Știri
Știri din categoria Externe
Exporturile Chinei ar urma să încetinească în martie, pe fondul șocului energetic și al costurilor mai mari de transport generate de războiul din Iran, ceea ce pune sub semnul întrebării cât de mult mai poate susține cererea legată de inteligența artificială (AI) avântul livrărilor externe, potrivit unui sondaj citat de Reuters.
Conform sondajului Reuters, exporturile Chinei sunt estimate să fi crescut cu 8,6% în martie, în termeni de dolari, față de aceeași lună din 2025. Ar fi o răcire puternică după creșterea de 21,8% consemnată cumulat în ianuarie și februarie.
Martie este descrisă ca primul test relevant al ideii că entuziasmul pentru AI — și, implicit, pentru cipurile și serverele necesare — poate compensa efectele negative ale șocului energetic apărut după închiderea Strâmtorii Hormuz de către Iran, rută strategică pentru aproximativ 20% din fluxurile globale de petrol și gaze.
China a intrat puternic în 2026, cu exporturi peste așteptări, impulsionate de livrări de tehnologie, alimentând perspectiva unui nou record al excedentului comercial, după maximul de 1,2 trilioane de dolari din anul anterior. Războiul din Iran ridică însă semne de întrebare asupra acestei traiectorii.
Reuters notează că nici China, criticată de parteneri comerciali pentru producția subvenționată și prețurile scăzute, nu este ferită de scăderea puterii de cumpărare a clienților, în condițiile scumpirii combustibililor și transportului.
În același timp, unii economiști văd și o posibilă oportunitate: producătorii chinezi ar putea câștiga cotă dacă importatorii caută variante mai ieftine. Fred Neumann, economist-șef pentru Asia la HSBC, a indicat că deceniile de stocare a materiilor prime au ajutat și la limitarea impactului șocurilor asupra prețurilor la poarta fabricii.
Estimările din sondaj sunt dispersate: Mizuho Securities a avut cea mai ridicată prognoză (creștere de 24%), urmată de Macquarie Group (17%), în timp ce Citigroup a indicat o creștere de doar 3%.
Un alt factor de frânare este baza ridicată de comparație: în urmă cu un an, fabricile chineze au grăbit livrările pentru a devansa termenul-limită de 2 aprilie pentru tarifele anunțate de președintele SUA, Donald Trump, denumite „Liberation Day”.
Importurile Chinei sunt estimate să fi crescut cu 11,2% în martie, față de avansul de 19,8% din ianuarie-februarie, potrivit sondajului.
Excedentul comercial ar urma să se restrângă la 108 miliarde de dolari (aprox. 497 miliarde lei) în martie, de la 214 miliarde de dolari (aprox. 988 miliarde lei) în ianuarie-februarie.
Ca indicator pentru cererea Chinei, exporturile Coreei de Sud către China au crescut cu 62,4% în martie, susținute de un salt de 151,4% al livrărilor globale de semiconductori, pe fondul prețurilor mai mari la memorii și al cererii robuste pentru servere folosite în AI.
Datele privind activitatea din fabrici pentru martie au arătat că exporturile de bunuri au continuat să sprijine creșterea, însă războiul din Iran a afectat sentimentul, în contextul scumpirii accentuate a materiilor prime și al creșterii costurilor de producție.
Reuters mai relatează că Donald Trump este așteptat să viziteze China în mai, pentru o întâlnire cu președintele Xi Jinping. O astfel de deplasare ar putea aduce progrese pe comerțul agricol și pe piese pentru avioane, dar este puțin probabil să reducă tensiunile strategice, în special pe tema Taiwanului.
