pornite de administratori. Tendință mai largă în sectorul public: restricții similare în Suedia și în UE Government Offices nu este prima autoritate suedeză care limitează chatbot-urile. Potrivit SVT, Agenția Fiscală a Suediei și National Board of Institutional Care (care gestionează centre pentru tineri și facilități de tratament pentru dependențe) au deja blocaje similare, iar Enforcement Authority își pregătește propria decizie. În paralel, un audit intern la Transport Administration a identificat „în jur de 10” servicii de inteligență artificială utilizate pe scară largă și în mod riscant, conform Decrypt (menționat de Notebookcheck). În afara Suediei, Parlamentul European a dezactivat în februarie funcțiile de inteligență artificială pe dispozitivele de lucru, invocând imposibilitatea de a garanta securitatea datelor. De ce contează și pentru utilizatorii obișnuiți Argumentația autorităților are relevanță și pentru utilizarea personală: cu un cont standard, solicitările (prompturile) sunt procesate pe serverele furnizorului, în condițiile obișnuite ale serviciului. În schimb, un contract de tip business poate stabili elemente precum durata de stocare a datelor, locul procesării și dacă datele pot fi folosite la antrenarea modelelor. Notebookcheck mai notează că, pentru conturile de consumatori la ChatGPT și Claude, setările de confidențialitate decid dacă datele pot fi folosite pentru antrenare și menționează un studiu recent care a constatat că datele de chat de la nouă chatbot-uri au ajuns la sisteme de urmărire pentru publicitate (ad trackers). [...]

Jensen Huang spune că modelele AI trebuie „ținute sub control” și monitorizate , un mesaj care mută discuția din zona de performanță în cea de guvernanță și risc operațional pentru companiile care dezvoltă sau folosesc inteligență artificială. Într-un interviu acordat CNBC , CEO-ul Nvidia compară AI cu „un bebeluș”, argumentând că tehnologia are nevoie de limite și supraveghere continuă pentru a fi utilizată în siguranță. Declarațiile vin în contextul în care evaluările „laboratoarelor de frontieră” (companii care dezvoltă modele AI de vârf) au crescut puternic, iar presiunea pe industrie se mută tot mai mult spre întrebarea: cum sunt controlate aceste sisteme după ce sunt puse în producție, nu doar cât de capabile sunt. De ce contează pentru companii: siguranța devine cerință operațională, nu opțiune Mesajul lui Huang indică o schimbare de accent relevantă pentru piață: pe măsură ce modelele AI sunt integrate în produse și procese, „siguranța” nu mai e doar un principiu, ci o componentă de operare — cu instrumente, proceduri și monitorizare. În interviu, Huang spune că există deja instrumente menite să controleze modelele AI și să promoveze utilizarea lor în condiții de siguranță. CNBC nu detaliază, în materialul disponibil, care sunt exact aceste instrumente sau cum sunt implementate, astfel că rămâne neclar ce mecanisme concrete are în vedere (de exemplu, limitări de acces, filtre, auditare sau monitorizare în timp real). Context: evaluările OpenAI și Anthropic, parte din aceeași discuție În aceeași intervenție, CEO-ul Nvidia discută și despre evaluările unor jucători precum Anthropic și OpenAI. Legătura implicită este că, odată cu creșterea valorii și a influenței acestor companii, cresc și așteptările privind controlul riscurilor asociate modelelor AI pe care le dezvoltă și le comercializează. Materialul CNBC este un segment video (aprox. 5 minute și 58 de secunde) și nu include, în textul extras, cifre sau exemple punctuale despre evaluări ori despre instrumentele de siguranță menționate. [...]

