Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
SoftBank pariază pe Europa cu un proiect de infrastructură AI de 75 mld. euro (aprox. 375 mld. lei), mizând pe Franța ca viitor hub regional, potrivit G4Media. Planul, prezentat la Paris de CEO-ul Masayoshi Son, ar urma să ducă la construirea unor centre de date dedicate inteligenței artificiale, într-un moment în care cererea globală de putere de calcul crește accelerat.
Investiția este descrisă drept cel mai mare angajament al SoftBank în domeniul infrastructurii AI în Europa. Son a făcut declarațiile într-un interviu pentru CNBC, la o zi după anunțul proiectului din Franța.
Conform informațiilor citate, SoftBank vizează dezvoltarea unei capacități totale de 3,1 GW pentru centre de date AI în regiunea Hauts-de-France, până în 2031. Sunt menționate trei locații: Dunkerque, Bosquel și Bouchain.
În cadrul unei conferințe de presă alături de președintele Franței, Emmanuel Macron, Son a indicat că grupul își extinde rapid operațiunile și că vrea să poziționeze Franța drept „centrul Europei” în AI.
În proiect este implicată și Schneider Electric, care ar urma să colaboreze cu SoftBank pentru dezvoltarea unui centru industrial de producție la scară mare în Dunkerque, ca parte a infrastructurii pentru centrele de date.
Miza economică a proiectului este legată de infrastructura fizică necesară pentru AI – în special centrele de date și energia aferentă – pe fondul competiției dintre marile companii de tehnologie pentru capacitate de procesare.
În acest context, Son a susținut că „revoluția” AI ar fi „de 50 de ori mai mare” decât boom-ul dotcom, argumentând că, deși perioada începutului de ani 2000 a inclus o bulă speculativă, efectele de durată au remodelat economia globală, iar AI ar urma o traiectorie similară, la o scară mai mare, cu impact asupra infrastructurii, industriei și economiei.
Recomandate
SoftBank pariază pe energia nucleară a Franței pentru a accelera construcția de centre de date AI , cu un plan de investiții de până la 75 miliarde euro (87 miliarde dolari, aprox. 400 miliarde lei), potrivit Tom's Hardware . Miza economică și operațională este accesul la electricitate abundentă și relativ ieftină, care permite companiei să evite costurile și întârzierile asociate extinderii rețelelor din SUA. SoftBank Group spune că va construi în Franța o capacitate de 5 gigawați (GW) pentru centre de date dedicate inteligenței artificiale, iar prima etapă – de 45 miliarde euro (52 miliarde dolari, aprox. 240 miliarde lei) – ar urma să livreze 3,1 GW în regiunea Hauts-de-France până în 2031. Grupul japonez descrie proiectul drept cea mai mare investiție europeană a sa în infrastructură AI de până acum, cu EDF și Schneider Electric ca parteneri. De ce contează: energia, nu doar serverele Franța își produce aproximativ 70% din electricitate din reactoare nucleare operate de EDF, este cel mai mare exportator net de electricitate din lume și are prețuri industriale la energie „cu mult sub jumătate” față de cele din Marea Britanie, notează publicația. Masayoshi Son a declarat pentru La Tribune du Dimanche că faptul că Franța este producător și exportator de energie a fost „absolut decisiv” pentru investițiile în infrastructură AI. Un element-cheie este că SoftBank poate conecta proiectele la un „parc” energetic existent, cu emisii reduse de carbon, evitând blocajele din SUA: rețele tensionate și opoziție locală în creștere față de centrele de date. Ce se construiește și unde Prima etapă acoperă trei amplasamente: Loon-Plage (lângă Dunkirk) Bosquel Bouchain EDF contribuie la situl din Bouchain, o fostă centrală, care va fi predată pentru conversie. Planul urmează să fie formalizat luni, la summitul Choose France , de Masayoshi Son și președintele Emmanuel Macron, conform informațiilor din articol. Contrastul cu SUA: costul energiei dedicate În SUA, SoftBank are în plan un centru de date de 10 GW în Ohio, dar pentru alimentarea acestuia compania ar trebui să-și construiască propria infrastructură de producție a energiei: o centrală pe gaze naturale estimată la circa 33 miliarde dolari (aprox. 