Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
Airbnb anunță că o treime din solicitările de suport sunt gestionate deja de inteligență artificială în SUA și Canada, iar compania pregătește extinderea globală a sistemului, potrivit unei analize publicate de TechCrunch.
Agentul AI dezvoltat intern gestionează aproximativ 33% din tichetele de asistență din America de Nord, iar obiectivul este ca, într-un an, peste 30% din solicitările globale să fie rezolvate prin voce și chat automatizat, în toate limbile în care compania oferă suport uman.
Directorul general Brian Chesky susține că impactul va fi dublu: reducerea costurilor operaționale și îmbunătățirea calității serviciilor. Declarația sugerează că Airbnb mizează pe ideea că sistemele AI pot soluționa mai eficient anumite tipuri de probleme decât operatorii umani.
Compania a anunțat și recrutarea lui Ahmad Al-Dahle, fost responsabil pentru echipa de inteligență artificială generativă de la Meta, unde a contribuit la dezvoltarea modelelor Llama. Sub coordonarea acestuia, Airbnb vrea să construiască o aplicație „nativă AI”, care să nu se limiteze la căutări, ci să „cunoască utilizatorul”.
Planul include:
Airbnb susține că avantajul său competitiv constă în baza proprie de date: peste 200 de milioane de identități verificate și 500 de milioane de recenzii, plus infrastructura de plăți și asigurări construită în 18 ani de activitate.
Compania a raportat venituri de 2,78 miliarde de dolari în trimestrul al patrulea din 2025, peste estimările analiștilor, și anticipează o creștere anuală „de ordinul zecilor mici de procente”. Conducerea consideră că integrarea inteligenței artificiale în căutare și suport va accelera conversiile și va aduce trafic de calitate mai mare.
În paralel, 80% dintre inginerii Airbnb folosesc deja instrumente AI în activitatea curentă, iar obiectivul este atingerea unui grad de adopție de 100%.
Extinderea suportului automatizat marchează o etapă importantă pentru platformele digitale, unde inteligența artificială începe să preia funcții esențiale, nu doar sarcini auxiliare.
Recomandate
Google își mută centrul de greutate spre AI la I/O 2026 , iar programul oficial indică o presiune mai mare pe dezvoltatori să construiască și să distribuie aplicații cu funcții de inteligență artificială în ecosistemul companiei, potrivit Mobilissimo . Evenimentul începe pe 19 mai, la ora 20:00 (ora României), cu keynote-ul principal, urmat în aceeași zi de o prezentare dedicată dezvoltatorilor. Ce transmite agenda: AI devine axa principală pentru produse și dezvoltatori Programul confirmă că inteligența artificială va avea un rol central încă din prima zi, după prezentările principale. Sunt anunțate sesiuni precum „Ce este nou în Google AI”, „Ce este nou în Android”, „Ce este nou în Chrome”, dar și o sesiune despre fluxuri de lucru bazate pe „agenți AI” (instrumente software care pot executa sarcini în numele utilizatorului, pe baza unor instrucțiuni). În a doua parte a zilei, agenda include prezentări despre construirea de „experiențe AI de nouă generație” folosind Google AI Studio , plus actualizări pentru Google Play și Firebase. Mobilissimo notează că sesiunea dedicată AI promite o privire amplă asupra ecosistemului Google, cu teme precum instrumente multimodale, generare de conținut media, robotică și agenți inteligenți. Unde rămâne Android 17 și cum e structurat evenimentul În paralel cu zona de AI, partea dedicată Android 17 ar urma să aducă informații despre îmbunătățiri de performanță și funcții noi. Evenimentul se desfășoară pe parcursul a două zile, cu sesiuni live transmise din Mountain View, urmate de conținut disponibil la cerere și laboratoare practice pentru dezvoltatori. Mobilissimo punctează că accentul puternic pe AI poate ridica întrebări privind ponderea altor segmente, precum hardware-ul, însă direcția generală este alinierea la tendințele din industrie, cu miză pe automatizare, productivitate și „experiențe inteligente”. Notă: articolul Mobilissimo citează ca sursă secundară Android Authority, prin linkul „Via”. [...]