Anthropic își proiectează o expansiune masivă a cheltuielilor cu „puterea de calcul”, deși a raportat pe hârtie o pierdere netă de 80,7 miliarde de dolari (aprox. 371 miliarde lei) în prima jumătate din 2026 , arată un draft de prospect pentru IPO citat de CNMO . Miza pentru piață nu este atât pierderea contabilă, cât dimensiunea angajamentelor viitoare pentru infrastructură, care pot ajunge la 750 de miliarde de dolari (aprox. 3.450 miliarde lei) în următorii ani, potrivit documentului. Pierderea netă din S1 2026 este mult peste cea din perioada similară a anului trecut, când compania a raportat un minus de 13 miliarde de dolari (aprox. 60 miliarde lei). Totuși, prospectul separă explicit componenta care a „umflat” rezultatul: 72 de miliarde de dolari (aprox. 331 miliarde lei) din pierderea netă provin din cheltuieli contabile legate de variația valorii unor instrumente de finanțare, inclusiv obligațiuni convertibile. Acestea sunt prezentate ca provizioane/înregistrări contabile fără ieșire directă de numerar, deci nu echivalează automat cu o deteriorare similară a fluxului de cash din operațiuni. Pe partea operațională, compania susține o îmbunătățire a structurii financiare: în 2025, pierderea operațională a depășit 8 miliarde de dolari (aprox. 37 miliarde lei), iar în 2026 Anthropic afirmă că a trecut pe profit „ajustat” în trimestrul al doilea și a menținut profitabilitatea ajustată și în trimestrul al treilea, pentru al doilea trimestru consecutiv. În același set de informații, compania indică o marjă operațională ajustată de peste 11% și o marjă brută ajustată de 85% (indicatori „ajustați” înseamnă că exclud anumite elemente contabile/one-off, conform practicii uzuale, fără ca sursa să detalieze aici metodologia completă). Cheltuieli accelerate pentru infrastructură: 9 miliarde dolari în șase luni În paralel cu pierderea contabilă, prospectul descrie o creștere abruptă a cheltuielilor pentru capacitate de calcul și infrastructură. În prima jumătate din 2026, Anthropic ar fi cheltuit aproape 9 miliarde de dolari (aprox. 41 miliarde lei) pentru astfel de resurse, față de 2,3 miliarde de dolari (aprox. 11 miliarde lei) în S1 2025. Documentul mai notează că investiția din primele șase luni din 2026 depășește deja cheltuiala totală din 2025, de 7,3 miliarde de dolari (aprox. 34 miliarde lei). Angajamente pe termen lung: peste 600 miliarde dolari deja asumate Cifra de 750 miliarde de dolari este descrisă ca incluzând tranzacții încă în negociere. Separat, pentru cheltuieli deja asumate, prospectul indică angajamente de peste 600 miliarde de dolari (aprox. 2.760 miliarde lei) pentru acorduri legate de puterea de calcul în următorii zece ani, dintre care aproximativ 450 miliarde de dolari (aprox. 2.070 miliarde lei) ar reprezenta acorduri de cloud pentru anii 7–10, în mare parte neanulabile. Distribuția menționată în document include: aproximativ 111 miliarde dolari (aprox. 511 miliarde lei) pentru Google Cloud ; aproximativ 110 miliarde dolari (aprox. 506 miliarde lei) pentru Amazon AWS; aproximativ 31 miliarde dolari (aprox. 143 miliarde lei) pentru Microsoft; până la 86 miliarde dolari (aprox. 396 miliarde lei) pentru închirierea de cipuri Nvidia. Prospectul mai arată că Anthropic discută extinderea colaborării cu furnizorul britanic de cloud Nscale, vizând închirierea de resurse în campusul de centre de date Monarch din West Virginia, cu o capacitate suplimentară de circa 460 MW. În scenariul în care acordul se încheie, valoarea totală a angajamentelor contractuale cu Nscale ar urca la aproximativ 90 miliarde de dolari (aprox. 414 miliarde lei), conform aceleiași surse. [...]

