Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
Airbnb anunță că o treime din solicitările de suport sunt gestionate deja de inteligență artificială în SUA și Canada, iar compania pregătește extinderea globală a sistemului, potrivit unei analize publicate de TechCrunch.
Agentul AI dezvoltat intern gestionează aproximativ 33% din tichetele de asistență din America de Nord, iar obiectivul este ca, într-un an, peste 30% din solicitările globale să fie rezolvate prin voce și chat automatizat, în toate limbile în care compania oferă suport uman.
Directorul general Brian Chesky susține că impactul va fi dublu: reducerea costurilor operaționale și îmbunătățirea calității serviciilor. Declarația sugerează că Airbnb mizează pe ideea că sistemele AI pot soluționa mai eficient anumite tipuri de probleme decât operatorii umani.
Compania a anunțat și recrutarea lui Ahmad Al-Dahle, fost responsabil pentru echipa de inteligență artificială generativă de la Meta, unde a contribuit la dezvoltarea modelelor Llama. Sub coordonarea acestuia, Airbnb vrea să construiască o aplicație „nativă AI”, care să nu se limiteze la căutări, ci să „cunoască utilizatorul”.
Planul include:
Airbnb susține că avantajul său competitiv constă în baza proprie de date: peste 200 de milioane de identități verificate și 500 de milioane de recenzii, plus infrastructura de plăți și asigurări construită în 18 ani de activitate.
Compania a raportat venituri de 2,78 miliarde de dolari în trimestrul al patrulea din 2025, peste estimările analiștilor, și anticipează o creștere anuală „de ordinul zecilor mici de procente”. Conducerea consideră că integrarea inteligenței artificiale în căutare și suport va accelera conversiile și va aduce trafic de calitate mai mare.
În paralel, 80% dintre inginerii Airbnb folosesc deja instrumente AI în activitatea curentă, iar obiectivul este atingerea unui grad de adopție de 100%.
Extinderea suportului automatizat marchează o etapă importantă pentru platformele digitale, unde inteligența artificială începe să preia funcții esențiale, nu doar sarcini auxiliare.
Recomandate
NVIDIA își extinde ofensiva în centrele de date cu Vera, un CPU „pentru agenți” care promite să crească veniturile din tokeni. Potrivit NVIDIA News , noul procesor Vera este deja în producție și este poziționat ca o piesă-cheie pentru „fabricile de AI” (infrastructuri care rulează antrenare, inferență și execuție de agenți), într-un moment în care economia acestor sisteme se mută de la „nuclee per dolar” la „tokeni per dolar” — adică la câți pași de calcul utili pot livra pentru fiecare unitate de cost. NVIDIA susține că Vera finalizează sarcini cu 1,8 ori mai repede decât procesoarele x86, pe o plajă de utilizări care include AI „agentic” (modele care nu doar răspund, ci execută acțiuni, rulează cod și folosesc instrumente), învățare prin recompensă (reinforcement learning) și procesare de date. Miza economică invocată de companie este directă: mai multă performanță CPU pe fluxurile critice din centrele de date ar însemna mai mult „token revenue” (venituri asociate volumului de tokeni procesați în servicii AI). De ce contează: CPU-ul devine din nou o constrângere în „fabricile de AI” În arhitecturile moderne pentru AI, acceleratoarele (GPU) fac partea grea de calcul, dar multe etape rămân limitate de CPU: rularea mediilor Python, compilări, execuție de cod în sandbox (medii izolate), logică de orchestrare și conducte de analiză. NVIDIA își construiește argumentul pe ideea că agenții AI cresc masiv cererea pentru astfel de sarcini, iar un CPU mai rapid și mai eficient energetic crește „debitul” (throughput) de agenți și interactivitatea. Jensen Huang , fondator și CEO al NVIDIA, afirmă: „Agenții AI vor fi cei mai mari utilizatori de calcul. Vera este primul CPU proiectat pentru acel viitor — construit pentru a rula AI agentic la scară hyperscale cu performanță, eficiență și programabilitate extraordinare.” Ce aduce Vera: arhitectură proprie și integrare strânsă cu platformele NVIDIA Vera este bazat pe „Olympus”, un nucleu CPU personalizat NVIDIA, și include 88 de nuclee Olympus , „Spatial Multithreading” (o tehnică de execuție paralelă pentru a crește utilizarea resurselor) și memorie LPDDR5X cu până la 1,2 TB/s lățime de bandă. Pe partea de integrare în platformele companiei, Vera este prezentat ca: CPU pentru servere Vera „standalone” (configurații dedicate CPU), CPU gazdă pentru platformele NVIDIA Vera Rubin , prin interconectarea NVLink-C2C de generația a doua, cu până la 1,8 TB/s lățime de bandă coerentă între CPU și GPU, componentă