Investițiile în tehnologie și inteligență artificială mută câștigul de eficiență în construcții dinspre „mai multe utilaje” spre „mai multă predictibilitate” , prin conectarea oamenilor, a șantierului și a mașinilor într-un flux de lucru comun, potrivit Ziarul Financiar , care îl citează pe Liviu Neagu , CEO al Bergerat Monnoyeur România , importatorul utilajelor Caterpillar pe piața locală. Mesajul central al executivului este că digitalizarea și AI nu sunt prezentate ca un înlocuitor al muncii umane, ci ca un instrument care „ușurează munca oamenilor” și îmbunătățește colaborarea dintre angajații din birouri și cei din teren. În acest cadru, beneficiul economic urmărit este reducerea fricțiunilor operaționale și creșterea controlului asupra execuției proiectelor. „Vorbim de oameni, maşini, inteligenţă artificială. Nu se merge pe ideea de a exclude prezenţa umană în următoarea perioadă, chiar dacă vom uşura munca oamenilor“. Ce înseamnă „digitalizare” pe șantier, în viziunea companiei Neagu descrie digitalizarea ca pe o schimbare de interfață între oameni și utilaje: comunicarea se face „altfel” cu utilajul și cu șantierul, iar oamenii pot comunica între ei „prin intermediul mașinilor”. Ținta este obținerea unei „predictibilități mult mai mari” asupra a ceea ce urmează să fie realizat în proiect. În practică, această direcție pune accent pe eficiență și pe coordonare, într-un sector în care întârzierile și lipsa de vizibilitate asupra progresului se traduc direct în costuri. Investițiile în AI: contextul Caterpillar și miza următorului pas În ultimii 25 de ani, Caterpillar a investit peste 20 mld. dolari (aprox. 86,4 mld. lei) în tehnologie, inclusiv digitalizare și inteligență artificială pentru utilaje de construcții, potrivit CEO-ului Bergerat Monnoyeur România. Următoarea etapă menționată de Neagu este ca utilajul „să vină și să propună soluții”, în funcție de modul în care lucrează operatorul. El a descris evoluția de până acum ca pe „salturi tehnologice” succesive. Unde se vede impactul în România Bergerat Monnoyeur România, pe care Neagu o numește liderul pieței de utilaje de construcții, a raportat afaceri de 126 mil. euro anul trecut. În logica prezentată la conferința ZF „Tendințe în piața de birouri și construcții”, câștigul operațional așteptat din AI și digitalizare este: eficiență mai mare pe șantiere; comunicare mai bună între personalul de birou și cel din teren; predictibilitate mai bună în derularea proiectelor. Publicația nu oferă, în acest material, un calendar de implementare sau indicatori cantitativi ai economiilor/creșterilor de productivitate rezultate din aceste tehnologii. [...]
Jensen Huang susține că restricțiile SUA la export nu pot „sufoca” capacitatea de calcul a Chinei , argumentând că Beijingul are suficiente resurse energetice, infrastructură și competențe industriale pentru a compensa lipsa celor mai avansate cipuri americane, potrivit IT之家 . În acest context, CEO-ul Nvidia cere reluarea dialogului și a cooperării de cercetare între SUA și China pentru stabilirea unor reguli comune de utilizare sigură a inteligenței artificiale. Declarațiile au fost făcute miercuri, într-un interviu acordat podcastului de tehnologie Dwarkesh, pe fondul tensiunilor comerciale și de securitate dintre cele două țări, despre care Huang spune că au redus colaborarea în zone de cercetare considerate critice. El a invocat drept exemplu progresele asociate modelului de securitate cibernetică „Mythos” al Anthropic, pe care le vede ca un semnal că cele două mari economii ar trebui să ajungă la un consens privind utilizările „interzise” ale AI. „Noi vrem ca America să câștige, dar cred că menținerea dialogului, desfășurarea schimburilor la nivel de cercetare poate fi cea mai sigură abordare. Trebuie să muncim să ajungem la un acord, să fie clar ce utilizări nu pot fi făcute cu AI. Acest lucru este crucial.” De ce spune Huang că exporturile controlate nu opresc „puterea de calcul” a Chinei Întrebat dacă măsurile SUA de control al exporturilor chiar limitează China, Huang a susținut că piața chineză nu va fi constrânsă de lipsa capacității de calcul, deoarece China ar avea: resurse energetice abundente; capacitatea de a produce cipuri „mainstream” (adică nu neapărat vârf de gamă); posibilitatea de a „scala” prin combinarea unui număr mai mare de procesoare, chiar dacă sunt mai vechi (a dat ca exemplu cipuri pe 7 nm). El a mai spus că puterea de calcul necesară pentru antrenarea modelului Anthropic „Mythos” ar fi fost „relativ obișnuită” și „disponibilă pe scară largă” în China. Conform materialului, modelul are capabilități puternice de securitate cibernetică și, în prezent, este disponibil doar pentru unele companii și oficiali guvernamentali. Context: presiuni pentru relaxarea restricțiilor În ultimul an, Huang ar fi făcut presiuni asupra administrației Trump pentru relaxarea restricțiilor de export impuse din motive de securitate națională, care blochează vânzarea către China a celor mai performante procesoare AI ale Nvidia. Mesajul său public combină două idei: pe de o parte, nevoia de reguli comune privind utilizarea sigură a AI; pe de altă parte, faptul că limitarea accesului la cipuri de top nu ar elimina capacitatea Chinei de a construi infrastructură de calcul la scară mare. [...]