Recomandate
Donald Trump spune că finanțarea SUA pentru NATO intră la „analiză foarte serioasă” , un semnal cu potențial impact bugetar și de planificare pentru alianță, în condițiile în care președintele american leagă explicit contribuția de sprijinul aliaților în conflictul cu Iranul, potrivit Digi24 . Într-o declarație de presă la baza militară Andrews, în comentarii despre situația din Orientul Mijlociu, Trump și-a reluat criticile la adresa NATO, susținând că aliații nu au sprijinit „războiul SUA și al Israelului împotriva Iranului”, conform relatării Al Jazeera , preluată de Digi24. El a afirmat că, în acest context, „acest lucru va fi supus unei analize foarte serioase”, referindu-se la sumele cheltuite de SUA pentru NATO. „Am cheltuit mii de miliarde de dolari pe NATO (…) Și cred că acest lucru va fi supus unei analize foarte serioase.” De ce contează: risc de recalibrare a angajamentului financiar Miza imediată a mesajului este una de cost și condiționalitate: Trump pune sub semnul întrebării valoarea apartenenței SUA la alianță și justifică o posibilă reevaluare prin raportarea la cheltuielile americane și la ceea ce el descrie drept lipsa de sprijin a aliaților într-un moment de criză. În declarațiile sale, Trump a susținut că SUA au cheltuit „mii de miliarde de dolari” pentru NATO „pentru a-i ajuta să se apere de Rusia”, dar a adăugat că, în opinia sa, „noi suntem cei care ne apărăm de Rusia”, calificând situația drept „puțin ridicolă”. Context: discuții despre retragerea SUA din NATO Digi24 notează că, recent, Trump a reluat tema și într-un interviu pentru Daily Telegraph , în care a criticat aliații europeni și a descris NATO drept un „tigru de hârtie”. Potrivit aceluiași interviu, el a declarat că ia „în considerare serios” retragerea Statelor Unite din NATO, după ce aliații ar fi refuzat să susțină acțiunea militară americană împotriva Iranului. Publicația britanică a relatat, conform Digi24, că Trump a spus că retragerea din tratatul de apărare este acum „dincolo de reconsiderare” și că avea de mult timp îndoieli privind credibilitatea NATO. [...]
Amenințarea lui Donald Trump de a „elimina” nave iraniene care se apropie de blocada SUA ridică riscul de perturbări în Strâmtoarea Hormuz , într-un moment în care datele de urmărire indică deja o scădere a traficului maritim, potrivit Focus . Președintele SUA și-a reînnoit public amenințările la adresa Iranului, susținând că orice navă iraniană care se apropie de „blocadă” va fi distrusă. Mesajul a fost publicat pe platforma Truth Social, unde Trump a descris măsura ca fiind aplicată cu „același sistem de ucidere” folosit împotriva traficanților de droguri pe mare. „Dacă una dintre aceste nave se apropie măcar de blocada noastră, va fi eliminată imediat, cu același sistem de ucidere pe care îl folosim împotriva traficanților de droguri pe bărci pe mare.” Ce presupune blocada și ce rămâne neclar Conform informațiilor citate, blocada planificată de SUA pentru Strâmtoarea Hormuz ar fi intrat în vigoare la ora 16:00 (ora Europei Centrale), însă inițial nu era clar dacă Comandamentul regional al SUA pentru Orientul Mijlociu (Centcom) a început efectiv să împiedice trecerea anumitor nave din acel moment. Măsura anunțată vizează navele care au ca punct de plecare sau destinație un port iranian, inclusiv porturi iraniene din Golful Persic și din Golful Oman. În același timp, armata SUA a indicat că tranzitul prin strâmtoare al navelor fără legătură cu Iranul (fără port iranian la plecare sau la destinație) nu ar trebui să fie afectat. Semnale operaționale: traficul scade înainte de intrarea în vigoare Înainte de momentul anunțat pentru intrarea în vigoare a blocadei, datele de urmărire a navelor citate de CNN ar arăta o reducere a traficului în Strâmtoarea Hormuz. Potrivit acestor date, 14 nave ar fi tranzitat recent strâmtoarea, dintre care cinci ar fi ieșit din Golf; cea mai mare navă menționată este un petrolier aflat în proprietate chineză și operat de chinezi. Separat, furnizorul de date TankerTrackers, care urmărește transporturile de petrol, ar indica faptul că zece petroliere iraniene mari monitorizate prin imagini satelit se află în afara strâmtorii, în Golful Oman. Contextul declarațiilor: evaluarea lui Trump asupra capacității navale iraniene Trump a mai afirmat că marina iraniană ar fi „complet distrusă” și s-ar afla „pe fundul mării”, adăugând că SUA nu ar fi lovit unele „așa-numite” ambarcațiuni rapide de atac, deoarece nu le-ar fi considerat o amenințare semnificativă. Publicația nu oferă, în materialul citat, o confirmare independentă a acestor afirmații. În lipsa unor clarificări operaționale complete privind aplicarea efectivă a blocadei, principalul efect imediat surprins în datele citate rămâne scăderea traficului și repoziționarea unor petroliere iraniene în afara strâmtorii, semnale care pot indica o creștere a prudenței în rândul operatorilor maritimi. [...]