pentru platforme de stocare AI, prin NVIDIA Vera BlueField-4 STX , care combină CPU-ul cu rețelistică, accelerare de stocare și securitate „în siliciu”. NVIDIA mai spune că Vera extinde „Confidential Computing” (mecanisme hardware/software care protejează datele în utilizare) la nivel de rack, pentru a proteja sarcini agentice. Cine îl adoptă și cine îl produce: ecosistem de cloud și OEM Compania indică drept potențiali utilizatori sau evaluatori ai Vera atât laboratoare AI, cât și operatori mari de cloud și infrastructură. Sunt menționate, între altele, Anthropic, OpenAI și SpaceXAI, precum și ByteDance, CoreWeave și Oracle Cloud Infrastructure (OCI). În zona enterprise, NVIDIA indică și NYSE ca utilizator care explorează platforma. Pe partea de producție și integrare hardware, NVIDIA spune că sisteme Vera vor fi construite la scară de producători precum Dell Technologies, HPE, Lenovo și Supermicro, alături de ASUS, Compal, Foxconn, GIGABYTE, Pegatron, Quanta Cloud Technology (QCT), Wistron și Wiwynn, între alții. Publicația notează că marii OEM ar urma să ofere Vera în configurații de server CPU „standalone”, ca „prima opțiune standard de CPU dincolo de x86”. Performanță: benchmark-uri invocate și un exemplu de utilizare NVIDIA citează Phoronix (publicație de benchmark-uri open-source) spunând că Vera a livrat „cea mai rapidă performanță generală” pe sarcini agentice precum compilare de cod, Python, Java și procesare de baze de date — exact tipuri de încărcări care apar pe traseul critic al execuției agenților (utilizare de instrumente și execuție în sandbox). Într-un exemplu operațional, NYSE Group leagă adopția de obiective de latență și capacitate. Lynn Martin, președinte NYSE Group, spune: „NYSE procesează peste 1,1 trilioane de mesaje pe zi și, în colaborare cu Redpanda și HPE, folosind CPU-urile NVIDIA Vera, ne vom extinde capacitatea, optimizând în continuare latența pentru a susține o infrastructură de piață performantă, rezilientă și pregătită pentru AI.” Disponibilitate: când ajunge pe piață NVIDIA afirmă că sistemele Vera vor fi disponibile de la integratori și parteneri cloud din această toamnă . Compania nu oferă în material detalii despre prețuri sau despre configurații comerciale concrete pentru fiecare segment, astfel că impactul financiar imediat rămâne de evaluat în funcție de ritmul de adoptare în cloud și în centrele de date enterprise. [...]
Beretta își extinde portofoliul spre apărare cu un sistem anti-dronă automatizat , mizând pe cererea în creștere pentru protecția infrastructurilor critice, potrivit Digi24 . Beretta Defense Technologies pregătește lansarea „Livet”, o stație de armament controlată de la distanță, capabilă să detecteze și să doboare drone de mici dimensiuni, care va fi prezentată la salonul Eurosatory de la Paris. Sistemul „Livet” folosește opt puști Benelli „Drone Guardian”, montate într-o turelă de tip antiaerian compact. Compania spune că platforma are funcții automate de urmărire a țintelor și poate angaja ținte de la distanță, pentru timpi rapizi de reacție, cu scopul declarat de a proteja „active strategice și infrastructuri critice”. Cum funcționează sistemul și unde intervine inteligența artificială Platforma este dotată cu un sistem de urmărire integrat cu inteligență artificială, care ar permite identificarea și blocarea automată a țintelor. În plus, poate fi conectată la senzori externi pentru detectare și ghidaj: radare externe de scurtă rază; scanere de radiofrecvență, care pot furniza coordonate în timp real. La nivel de muniție, sistemul folosește cartușe cu wolfram și poate fi echipat cu muniție care explodează în aer, concepută să neutralizeze dronele mici prin dispersia fragmentelor. De ce contează: piața anti-dronă se accelerează pe fondul conflictelor Contextul este dat de rolul tot mai mare al dronelor în conflictele recente, inclusiv în Ucraina și în Orientul Mijlociu. Digi24 notează că dronele FPV (first-person-view – drone operate cu imagine „din perspectiva pilotului”) pot fi asamblate cu aproximativ 300 de dolari (aprox. 1.400 lei), iar eficiența lor a împins statele să accelereze dezvoltarea tehnologiilor anti-dronă, alimentând și un boom al startupurilor europene din industria de apărare. „Livet” urmează să fie prezentat la Eurosatory, eveniment programat între 15 și 19 iunie, care reunește companii din industria de apărare și oficiali guvernamentali și militari. Potrivit informațiilor citate de Digi24, Beretta Defense Technologies își va dezvălui sistemul în această vară, informația fiind transmisă inițial de Euronews . [...]
