Știri
Știri din categoria Inteligență artificială

Beretta își extinde portofoliul spre apărare cu un sistem anti-dronă automatizat, mizând pe cererea în creștere pentru protecția infrastructurilor critice, potrivit Digi24. Beretta Defense Technologies pregătește lansarea „Livet”, o stație de armament controlată de la distanță, capabilă să detecteze și să doboare drone de mici dimensiuni, care va fi prezentată la salonul Eurosatory de la Paris.
Sistemul „Livet” folosește opt puști Benelli „Drone Guardian”, montate într-o turelă de tip antiaerian compact. Compania spune că platforma are funcții automate de urmărire a țintelor și poate angaja ținte de la distanță, pentru timpi rapizi de reacție, cu scopul declarat de a proteja „active strategice și infrastructuri critice”.
Platforma este dotată cu un sistem de urmărire integrat cu inteligență artificială, care ar permite identificarea și blocarea automată a țintelor. În plus, poate fi conectată la senzori externi pentru detectare și ghidaj:
La nivel de muniție, sistemul folosește cartușe cu wolfram și poate fi echipat cu muniție care explodează în aer, concepută să neutralizeze dronele mici prin dispersia fragmentelor.
Contextul este dat de rolul tot mai mare al dronelor în conflictele recente, inclusiv în Ucraina și în Orientul Mijlociu. Digi24 notează că dronele FPV (first-person-view – drone operate cu imagine „din perspectiva pilotului”) pot fi asamblate cu aproximativ 300 de dolari (aprox. 1.400 lei), iar eficiența lor a împins statele să accelereze dezvoltarea tehnologiilor anti-dronă, alimentând și un boom al startupurilor europene din industria de apărare.
„Livet” urmează să fie prezentat la Eurosatory, eveniment programat între 15 și 19 iunie, care reunește companii din industria de apărare și oficiali guvernamentali și militari. Potrivit informațiilor citate de Digi24, Beretta Defense Technologies își va dezvălui sistemul în această vară, informația fiind transmisă inițial de Euronews.
Recomandate

Papa Leo XIV cere control și reglementare pentru AI, pe fondul creșterii neîncrederii publice , într-un mesaj care poate alimenta presiunea politică pentru reguli mai dure asupra companiilor din domeniu, potrivit HotNews . Într-o enciclică de peste 40.000 de cuvinte, Papa avertizează că inteligența artificială nu este „în sine” ostilă omului, dar poate deveni problematică atunci când este ghidată exclusiv de profit, mai ales dacă ajunge să înlocuiască locuri de muncă fără protecție sau reconversie pentru angajați. Mesajul este adresat liderilor politici, mediului de afaceri și societății, cu accent pe riscul afectării demnității și autonomiei umane. Ce tip de măsuri cere Vaticanul și de ce contează pentru companii În viziunea prezentată, controlul dezvoltării AI ar trebui să se traducă în politici publice și obligații mai clare pentru sectorul privat. Papa cere explicit: reglementarea companiilor private din domeniul AI; programe de recalificare pentru muncitori; educație care să dezvolte gândirea critică față de AI; măsuri de protejare a copiilor de conținut fals, violent sau sexualizat. Pentru mediul de afaceri, un astfel de cadru ar însemna costuri de conformare și responsabilități suplimentare (de la guvernanță și evaluarea riscurilor până la protecția utilizatorilor), dar și o schimbare de ritm: modelul de inovare rapidă, tolerat în valurile anterioare de tehnologie, ar putea deveni mai greu de susținut în fața unei opinii publice tot mai prudente. Neîncrederea în AI crește: semnale din SUA și Europa HotNews plasează mesajul Papei într-un context în care încrederea în AI scade. În SUA, un sondaj Pew Research Center indică faptul că aproximativ jumătate dintre americani sunt „mai degrabă îngrijorați decât entuziasmați” de creșterea AI, iar ponderea a urcat de la 37% în 2021 la 50% „în prezent”. În Europa, datele citate arată o reticență similară: aproximativ 25% dintre europeni spun că s-ar simți confortabil ca AI să preia sarcini administrative la job, iar aproape 50% dintre europenii cu studii superioare cred că locul lor de muncă este în pericol „acum” din cauza AI. Totodată, jumătate dintre europeni cred că AI va avea un impact negativ asupra societății. Pe zona de informare și politică, un alt studiu menționat arată că, deși 49% dintre respondenți spun că au folosit instrumente AI precum ChatGPT pentru subiecte politice, doar 30% cred că beneficiile depășesc riscurile. Percepția asupra democrației este împărțită: 32% văd AI mai degrabă ca oportunitate, iar 39% o consideră deja un risc. De la „tehnologie a progresului” la „tehnologie a riscului” Analiza