Anthropic introduce verificarea identității în Claude pentru a limita abuzurile și frauda , o schimbare operațională care poate ridica fricțiuni pentru o parte dintre utilizatori și readuce în discuție cine gestionează datele sensibile din fluxurile de acces la servicii AI, potrivit Engadget . Compania spune că unii utilizatori ar putea vedea un prompt de verificare atunci când accesează „anumite capabilități”, fără să detalieze inițial care sunt acele cazuri de utilizare. Procedura presupune prezentarea unui act de identitate fizic, emis de o autoritate publică și cu fotografie, plus realizarea unui selfie cu camera telefonului sau a computerului, pentru comparație cu documentul. Ce se schimbă, concret, pentru utilizatori Verificarea identității este introdusă treptat și nu ar urma să fie universală. Într-o actualizare publicată pe 16 aprilie 2026, un purtător de cuvânt al Anthropic a precizat pentru Engadget că măsura se aplică „unui număr mic de cazuri” în care compania observă activitate ce indică un comportament potențial fraudulos sau abuziv, care încalcă politica de utilizare. Cine procesează datele și ce promite Anthropic Anthropic afirmă că verificarea este realizată de Persona , care va gestiona actele și selfie-urile. Compania susține că Persona nu va copia și nu va stoca aceste imagini, că utilizarea datelor este limitată contractual și că datele sunt criptate atât în tranzit, cât și „în repaus” (adică atunci când sunt păstrate în sisteme). Anthropic mai spune că nu va folosi datele de identitate pentru antrenarea modelelor și că nu le va partaja cu alte părți. Pentru detalii despre proces, Anthropic a publicat și o pagină de suport despre „ identity verification on Claude ”. Reacția comunității și miza reputațională Măsura a fost primită critic de o parte dintre utilizatori, care pun sub semnul întrebării necesitatea verificării identității pentru accesul la un chatbot AI, mai ales în cazul abonaților plătitori, unde compania are deja date de facturare. O parte din critică vizează și alegerea furnizorului Persona, inclusiv legăturile investiționale menționate în material. Deocamdată, Anthropic nu a publicat lista exactă a „capabilităților” care pot declanșa verificarea, iar Engadget notează că a cerut companiei clarificări și va actualiza informația când primește un răspuns. [...]
Combinația dintre automatizarea accelerată și scumpirea energiei riscă să grăbească pierderea locurilor de muncă , pe măsură ce firmele caută să-și reducă rapid costurile într-o economie deja fragilă, argumentează The Guardian într-un comentariu semnat de Larry Elliott. Autorul pornește de la ideea „distrugerii creative” din capitalism – înlocuirea tehnologiilor vechi cu unele noi, cu costuri sociale adesea dure – dar susține că valul actual, în care mașinile capătă abilități cognitive (pot „gândi” și „învăța”), are un potențial de perturbare economică mai mare decât automatizările din trecut. În mod ideal, guvernele ar avea timp să amortizeze tranziția prin investiții în competențe și strategii industriale, însă contextul actual ar reduce această „fereastră” de adaptare. De ce criza energetică poate accelera automatizarea În analiza publicată, războiul din Orientul Mijlociu este prezentat ca un factor care complică suplimentar tranziția: închiderea strâmtorii Hormuz ar fi dus la creșterea prețurilor la energie și la penurii de materii prime folosite în industrie și agricultură. În acest cadru, o creștere abruptă a costurilor pentru companii, combinată cu disponibilitatea tehnologiilor care economisesc forță de muncă, este descrisă drept un „amestec toxic” ce poate duce la reduceri rapide de personal, la scară mare. Elliott susține că stimulentul de a înlocui oameni cu mașini crește tocmai pentru că perspectiva economică s-a deteriorat față de „acum câteva săptămâni”. El notează că Fondul Monetar Internațional a redus în această săptămână prognozele de creștere și a atras atenția asupra riscurilor unei recesiuni globale; dacă aceste avertismente se confirmă, șomajul ar putea crește, iar companiile ar deveni și mai motivate să taie costuri – în special costuri cu forța de muncă – și mai reticente să reia angajările chiar și după o îmbunătățire a condițiilor de business. „De data asta ar putea fi diferit”: două riscuri pentru piața muncii Autorul