Anthropic ar urma să permită ENISA să testeze modelul Mythos înainte de lansarea la scară largă , într-o mișcare care poate seta un precedent de „audit” instituțional pentru modelele de inteligență artificială cu potențial ofensiv în securitate cibernetică, potrivit IT Home , care citează Bloomberg. Informația vizează includerea Agenției Uniunii Europene pentru Securitate Cibernetică (ENISA) în programul „Project Glasswing”, prin care instituții considerate „critice” ar primi acces la Mythos pentru testare înainte ca modelul să fie disponibil pe scară largă. Subiectul este urmărit îndeaproape deoarece, potrivit sursei, există îngrijorări în rândul unor oficiali că sistemul ar putea fi folosit de actori rău intenționați ca instrument pentru exploatarea vulnerabilităților. De ce contează: un model de acces controlat pentru IA cu risc de abuz Anthropic ar fi ales o deschidere graduală a accesului la Mythos, tocmai din cauza capacității modelului de a identifica vulnerabilități de securitate cibernetică, pe care compania o descrisese anterior ca fiind neobișnuit de puternică și, implicit, cu risc ridicat. În această logică, testarea de către guverne și companii ar avea rolul de a evalua mai întâi: securitatea propriilor sisteme; rezistența la atacuri (capacitatea de a face față tentativelor de compromitere). Dacă această abordare se confirmă, ea indică o direcție operațională relevantă pentru piață: accesul la modele avansate cu utilizări duale (defensive și ofensive) poate deveni condiționat de evaluări și programe de testare, nu doar de disponibilitate comercială. Ce știm despre calendar și discuțiile cu UE Potrivit informațiilor citate, Anthropic ar fi informat Comisia Europeană despre decizie în weekendul trecut. Discuțiile nu ar fi publice, iar persoanele citate de Bloomberg au cerut anonimat. De la lansarea Mythos la finalul lunii aprilie, oficiali din UE și din state europene ar fi încercat să obțină acces la model. Sursa mai arată că, săptămâna trecută, oficiali ai Comisiei Europene au mers la San Francisco pentru discuții cu conducerea Anthropic, în încercarea de a obține drept de utilizare. Reacții: Comisia Europeană avertizează că vor urma modele și mai puternice Purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Thomas Regnier, a declarat că Mythos nu este un caz singular și că vor apărea modele mai puternice, iar UE discută cu parteneri „cu viziuni similare”, inclusiv SUA, pentru a aborda provocările. Regnier nu a oferit detalii despre momentul în care ENISA ar putea primi acces, iar Anthropic nu a comentat, conform sursei. [...]