150 miliarde lei), cu o producție de aproximativ 9,2 GW. În Franța, compania poate „sări” peste acest pas, conectându-se la rețeaua existentă. Implicații industriale: integrare pe lanțul de echipamente Împreună cu Schneider Electric, SoftBank vrea să dezvolte un „cluster” industrial în Portul Dunkirk, în jurul a două fabrici: una operată de SoftBank, pentru carcase (enclosures), una operată de Schneider Electric, pentru integrarea modulelor de alimentare pentru centre de date. Tom’s Hardware notează că acest lucru extinde integrarea verticală a SoftBank (control pe mai multe verigi ale lanțului), care include deja Arm, robotică și baterii pentru centre de date pe bază de apă. Dimensiunea financiară și ce este, de fapt, „ferm” Investiția franceză se adaugă unui val global de cheltuieli, care include proiectul din Ohio și peste 30 miliarde dolari (aprox. 140 miliarde lei) investite în OpenAI pentru o participație de 11%. În același timp, SoftBank are peste 130 miliarde dolari datorii și a contractat în martie un împrumut-punte de 40 miliarde dolari (aprox. 185 miliarde lei) pentru a finanța cea mai recentă investiție în OpenAI. Important: suma de 75 miliarde euro este un plafon. Doar prima etapă, de 45 miliarde euro și 3,1 GW, este prezentată ca angajament ferm, iar restul amplasamentelor sunt descrise ca planuri pentru o fază ulterioară. Pentru detaliile oficiale ale angajamentului, SoftBank indică propriul comunicat, în care vorbește despre „până la 75 miliarde euro” ( https://group.softbank/en/news/press/20260531_0 ). [...]
SoftBank ia în calcul investiții de până la 75 mld. euro în centre de date pentru IA în Franța , un pariu care ar putea schimba balanța infrastructurii europene de calcul, într-o regiune care încearcă să recupereze decalajul față de SUA și China, potrivit Economedia . Angajamentul ar fi cea mai mare investiție în inteligență artificială a grupului condus de Masayoshi Son în afara Statelor Unite și vine într-un moment convenabil politic pentru președintele Emmanuel Macron, înaintea evenimentului „Choose France” de săptămâna viitoare, unde Franța încearcă să atragă capital privat pentru proiecte industriale și tehnologice. Ce presupune proiectul: putere instalată de până la 5 GW până în 2031 Planul inițial prevede ca SoftBank să conducă o investiție de 45 de miliarde de euro pentru construirea unei capacități de 3,1 gigawați în regiunea Hauts-de-France până în 2031, cu încă 2 GW prevăzuți ulterior. Dacă proiectul ajunge la 5 GW, investiția totală ar urca la aproximativ 75 de miliarde de euro (87 de miliarde de dolari). Una dintre instalațiile principale ar urma să fie în Dunkerque, unde SoftBank ar colabora cu Schneider Electric pentru un centru dedicat infrastructurii de inteligență artificială și producției de roboți, poziționat pentru a deservi clienți din Londra, Bruxelles și Amsterdam. De ce contează: Europa caută avantaj competitiv prin energie și autorizări Miza economică este legată direct de costul și disponibilitatea energiei, de conectarea rapidă la rețea și de reglementările de planificare, date și emisii — factori care, potrivit materialului citat de Economedia, au împins investițiile mari în centre de date către regiuni mai „prietenoase” decât Europa. În discuțiile care au precedat acordul, Macron ar fi prezentat avantajele Franței: energie nucleară abundentă și aprobarea accelerată a facilităților de IA, potrivit unor persoane familiarizate cu întâlnirea. Finanțarea: SoftBank ar avea nevoie de parteneri încă nenumiți Estimările din industrie menționate în articol indică un cost total de aproximativ 50 de miliarde de dolari pentru fiecare 1 GW de infrastructură de IA (teren, construcție, energie și echipamente IT), ceea ce sugerează că planul depinde de atragerea unei finanțări „semnificativ mai mari” de la parteneri care nu au fost încă numiți. În structuri tipice de finanțare, SoftBank ar contribui cu o sumă inițială relativ mică din capital propriu, iar grosul ar veni din finanțare de proiect pe bază de împrumuturi, mai notează publicația. Context: expansiunea globală a SoftBank și riscul de execuție Proiectul din Franța se adaugă portofoliului SoftBank în infrastructura de IA, care include și un proiect de centru de date de 10 GW în Ohio, anunțat în martie de oficiali ai administrației Trump. Grupul este implicat și într-un consorțiu care vizează o infrastructură de IA de 5 GW în Abu Dhabi, alături de G42, OpenAI, Oracle, Nvidia și Cisco. Totuși, articolul atrage atenția că nu toate proiectele de acest tip promovate de politicieni și directori se concretizează: un proiect emblematic al OpenAI în Marea Britanie, prezentat în septembrie de guvernul condus de Keir Starmer, a fost suspendat pe termen nedeterminat. În plus, pentru facilitatea din Franța nu sunt încă stabiliți nici clienții finali, nici furnizorii de echipamente IT. [...]