compară primirea AI cu entuziasmul care a însoțit internetul în anii ’90 și începutul anilor 2000, inclusiv în România, unde internetul a fost asociat cu modernizarea și „intrarea în rândul lumii”. În schimb, AI este percepută mai puțin ca infrastructură care facilitează acțiunea umană și mai mult ca un sistem care poate genera conținut, influența decizii și „risca să înceapă să ia decizii în locul oamenilor”. În plus, AI apare într-o lume deja marcată de efectele secundare ale revoluției digitale: dezinformare, colectare masivă de date personale, polarizare și neîncredere în Big Tech. În acest context, tensiunea dintre promisiunea de productivitate și mesajele către investitori despre reducerea costurilor prin înlocuirea forței de muncă devine un factor major de respingere socială. Ce urmează: risc de reglementări mai puternice HotNews notează că acestea sunt scenarii, însă climatul social poate împinge politicienii către reglementări mai ferme. Miza nu mai este doar tehnologică, ci socială: dacă AI este percepută în primul rând ca instrument al concedierilor, al fraudei digitale sau al manipulării informației, integrarea ei „profundă” în viața de zi cu zi ar putea întâmpina rezistență, cu efect direct asupra pieței și asupra modului în care companiile pot lansa și scala produse bazate pe AI. [...]

Șeful Mistral avertizează că Europa riscă să rămână fără „suveranitate” în AI dacă dezbaterea publică se mută spre „dezarmarea” inteligenței artificiale, într-un moment în care competiția globală se accelerează, potrivit Gizmodo . CEO-ul Mistral, Arthur Mensch, a respins apelul recent al Papei Leon al XIV-lea ca AI să fie „dezarmată”, argumentând că Europa nu își permite să rămână în urma giganților tehnologici americani în cursa pentru modele avansate. Declarațiile au fost făcute în discuții cu jurnaliști, în contextul întrebărilor despre poziția Papei, relatează Reuters, citată de publicație. „Suntem cu toții pentru pace, dar dacă te uiți la rivalii și adversarii noștri din lume, ei folosesc inteligența artificială… Atât timp cât avem adversari care amenință, și ei amenință, avem nevoie să avem propriile noastre capacități.” Investiții și contracte: Mistral își întărește infrastructura în Europa Ieșirea publică a lui Mensch vine în același timp cu o accelerare operațională a companiei. Mistral a anunțat construirea unui nou centru de date de 10 megawați în apropiere de Paris și a semnat noi acorduri cu Airbus și BMW. Obiectivul este poziționarea ca alternativă europeană la rivali americani precum OpenAI, Google, Anthropic și Microsoft. Dimensiunea de reglementare: „suveranitatea tehnologică” intră pe agenda UE În paralel, discuția despre independența tehnologică a Europei capătă formă politică și administrativă. Articolul notează că Franța a anunțat anterior că va renunța la platforme americane de videoconferință precum Microsoft Teams și Zoom, urmând să folosească platforma franceză Visio. Totodată, Franța a semnat un acord pentru ca forțele sale armate să utilizeze modelele și software-ul Mistral. La nivel european, Comisia Europeană ar lucra la o inițiativă legislativă pentru promovarea „suveranității tehnologice” în blocul comunitar, pachet care ar urma să fie prezentat pe 3 iunie, potrivit informațiilor citate de Gizmodo. De ce contează: AI devine argument de securitate, nu doar de piață Mistral și o parte din executivii săi leagă explicit dezvoltarea unor modele tot mai avansate (inclusiv AGI – „inteligență artificială generală”, adică sisteme capabile să rezolve o gamă largă de sarcini la nivel uman) de securitatea geopolitică. Co-fondatorul și cercetătorul-șef Guillaume Lample a spus, potrivit The Wall Street Journal (citat de Gizmodo), că accesul Europei la astfel de modele va deveni critic și a invocat inclusiv potențiale beneficii științifice majore, precum progrese în tratarea cancerului, care ar putea fi inaccesibile dacă Europa nu își dezvoltă propriile capacități. În contrapunct, Papa Leon al XIV-lea a abordat AI într-o enciclică recentă, „Magnifica Humanitas”, menționând riscuri precum deepfake-urile, „companionii” AI, impactul asupra pieței muncii și utilizarea în război. „În era inteligenței artificiale, când demnitatea umană este amenințată de noi forme de dezumanizare, este datoria noastră presantă să rămânem profund umani.” În ansamblu, miza se mută de la o dezbatere morală despre limitarea tehnologiei la o dispută de politică industrială: cine controlează infrastructura, modelele și accesul la capabilități avansate, într-o Europă care încearcă să reducă dependența de furnizori americani. [...]