SoftBank pariază pe Europa cu un proiect de infrastructură AI de 75 mld. euro (aprox. 375 mld. lei), mizând pe Franța ca viitor hub regional, potrivit G4Media . Planul, prezentat la Paris de CEO-ul Masayoshi Son, ar urma să ducă la construirea unor centre de date dedicate inteligenței artificiale, într-un moment în care cererea globală de putere de calcul crește accelerat. Investiția este descrisă drept cel mai mare angajament al SoftBank în domeniul infrastructurii AI în Europa. Son a făcut declarațiile într-un interviu pentru CNBC, la o zi după anunțul proiectului din Franța. Ce presupune proiectul din Franța Conform informațiilor citate, SoftBank vizează dezvoltarea unei capacități totale de 3,1 GW pentru centre de date AI în regiunea Hauts-de-France , până în 2031. Sunt menționate trei locații: Dunkerque, Bosquel și Bouchain. În cadrul unei conferințe de presă alături de președintele Franței, Emmanuel Macron, Son a indicat că grupul își extinde rapid operațiunile și că vrea să poziționeze Franța drept „centrul Europei” în AI. Parteneriat industrial: Schneider Electric , implicată în Dunkerque În proiect este implicată și Schneider Electric, care ar urma să colaboreze cu SoftBank pentru dezvoltarea unui centru industrial de producție la scară mare în Dunkerque, ca parte a infrastructurii pentru centrele de date. De ce contează: cursa pentru „puterea de calcul” mută investițiile în infrastructură Miza economică a proiectului este legată de infrastructura fizică necesară pentru AI – în special centrele de date și energia aferentă – pe fondul competiției dintre marile companii de tehnologie pentru capacitate de procesare. În acest context, Son a susținut că „revoluția” AI ar fi „de 50 de ori mai mare” decât boom-ul dotcom, argumentând că, deși perioada începutului de ani 2000 a inclus o bulă speculativă, efectele de durată au remodelat economia globală, iar AI ar urma o traiectorie similară, la o scară mai mare, cu impact asupra infrastructurii, industriei și economiei. [...]
China introduce un sistem național de identificare digitală pentru roboții umanoizi , o mișcare cu miză de reglementare și control operațional într-o piață pe care Beijingul vrea să o extindă rapid, potrivit Economedia . Noul sistem atribuie fiecărui robot un cod unic care îl însoțește din momentul în care părăsește fabrica și până la scoaterea din uz. Proiectul este coordonat de Ministerul Industriei și Tehnologiei Informației din China și de Centrul de Inovare pentru Roboți Umanoizi din provincia Hubei. Ce înseamnă „act de identitate” pentru un robot Identificatorul are 29 de caractere și include informații despre țara de origine, producător, model și numărul unic de serie. Sistemul este deja funcțional și, potrivit autorităților chineze, este folosit de peste 100 de companii, acoperind aproximativ 200 de modele de roboți. Dincolo de identificare, platforma permite și colectarea de date despre funcționarea roboților, inclusiv nivelul bateriei, starea componentelor mecanice, istoricul intervențiilor tehnice și anumite informații despre capacitățile sistemelor de inteligență artificială. Responsabilii proiectului susțin că astfel vor fi mai ușor de depistat defecțiunile și de stabilit responsabilitățile în cazul unor incidente. De ce contează: infrastructură de control înainte de adopție în masă Inițiativa apare în contextul în care China accelerează integrarea „inteligenței artificiale întrupate” (sisteme AI care interacționează fizic cu mediul) în industrie, servicii și gospodării, pe fondul îmbătrânirii populației și al reducerii forței de muncă disponibile. Mai multe companii chineze dezvoltă roboți pentru fabrici, magazine și locuințe. Un exemplu menționat este compania GigaAI, care a prezentat un „majordom robotic” comercial, SeeLight S1, cu două brațe și deplasare pe roți. Primele 100 de unități ar urma să fie testate în locuințele angajaților chiar în această lună, iar extinderea programului în Wuhan este planificată până în prima jumătate a lui 2027. Directorul executiv Zhu Zheng a indicat un preț de aproximativ 15.000 de dolari (aprox. 69.000 lei) la momentul lansării pe piață. Riscuri și controverse: supraveghere și utilitate limitată în locuințe Introducerea identificării digitale a alimentat și îngrijorări privind protecția datelor, în condițiile în care roboții pentru locuințe folosesc camere, senzori și sisteme de monitorizare a mediului. Criticii avertizează că volumul de informații colectate ar putea oferi autorităților acces la date detaliate despre activitatea din spațiile în care sunt folosite aceste dispozitive, în timp ce oficialii chinezi susțin că scopul este administrarea roboților, monitorizarea funcționării și clarificarea responsabilităților tehnice. În paralel, o parte dintre experți rămân sceptici privind ritmul și utilitatea roboților umanoizi în mediul domestic. Guo Renjie, director la compania de proiectare robotică Zeroth, spune că locuințele sunt un mediu imprevizibil și în schimbare, iar Mark Rolston, fondatorul Argodesign, consideră că roboții ar putea ajunge în unele case în următorii ani, dar cu utilitate practică limitată. În ansamblu, Beijingul tratează identificarea și monitorizarea ca pe o infrastructură necesară înainte ca roboții umanoizi să fie adoptați pe scară largă, încercând să fixeze reguli de funcționare și control pentru o tehnologie pe care o vede tot mai relevantă economic și social. [...]