Bruxelles condiționează expansiunea centrelor de date pentru AI de reguli mai dure de sustenabilitate , avertizând marile companii tech că pot profita de boomul inteligenței artificiale în Europa doar dacă se aliniază obiectivelor UE de energie și climă, potrivit Politico . Mesajul vine de la comisarul european pentru energie, Dan Jørgensen , care spune că noile centre de date – infrastructura esențială pentru antrenarea și rularea modelelor mari de limbaj (precum ChatGPT sau Claude) – nu trebuie să ducă la creșterea facturilor la energie sau a emisiilor de carbon. În viziunea sa, asta înseamnă sprijin pentru surse de energie „curată”, inclusiv regenerabile și nuclear, în detrimentul combustibililor fosili, dar și integrarea mai bună a centrelor de date în sistemele energetice locale. De ce contează: presiune pe rețele și risc de reacție politică Extinderea rapidă a AI este așteptată să împingă în sus cererea de electricitate în Europa în următorul deceniu. Jørgensen avertizează că, în acest interval, consumul de energie al centrelor de date din Europa „poate ușor să se dubleze, poate chiar mai mult”, ceea ce complică efortul UE de a furniza mai multă electricitate cu emisii reduse pentru industrie, transport și încălzirea locuințelor. În paralel, consumul mare de apă pentru răcire și încărcarea suplimentară a rețelelor fac ca boomul centrelor de date să fie controversat în Europa, unde regulile de mediu sunt mai stricte decât în SUA sau China. Comisarul a sugerat că, dacă sectorul nu se adaptează, poate apărea o reacție politică pe fondul percepției că aceste investiții aduc costuri sociale fără beneficii locale suficiente. Ce instrumente pregătește Comisia Europeană Comisia Europeană lucrează la o etichetă de sustenabilitate pentru centrele de date , care ar urma să evalueze facilitățile pe criterii precum eficiența energetică, consumul de apă și recuperarea căldurii reziduale (căldura generată de servere, de regulă irosită). Proiectul a stârnit deja critici din partea industriei și a unor guverne, în special din cauza unor criterii preliminare care ar fi favorizat energia regenerabilă și ar fi exclus energia nucleară. Jørgensen nu a comentat direct proiectul, dar a spus că executivul european ține cont de critici și a insistat pe „neutralitate tehnologică”, indicând explicit că atât regenerabilele, cât și nuclearul sunt văzute ca parte a tranziției energetice europene. Costuri, căldură irosită și lipsă de date Un exemplu invocat în material este Irlanda, unde centrele de date consumă peste 20% din electricitatea țării – cea mai mare pondere pe cap de locuitor la nivel global – iar un raport publicat săptămâna trecută de Beyond Fossil Fuels și Friends of the Earth Ireland susține că boomul a adăugat costuri la facturile gospodăriilor. O altă temă centrală este recuperarea căldurii reziduale. Jørgensen afirmă că, dacă s-ar utiliza „doar jumătate” din căldura excedentară disponibilă astăzi, ar putea fi încălzite 4 milioane de locuințe europene, calificând situația actuală drept „inacceptabilă”. În plus, Comisia se confruntă cu un deficit de informații: are „puține date” despre consumul energetic al centrelor de date, iar o raportare anterioară a Politico arăta că doar 36% dintre centrele de date obligate să transmită date privind eficiența energetică au făcut-o. Comisarul cere mai multă transparență, argumentând că este și în interesul industriei să demonstreze că poate fi „parte a soluției”. Ce urmează: „suveranitate tehnologică” și condiții mai stricte pentru investiții Bruxelles pregătește pentru miercuri un pachet de „suveranitate tehnologică”, menit să reducă dependența Europei de furnizori străini în domenii precum cloud, AI și semiconductori. În acest context, semnalul transmis marilor jucători este că accesul la piața europeană pentru proiecte noi de centre de date va fi tot mai strâns legat de contribuția lor la tranziția energetică și de acceptabilitatea socială a consumului lor de resurse. [...]