Băncile europene ar putea tăia 10%–20% din posturi în următorii cinci ani , pe măsură ce inteligența artificială crește productivitatea și reduce nevoia de personal în activitățile de suport, potrivit unei analize citate de Agerpres . Estimarea vine de la analiștii Morgan Stanley și indică un impact direct asupra costurilor operaționale ale băncilor. Analiștii Morgan Stanley estimează că adoptarea AI ar putea aduce creșteri de productivitate de 30% și ar permite reducerea efectivelor „pe termen scurt”, cu restructurări realizate în mare parte prin plecări voluntare, inclusiv pensionări. În același timp, economiile de costuri asociate acestor reduceri ar putea ajunge la aproximativ 4%–9% din total, potrivit calculelor din raport. Unde se vede deja impactul: suport, middle și back office Semnalele de pe piață arată că băncile încep să lege explicit planurile de eficientizare de utilizarea AI, în special în zonele care țin de operațiuni și suport: Standard Chartered a anunțat eliminarea a aproape 8.000 de posturi în domeniul suport, în următorii patru ani, asociind decizia cu AI. Directorul Bill Winters a spus că planul va afecta „capitalul uman cu valoare mai mică”, formulare pentru care ulterior și-a cerut scuze. HSBC analizează posibilitatea de a elimina aproximativ 20.000 de locuri de muncă , pornind de la ipoteza că AI poate reduce dimensiunea echipelor din funcțiile de tip middle și back office (activități interne de procesare, control și suport operațional), potrivit unei informații Bloomberg menționate în material. La Commerzbank , directorul general Bettina Orlopp a indicat economii de costuri de aproximativ 350 de milioane de euro (aprox. 1,75 miliarde lei) în câțiva ani, pe fondul utilizării inteligenței artificiale. Miza economică: costuri mai mici, dar și venituri potențial mai mari Dincolo de reducerea cheltuielilor, analiștii Morgan Stanley susțin că AI ar putea sprijini și creșterea veniturilor, de exemplu printr-o mai bună identificare a produselor potrivite pentru fiecare client. În această logică, băncile cu platforme integrate — retail, economii, asigurări și administrarea averilor — ar fi mai bine poziționate să valorifice tendința, deoarece pot folosi datele și distribuția internă pentru a personaliza oferta către clienți. Ce urmează Materialul indică o direcție: restructurările ar putea fi accelerate de implementarea AI în funcții bancare diverse, iar reducerea de personal ar urma să se facă, în bună măsură, prin ieșiri naturale din sistem. Ritmul și amploarea vor depinde însă de cât de repede reușesc băncile să introducă AI în procesele de bază și să transforme câștigurile de productivitate în economii efective. [...]