trece în revistă argumentul „optimiștilor AI”: pe termen scurt apar probleme, dar pe termen lung economia ar crea, ca și în alte revoluții tehnologice, mai multe locuri de muncă decât distruge, prin creșterea productivității și a creșterii economice. Elliott indică însă două vulnerabilități ale acestei teze: nu există garanția că istoria se repetă, iar impactul AI ar putea fi mai transformator și mai disruptiv decât al unor tehnologii anterioare (exemplifică prin comparația cu motorul cu ardere internă); locurile de muncă eliminate de AI ar putea fi mai bine plătite decât cele nou create, cu riscul ca „mașinile să facă munca inteligentă”, iar oamenii să rămână cu sarcini mai simple și mai prost plătite. Scenariul „buclă” și riscul financiar Textul citează un scenariu atribuit companiei de cercetare Citrini, formulat înainte de izbucnirea războiului cu Iranul: o criză economică și financiară „condusă de AI” în 2028, în care automatizarea ar elimina locuri de muncă bine plătite din zona „white-collar” (birouri), reducând puterea de cumpărare. La nivel de firmă, accelerarea automatizării ar avea sens (mașinile pot funcționa continuu), dar la nivel de economie, scăderea cererii ar lovi veniturile companiilor, ar genera noi tăieri de costuri și un nou val de automatizare și concedieri, până la un posibil șoc bursier. Autorul adaugă că, până acum, o temere pe Wall Street era un declin provocat de faptul că AI nu ar livra promisiunile; scenariul Citrini mută riscul în direcția opusă: o criză tocmai dacă „mașinile inteligente” se dovedesc într-adevăr eficiente. În această logică, țările care au adoptat cel mai rapid AI, precum SUA, ar fi mai vulnerabile. Ce ar trebui să facă guvernele, potrivit autorului Concluzia comentariului este că războiul funcționează ca un semnal de alarmă: factorii de decizie ar avea mai puțin timp decât cred pentru a pregăti economiile și societățile pentru impactul AI. Elliott propune concentrarea pe „trei R”: recalificare (reskilling), reindustrializare și redistribuire, cu avertismentul că, în lipsa unei reacții rapide, beneficiile AI ar putea fi captate de o minoritate, în timp ce majoritatea s-ar confrunta cu consecințele șomajului în masă. [...]
YouTube a suspendat un canal pro-Iran pentru încălcarea regulilor privind spamul și înșelătoriile , într-un nou semnal că platformele mari își înăspresc aplicarea politicilor atunci când conținutul generat cu inteligență artificială este folosit ca instrument de influență, potrivit Mediafax . Canalul aparținea grupului Explosive Media , care se prezintă drept independent, dar despre care există suspiciuni că ar avea legături cu guvernul iranian. Grupul a devenit cunoscut în timpul războiului dintre SUA și Iran prin videoclipuri virale realizate cu inteligență artificială, în stil Lego, care îl ironizau pe președintele SUA, Donald Trump, și au strâns milioane de vizualizări. YouTube a transmis că a închis canalul pentru încălcarea politicilor privind „spamul, practicile înșelătoare și escrocheriile”, fără să ofere detalii suplimentare. Potrivit unui purtător de cuvânt al platformei, suspendarea a fost aplicată pe 27 martie. Migrarea conținutului pe alte platforme limitează efectul suspendării După închiderea canalului de pe YouTube, Explosive Media a continuat să publice materiale care ironizează campania militară a SUA pe alte platforme, inclusiv pe X (deținută de Elon Musk) și pe Telegram, conform informațiilor din articol. Și Instagram (platformă deținută de Meta) ar fi eliminat contul grupului, potrivit presei din SUA, însă un alt cont cu același nume era încă activ miercuri, ceea ce sugerează că aplicarea măsurilor poate fi fragmentată între platforme și conturi. De ce contează: conținutul generat cu IA devine „ambalaj” pentru război informațional Materialul descrie aceste clipuri satirice, distribuite intens de conturi pro-Teheran și chiar de misiuni diplomatice iraniene, ca un instrument eficient de război informațional în ultimele săptămâni. Conținutul în limba engleză pare orientat către publicul din afara Iranului, unde platforme precum X sunt blocate de ani de zile și pot fi accesate doar prin VPN (rețea privată virtuală). Explosive Media a criticat public decizia YouTube, scriind pe X: „Serios! Animațiile noastre în stil LEGO sunt chiar violente?” [...]