NVIDIA încearcă să reducă costul de operare al „fabricilor de AI” printr-o platformă care leagă proiectarea, simularea și exploatarea infrastructurii , mizând pe eficiența energetică și pe standardizarea operațiunilor în centrele de date, potrivit NVIDIA News . Platforma, numită NVIDIA DSX , este prezentată ca un „manual complet” pentru constructorii de infrastructură care vor să proiecteze, să implementeze și să opereze la scară așa-numitele „AI factories” (centre de date optimizate pentru antrenarea și rularea modelelor de inteligență artificială). Miza economică este explicită: scăderea „costului pe token” (costul de generare a unităților de text/ieșire ale unui model) prin maximizarea performanței raportate la consumul de energie. Ce aduce nou DSX și de ce contează operațional NVIDIA spune că DSX reunește biblioteci software modulare cu sursă deschisă, interfețe de programare (API), proiecte de referință și tehnologii ale partenerilor într-o platformă „codesign” (proiectare coordonată între componentele hardware, software și facilități). Obiectivul declarat este accelerarea punerii în producție și creșterea fiabilității operaționale la scară. În centrul mesajului sunt două componente software noi: DSX MaxLPS : un set de tehnologii care urmărește să maximizeze „token performance per megawatt” (performanța de generare raportată la un megawatt consumat), într-un buget fix de energie, pentru a obține cel mai mic cost pe token. NVIDIA afirmă că, prin combinarea răcirii cu lichid la 45°C și a unor tehnologii „în rack” pentru optimizarea performanței per watt, operatorii pot rula „până la 40% mai multe GPU-uri” la punctul lor de eficiență maximă, cu impact minim asupra performanței sarcinilor de lucru. DSX OS : software modular cu sursă deschisă pentru operarea „fabricilor de AI”, care include management pe ciclul de viață, programarea resurselor, consistență la rulare, automatizare pentru starea de sănătate a sistemelor, reziliență, operare multi-tenant (mai mulți clienți/echipe pe aceeași infrastructură) și servicii de platformă. Elemente deja existente în platformă: de la proiectare la integrarea cu rețeaua electrică DSX include și un set de componente pe care NVIDIA le poziționează ca „full stack” (de la arhitectură la operare): DSX Reference Design : arhitecturi validate pentru „fabrici de AI”, acoperind calcul, rețelistică, stocare, design de cluster și infrastructura facilităților (energie, răcire, control, plus elemente civile/structurale/arhitecturale). DSX Sim : strat de simulare pentru întreg ciclul de viață, folosit pentru modelarea și validarea deciziilor de infrastructură din faza de planificare până la operare. DSX Flex : conectează centrele de date la servicii ale rețelei electrice, astfel încât sarcinile de lucru să se poată adapta la semnale precum reducerea încărcării, răspuns la cerere sau evenimente de preț; include și orchestrarea energiei din surse regenerabile și hibride. DSX Exchange : integrare între semnalele din IT și din zona de „operational technology” (echipamente și sisteme de control industrial), pentru calcul, rețea, energie, putere și răcire. În declarația citată de NVIDIA, Jensen Huang leagă direct platforma de reducerea riscului investițional prin simulare și validare înainte de instalare: „Cu platforma DSX, poți simula întreaga fabrică înainte să cheltuiești un dolar, valida performanța înainte ca un singur rack să fie instalat și opera cu tipul de fiabilitate pe care AI-ul în producție îl cere.” Ecosistem și adopție: producători de sisteme și operatori de cloud AI NVIDIA își sprijină strategia pe extinderea ecosistemului, în special în Taiwan, și pe adopția de către operatori de infrastructură AI. Publicația menționează că parteneri de cloud precum