Papa Leon cere „dezarmarea” inteligenței artificiale și atacă logica puterii din spatele ei , într-o enciclică ce poate întări presiunea publică pentru reguli mai stricte asupra tehnologiilor avansate, potrivit Antena 3 . Documentul, intitulat „ Magnifica Humanitas ”, este dedicat „protejării persoanei umane în epoca inteligenței artificiale” și consolidează poziția Suveranului Pontif ca sceptic față de direcția în care se dezvoltă AI. Enciclica include un pasaj din „Stăpânul Inelelor: Întoarcerea Regelui”, de J.R.R. Tolkien, atribuit în mod uzual personajului Gandalf, deși Papa Leon nu menționează explicit numele personajului. În text, citatul este folosit ca argument pentru responsabilitate și pentru ideea că oamenii nu pot abdica de la controlul moral și social asupra tehnologiei, chiar într-o perioadă de schimbări accelerate. „Treaba noastră nu este să cunoaștem toate mișcările acestei lumi, ci să facem ce ne stă în putință ca să ajutăm evul acesta în care ne este dat să trăim, smulgând din rădăcini răul pe câmpurile pe care le cunoaștem, astfel ca aceia care vor trăi după noi să aibă o țară curată pe care să o poată însămânța.” Mesajul de reglementare: AI, tratată ca o putere ce trebuie limitată În enciclică, Papa Leon avertizează asupra „dominației tot mai mari a unei paradigme tehnocratice”, care ar putea reduce „creația la un obiect al exploatării” și oamenii la „simple rotițe într-un sistem orientat către o eficiență tot mai mare”. În această logică, apelul la „dezarmarea” inteligenței artificiale funcționează ca o cerere de limitare a capacităților și utilizărilor care scapă controlului uman, nu ca o critică abstractă a tehnologiei. Papa compară ascensiunea AI cu revoluția industrială (mijlocul secolului al XVIII-lea – începutul secolului XX) și îl invocă pe Papa Leon al XIII-lea, care, în enciclica din 1891, sublinia drepturile și demnitatea muncitorilor într-o perioadă de transformări tehnologice și expansiune capitalistă. Miza, în lectura actuală, este ca noile tehnologii să nu producă o concentrare și mai mare a puterii și bogăției. Context: semnal către oligarhii din tehnologie și „cultura puterii” Antena 3 notează că Wired și Ars Technica au speculat că referința la Tolkien nu este întâmplătoare, în contextul în care „Stăpânul Inelelor” a fost „apropriat” prin interpretări controversate de miliardari din industria tehnologiei, precum Peter Thiel și Elon Musk, interpretări criticate de fanii seriei. Wired a mers mai departe, sugerând că Papa Leon ar putea ironiza subtil această apropriere, mai ales că a denunțat „cultura puterii” care alimentează ascensiunea rapidă a inteligenței artificiale. În același context, publicația amintește că Thiel și-a numit compania de analiză de date Palantir Technologies , după „palantír”-ul folosit pentru spionaj în saga lui Tolkien, iar Musk a promovat în trecut o interpretare politizată a trilogiei. Ce urmează „Magnifica Humanitas” este prezentată drept una dintre temele majore ale primului an de pontificat al lui Leon și un text care întărește poziționarea Vaticanului în dezbaterea despre limitele AI. Impactul concret în politici publice nu este detaliat în material, însă mesajul adaugă greutate unei discuții deja dominante în reglementare: cum sunt controlate sistemele avansate și cine răspunde pentru efectele lor sociale. [...]

Alibaba intră în infrastructura digitală a fotbalului european printr-un acord exclusiv pe șase ani cu UEFA , care îi oferă companiei rolul de partener oficial pentru inteligență artificială, servicii cloud și comerț electronic în competiții majore, potrivit South China Morning Post . Miza operațională este integrarea tehnologiilor Alibaba – inclusiv reluări „360 de grade” asistate de AI – în modul în care sunt produse și consumate transmisiunile și conținutul competițiilor UEFA. Ce acoperă acordul și când intră în vigoare Parteneriatul este descris ca fiind exclusiv și se întinde pe șase ani. Alibaba devine partener oficial pentru: UEFA Champions League UEFA Europa League UEFA Conference League în intervalul sezoanele 2027-28 până la 2032-33 , precum și pentru Euro 2028 . Ce tehnologii aduce Alibaba: AI, cloud și reluări din toate unghiurile În perioada parteneriatului, Alibaba va folosi tehnologii de inteligență artificială, inclusiv modelul său de limbaj de mari dimensiuni (LLM) „Qwen”, pentru: susținerea interacțiunii cu fanii; managementul conținutului media; comunicarea în timpul evenimentelor. Pe partea de experiență de vizionare, compania va livra „experiențe mai imersive”, inclusiv posibilitatea ca fanii să urmărească reluări ale fazelor „din toate unghiurile” , prin tehnologia de reluare la 360 de grade. De ce contează pentru piața de media și operațiunile UEFA Acordul indică o accelerare a „transformării digitale” în fotbalul