Elon Musk susține că SpaceX a subestimat piața-țintă pentru servicii de calcul AI , după ce compania a indicat în documentele depuse pentru IPO o piață totală adresabilă (TAM – dimensiunea teoretică maximă a pieței) de 28,5 trilioane de dolari (aprox. 128 trilioane lei), potrivit Wccftech . Mesajul, publicat pe X, nu include o cifră nouă, dar ridică miza pentru narațiunea economică din jurul repoziționării SpaceX ca furnizor de infrastructură de calcul pentru inteligență artificială, nu doar ca operator de lansări și internet prin satelit. Într-o postare scurtă, Musk a afirmat că estimarea din dosarul companiei a fost greșită și că valoarea reală este „mult mai mare”, fără să ofere detalii sau metodologie. Lipsa unei actualizări cuantificabile limitează însă utilitatea afirmației pentru investitori și pentru evaluarea realistă a oportunității, mai ales în contextul în care TAM-urile sunt, prin definiție, estimări sensibile la ipoteze. Ce a spus SpaceX în documentele S1 despre piața AI Conform articolului, SpaceX a menționat în depunerea S1 că 90% din piața totală adresabilă estimată de 26,5 trilioane de dolari ar proveni din AI. În interiorul acestei componente, compania a împărțit potențialul astfel: 22,7 trilioane de dolari din aplicații AI pentru companii (enterprise); 760 miliarde de dolari din abonamente pentru consumatori; 600 miliarde de dolari din publicitate digitală. Separat, Starlink ar reprezenta cea mai mare parte din restul, cu o piață de conectivitate estimată la 1,6 trilioane de dolari. De ce contează: repoziționarea SpaceX pe infrastructura de calcul AI Punctul economic central este că SpaceX își leagă tot mai explicit povestea de creștere de infrastructura pentru AI, unde investițiile sunt masive, iar competiția se poartă pe acces la energie, cipuri și capacitate de procesare. În acest cadru, o estimare de piață „mult mai mare” ar susține o teză de expansiune agresivă și ar justifica proiecte cu cheltuieli de capital ridicate, dar fără o cifră și fără ipoteze publice rămâne, deocamdată, un semnal de poziționare, nu o recalibrare verificabilă. Proiectele invocate: centre de date și „calcul în spațiu” Wccftech leagă afirmația lui Musk de ambițiile sale de a pune online sute de mii de procesoare grafice (GPU) pentru AI în cadrul proiectului de centru de date „Colossus”. Articolul menționează că „Colossus 2”, construit în Memphis , ar urma să aducă online până la finalul anului peste 660.000 de GPU-uri NVIDIA Blackwell și că instalația rulează deja pe 550.000 de GPU-uri Blackwell GB300 și GB200. În paralel, SpaceX ar avea planuri pentru proiectul „Starmind”, descris ca o inițiativă care ar folosi sateliți pentru a livra putere de calcul, după un model inspirat de constelația Starlink. Musk ar viza lansări „încă de la finalul lui 2027”, iar SpaceX ar colabora cu NVIDIA pentru adaptarea platformei „Vera Rubin” la infrastructura din spațiu. Context: cum arată estimările de piață în zona infrastructurii AI Articolul oferă și repere din industrie: CEO-ul AMD, Lisa Su, a vorbit recent la 2026 OCP Global Summit despre o piață totală adresabilă de 1,5 trilioane de dolari pentru acceleratoare AI în centre de date, iar NVIDIA a indicat în apeluri cu investitorii un „backlog” (comenzi/cerere în așteptare) de 2 trilioane de dolari din partea marilor operatori de cloud (hyperscaleri). Pentru SpaceX, diferența este că își ancorează o parte din evaluarea potențială în ipoteza unei piețe AI de ordinul zecilor de trilioane de dolari — iar acum Musk sugerează că și această ancoră ar fi conservatoare, fără să explice de ce. [...]

Inteligența artificială ar putea împinge PIB-ul SUA la 44.000 de miliarde de dolari până în 2030 , potrivit unui model economic intern al Anthropic , relatează news.ro . Estimarea ar însemna o creștere de la „puțin peste 30.000 de miliarde de dolari” în prezent, pe fondul accelerării capacităților AI. Declarațiile au fost făcute de Jack Clark , cofondator al Anthropic, sâmbătă, la reuniunile anuale ale Fondului Monetar Internațional și Băncii Mondiale, organizate la Bangkok. Clark a spus că îmbunătățirea rapidă a AI va accelera schimbările „în toate domeniile de activitate”. „Știu că pare foarte puțin plauzibil, dar aceasta este una dintre implicațiile faptului că tehnologia continuă să se îmbunătățească.” Ce ar presupune, economic, un astfel de scenariu Potrivit lui Clark, o expansiune de această magnitudine ar implica apariția unor industrii și invenții noi, care să susțină o creștere puternică a producției economice americane. El a argumentat, totodată, că AI contribuie deja la accelerarea semnificativă a descoperirilor științifice. Miza pentru companii și autorități: reguli mai stricte În același timp, cofondatorul Anthropic a avertizat că amploarea transformărilor generate de AI impune o cooperare internațională mai strânsă pentru stabilirea unor reguli de reglementare „neobişnuit de stricte şi serioase”, adaptate impactului tehnologiei. Estimarea privind PIB-ul este prezentată ca rezultat al unui model intern al companiei și este tratată chiar de autorul ei ca fiind, cel puțin la prima vedere, dificil de crezut; materialul nu oferă detalii despre metodologia modelului sau despre ipotezele folosite. [...]