CoreWeave, Crusoe, Firmus, IREN, Lambda, Nebius, Nscale și Yotta Data Services implementează componente din DSX (DSX Sim, DSX MaxLPS și DSX OS) pentru a reduce riscul, a îmbunătăți utilizarea GPU-urilor și a aduce capacitate online mai rapid. Pe partea de hardware, Dell Technologies, HPE, Lenovo și Supermicro, împreună cu ASUS, Foxconn, GIGABYTE, Pegatron, Quanta Cloud Technology (QCT), Wistron și Wiwynn sunt menționați ca producători de sisteme „DSX-ready” și ca furnizori de active pentru simulare, pentru implementări la scară globală. Separat, NVIDIA indică un pilot comercial „multi-megawatt” în care DSX Flex este folosit împreună cu Emerald AI și Silicon Valley Power, pentru a demonstra centre de date „grid-responsive” (care își ajustează consumul în funcție de semnalele utilității), cu scopul de a proteja performanța sarcinilor AI și de a sprijini fiabilitatea rețelei. Ce urmează Anunțul este legat de NVIDIA GTC Taipei , unde compania direcționează publicul către discursul principal al CEO-ului. Materialul nu oferă detalii despre prețuri, termene de disponibilitate sau condiții comerciale pentru DSX, dincolo de descrierea componentelor și a partenerilor care le adoptă. [...]
Anthropic ar urma să permită ENISA să testeze modelul Mythos înainte de lansarea la scară largă , într-o mișcare care poate seta un precedent de „audit” instituțional pentru modelele de inteligență artificială cu potențial ofensiv în securitate cibernetică, potrivit IT Home , care citează Bloomberg. Informația vizează includerea Agenției Uniunii Europene pentru Securitate Cibernetică (ENISA) în programul „Project Glasswing”, prin care instituții considerate „critice” ar primi acces la Mythos pentru testare înainte ca modelul să fie disponibil pe scară largă. Subiectul este urmărit îndeaproape deoarece, potrivit sursei, există îngrijorări în rândul unor oficiali că sistemul ar putea fi folosit de actori rău intenționați ca instrument pentru exploatarea vulnerabilităților. De ce contează: un model de acces controlat pentru IA cu risc de abuz Anthropic ar fi ales o deschidere graduală a accesului la Mythos, tocmai din cauza capacității modelului de a identifica vulnerabilități de securitate cibernetică, pe care compania o descrisese anterior ca fiind neobișnuit de puternică și, implicit, cu risc ridicat. În această logică, testarea de către guverne și companii ar avea rolul de a evalua mai întâi: securitatea propriilor sisteme; rezistența la atacuri (capacitatea de a face față tentativelor de compromitere). Dacă această abordare se confirmă, ea indică o direcție operațională relevantă pentru piață: accesul la modele avansate cu utilizări duale (defensive și ofensive) poate deveni condiționat de evaluări și programe de testare, nu doar de disponibilitate comercială. Ce știm despre calendar și discuțiile cu UE Potrivit informațiilor citate, Anthropic ar fi informat Comisia Europeană despre decizie în weekendul trecut. Discuțiile nu ar fi publice, iar persoanele citate de Bloomberg au cerut anonimat. De la lansarea Mythos la finalul lunii aprilie, oficiali din UE și din state europene ar fi încercat să obțină acces la model. Sursa mai arată că, săptămâna trecută, oficiali ai Comisiei Europene au mers la San Francisco pentru discuții cu conducerea Anthropic, în încercarea de a obține drept de utilizare. Reacții: Comisia Europeană avertizează că vor urma modele și mai puternice Purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Thomas Regnier, a declarat că Mythos nu este un caz singular și că vor apărea modele mai puternice, iar UE discută cu parteneri „cu viziuni similare”, inclusiv SUA, pentru a aborda provocările. Regnier nu a oferit detalii despre momentul în care ENISA ar putea primi acces, iar Anthropic nu a comentat, conform sursei. [...]