european, cu un furnizor tehnologic care intră simultan în trei zone sensibile: AI (personalizare și interacțiune), cloud (infrastructură) și comerț electronic (monetizare) . În practică, parteneriatul poate schimba fluxurile de producție și distribuție a conținutului și modul în care UEFA își gestionează comunicarea și relația cu publicul în jurul competițiilor. Declarațiile conducerii UEFA și Alibaba Președintele UEFA, Aleksander Ceferin, a spus că expertiza Alibaba în AI ar urma să îmbunătățească experiența fanilor la nivel global și să deschidă „noi moduri” de a urmări sportul. „Împreună cu Alibaba, îi vom aduce pe fani mai aproape de joc în moduri mai noi și mai relevante, făcând competițiile noastre mai captivante, mai accesibile și mai imersive, păstrând în același timp tradițiile, emoțiile și spiritul care definesc fotbalul european.” Președintele Alibaba Group, Joe Tsai, a indicat că interesul UEFA pentru intersecția dintre sport și tehnologie a fost unul dintre motivele-cheie ale acordului și a legat proiectul de experiențe similare din zona olimpică. „AI schimbă sportul și schimbă experiența fanilor.” Context: Alibaba își extinde rolul în digitalizarea sportului global Materialul notează că UEFA se alătură altor organizații care lucrează cu Qwen, inclusiv Comitetul Internațional Olimpic și NBA China. Alibaba este „Worldwide Olympic Partner” din 2017 și, potrivit aceleiași surse, a susținut trecerea accelerată către producție și difuzare bazate pe cloud la ediții recente ale Jocurilor Olimpice, inclusiv la Paris 2024, unde difuzarea prin cloud a depășit pentru prima dată transmisia prin satelit ca metodă principală. Pentru UEFA, acordul fixează un calendar: implementarea începe odată cu sezonul 2027-28, ceea ce sugerează o perioadă de pregătire tehnică și operațională înainte ca noile funcționalități să ajungă la scară în competițiile europene. [...]

China Post introduce roboți umanoizi în sortare, cu o capacitate de 1.200 de colete pe oră , într-o mișcare care arată cum automatizarea din logistică trece de la echipamente fixe la sisteme flexibile, capabile să lucreze în depozite proiectate pentru oameni, potrivit Interesting Engineering . Imaginile publicate în această săptămână de la situl logistic Jianggao, din subordinea centrului poștal Guangzhou (provincia Guangdong, sudul Chinei), arată roboți umanoizi care manipulează colete alături de brațe robotice și stivuitoare autonome, într-un depozit puternic automatizat. Conform presei de stat, acești roboți pot procesa până la 1.200 de colete pe oră, ca parte a programului de modernizare al China Post Group . De ce contează: automatizarea devine „plug-and-play” în depozite existente Spre deosebire de roboții industriali tradiționali, fixați în puncte precise și integrați în linii de producție sau sortare, roboții umanoizi sunt concepuți să opereze în spații gândite pentru oameni. Asta înseamnă, cel puțin teoretic, că pot circula prin depozite, pot identifica și apuca colete, pot interacționa cu rafturi sau cuști și pot prelua sarcini variabile fără o reproiectare completă a fluxurilor și a infrastructurii. În material este menționat și un clip distribuit de Xinhua, în care roboții umanoizi ridică pachete din containere și le plasează pe liniile de sortare, în timp ce stivuitoare autonome transportă încărcături pe podeaua depozitului, lucrând împreună cu sistemele de automatizare deja instalate. Context operațional: volum mare, presiune pe costuri și funcționare non-stop Centrul poștal din Guangzhou ar putea gestiona, potrivit sursei, o medie de 6,5 milioane de trimiteri pe zi, cu vârfuri care depășesc 10 milioane. Pentru astfel de volume, operatorii caută sisteme autonome care pot funcționa continuu, cu intervenție umană minimă. Interesting Engineering notează că logistica este un sector atractiv pentru astfel de implementări: huburile operează 24/7, deficitul de forță de muncă rămâne o problemă în multe regiuni, iar volumele de colete cresc pe fondul comerțului electronic. Limite și întrebări deschise Deși promisiunea este reducerea costurilor operaționale și creșterea capacității în perioadele de vârf, rămân întrebări legate de fiabilitatea pe termen lung, costurile de mentenanță și dacă roboții umanoizi pot depăși constant alternative mai simple în condiții reale de lucru. Sursa subliniază că roboții umanoizi sunt, în general, mai complecși mecanic și mai scumpi decât automatizările industriale fixe. Chiar și așa, disponibilitatea Chinei de a implementa tehnologia la scară sugerează că autoritățile și companiile locale o văd ca pe un instrument industrial practic, nu doar ca pe o demonstrație tehnologică — iar în facilități care procesează milioane de colete, câștiguri mici de eficiență pot avea efecte economice și operaționale semnificative. [...]