Nvidia își extinde miza dincolo de centrele de date, intrând pe piața PC-urilor cu un cip care promite să ruleze „agenți” AI local și să schimbe modul de interacțiune cu laptopurile și desktopurile, potrivit The Guardian . Mișcarea deschide o nouă linie de business pentru companie, dar analiștii citați avertizează că impactul financiar ar urma să se vadă în timp, nu imediat. Nvidia, evaluată la 5.000 miliarde dolari (aprox. 23.000 miliarde lei), a prezentat cipul RTX Spark , descris drept „supercip”, care va fi lansat în acest an și va fi folosit de producători precum Dell, Lenovo, Asus și HP, în combinație cu Windows de la Microsoft. CEO-ul Jensen Huang a vorbit despre „reinventarea PC-ului” pentru era AI, după trei ani de colaborare între Nvidia și Microsoft, la conferința Computex din Taiwan . Ce schimbă RTX Spark: AI „la margine”, nu în cloud Cipul este o combinație între un microprocesor și un cip grafic, dezvoltat cu ajutorul MediaTek din Taiwan, și este proiectat să ruleze agenți AI local (pe dispozitiv), în loc să se bazeze pe cloud (infrastructură la distanță). Consecința, în viziunea companiei, este că acești agenți ar putea naviga autonom pe PC, reducând dependența de interacțiunea clasică prin mouse și tastatură. Nvidia susține că, deși cipul este „foarte puternic”, computerele vor putea rămâne „subțiri și ușoare”. Huang a spus că Nvidia reimaginează PC-ul „pentru prima dată în 40 de ani”. De ce contează pentru piață: o confruntare directă cu Intel, Apple, Qualcomm și AMD Intrarea Nvidia cu un cip dedicat PC-urilor deschide „un nou front” în competiția pentru dominația în cipuri AI, punând compania în competiție mai directă cu Intel, Apple, Qualcomm și AMD. Publicația notează că Nvidia, lider în piața în plină expansiune a semiconductorilor pentru AI, împinge strategia dincolo de plăcile grafice, către cipuri integrate care pot alimenta întregul computer. Neil Shah, cofondator al Counterpoint Research, compară „momentul RTX Spark” cu apariția iPhone-ului, ChatGPT și DeepSeek și susține că direcția este trecerea de la PC-ul „centrat pe aplicații” la un „PC personal” bazat pe AI de tip agent (software care execută sarcini în numele utilizatorului). Investitorii: oportunitate pe termen lung, nu motor imediat de profit Susannah Streeter, chief investment strategist la Wealth Club, spune că inițiativa este o încercare „îndrăzneață” de a extinde dominația Nvidia dincolo de centrele de date către utilizarea de zi cu zi, dar că investitorii ar putea privi această mutare mai degrabă ca pe o oportunitate de creștere pe termen lung decât ca pe un factor imediat de câștiguri. În prezent, performanța Nvidia depinde „covârșitor” de cererea globală pentru infrastructură AI și putere de calcul în centrele de date, potrivit aceleiași analize. Context: rivalii accelerează, iar Nvidia își lărgește portofoliul Pe fondul intensificării „războaielor cipurilor”, Intel intenționează să înceapă livrările unui cip AI mai târziu în acest an și a anunțat un nou procesor grafic (GPU) Xe3P, cu numele de cod Crescent Island, descris drept construit pentru „generația” de agenți AI. În paralel, The Guardian notează că noul cip și unitatea centrală de procesare (CPU) Vera arată accentul tot mai mare al Nvidia pe produse pentru PC și CPU. Vera este descris ca fiind proiectat pentru agenți AI, iar printre primii adoptatori sunt menționați OpenAI, Anthropic și SpaceX. Ce urmează Din informațiile disponibile, RTX Spark ar urma să ajungă în produse ale mai multor producători de PC „în acest an”, în combinație cu Windows. Rămâne de văzut cât de repede se va traduce această extindere către PC-uri într-un aport material la venituri, în condițiile în care analiștii citați indică un orizont mai degrabă gradual. [...]