China introduce un sistem național de identificare digitală pentru roboții umanoizi , o mișcare cu miză de reglementare și control operațional într-o piață pe care Beijingul vrea să o extindă rapid, potrivit Economedia . Noul sistem atribuie fiecărui robot un cod unic care îl însoțește din momentul în care părăsește fabrica și până la scoaterea din uz. Proiectul este coordonat de Ministerul Industriei și Tehnologiei Informației din China și de Centrul de Inovare pentru Roboți Umanoizi din provincia Hubei. Ce înseamnă „act de identitate” pentru un robot Identificatorul are 29 de caractere și include informații despre țara de origine, producător, model și numărul unic de serie. Sistemul este deja funcțional și, potrivit autorităților chineze, este folosit de peste 100 de companii, acoperind aproximativ 200 de modele de roboți. Dincolo de identificare, platforma permite și colectarea de date despre funcționarea roboților, inclusiv nivelul bateriei, starea componentelor mecanice, istoricul intervențiilor tehnice și anumite informații despre capacitățile sistemelor de inteligență artificială. Responsabilii proiectului susțin că astfel vor fi mai ușor de depistat defecțiunile și de stabilit responsabilitățile în cazul unor incidente. De ce contează: infrastructură de control înainte de adopție în masă Inițiativa apare în contextul în care China accelerează integrarea „inteligenței artificiale întrupate” (sisteme AI care interacționează fizic cu mediul) în industrie, servicii și gospodării, pe fondul îmbătrânirii populației și al reducerii forței de muncă disponibile. Mai multe companii chineze dezvoltă roboți pentru fabrici, magazine și locuințe. Un exemplu menționat este compania GigaAI, care a prezentat un „majordom robotic” comercial, SeeLight S1, cu două brațe și deplasare pe roți. Primele 100 de unități ar urma să fie testate în locuințele angajaților chiar în această lună, iar extinderea programului în Wuhan este planificată până în prima jumătate a lui 2027. Directorul executiv Zhu Zheng a indicat un preț de aproximativ 15.000 de dolari (aprox. 69.000 lei) la momentul lansării pe piață. Riscuri și controverse: supraveghere și utilitate limitată în locuințe Introducerea identificării digitale a alimentat și îngrijorări privind protecția datelor, în condițiile în care roboții pentru locuințe folosesc camere, senzori și sisteme de monitorizare a mediului. Criticii avertizează că volumul de informații colectate ar putea oferi autorităților acces la date detaliate despre activitatea din spațiile în care sunt folosite aceste dispozitive, în timp ce oficialii chinezi susțin că scopul este administrarea roboților, monitorizarea funcționării și clarificarea responsabilităților tehnice. În paralel, o parte dintre experți rămân sceptici privind ritmul și utilitatea roboților umanoizi în mediul domestic. Guo Renjie, director la compania de proiectare robotică Zeroth, spune că locuințele sunt un mediu imprevizibil și în schimbare, iar Mark Rolston, fondatorul Argodesign, consideră că roboții ar putea ajunge în unele case în următorii ani, dar cu utilitate practică limitată. În ansamblu, Beijingul tratează identificarea și monitorizarea ca pe o infrastructură necesară înainte ca roboții umanoizi să fie adoptați pe scară largă, încercând să fixeze reguli de funcționare și control pentru o tehnologie pe care o vede tot mai relevantă economic și social. [...]