Donald Trump a reluat amenințarea că SUA ar putea să nu mai apere Europa în cadrul NATO , punând sub semnul întrebării costurile suportate de Washington și anunțând că angajamentul american va fi „supus unei analize foarte serioase”, potrivit Libertatea . Mesajul are implicații directe de securitate și, indirect, de buget pentru statele europene, într-un moment în care alianța se raportează la Rusia și la tensiunile din Orientul Mijlociu. Declarațiile au fost făcute după ce Trump a coborât din Air Force One, la baza Andrews din Maryland, iar relatarea este atribuită de publicație postului Fox News , care a publicat materialul original. Presiune pe „nota de plată” a NATO și pe rolul SUA în Europa Trump a spus că este „foarte dezamăgit” de NATO și a susținut că Statele Unite ar plăti „trilioane de dolari” pentru alianță fără ca aliații să fi fost „acolo pentru noi”. În acest context, liderul american a indicat că va reevalua angajamentul financiar al SUA de a sprijini NATO, inclusiv în raport cu apărarea împotriva Rusiei. „Nu au fost acolo pentru noi. Noi plătim trilioane de dolari pentru NATO, iar ei nu au fost acolo pentru noi.” Totodată, Trump a pus sub semnul întrebării rațiunea apărării Europei „împotriva Rusiei”, afirmând că i s-a părut „de mult timp puțin ridicol” și repetând ideea unei revizuiri a poziției americane. „Mi s-a părut de mult timp puțin ridicol, dar am cheltuit trilioane de dolari pentru asta. Și cred că acest lucru va fi supus unei analize foarte serioase.” Context: tensiuni cu lideri europeni și discuții la vârful NATO Materialul notează că mesajele vin pe fondul unor tensiuni între Washington și mai multe capitale europene. În același timp, secretarul general al NATO, Mark Rutte , a discutat recent cu Trump despre viitorul alianței, într-o întâlnire la Casa Albă, iar Trump a criticat NATO și cu acel prilej. Publicația mai menționează că președintele Finlandei, Alexander Stubb, i-ar fi spus lui Trump, într-o convorbire telefonică, că începe să prindă contur un „NATO mai european”. Într-un avertisment anterior, datat 31 martie, Trump le-a transmis statelor membre că ar trebui „să începeți să învățați cum să luptați pentru voi înșivă”, susținând că SUA „nu vor mai fi acolo să vă ajute”, așa cum „nici voi nu ați fost acolo pentru noi”. Mesajele despre Iran, în același discurs În aceeași intervenție, Trump a vorbit și despre Iran, susținând că „armata lor este distrusă” și că „întreaga lor marină este sub apă”, afirmând că „158 de nave au dispărut”. El a anunțat și intrarea în vigoare a unei „blocade” „mâine, la ora 10.00” (ora 17.00 în România), adăugând că „alte națiuni fac eforturi pentru ca Iranul să nu poată vinde petrol”. Publicația nu oferă, în textul citat, detalii suplimentare despre mecanismul blocadei sau despre reacții oficiale ale NATO ori ale statelor europene la aceste declarații. [...]
Iran avertizează că poate condiționa accesul la porturile din Golf , pe fondul blocadei navale anunțate de SUA în Strâmtoarea Ormuz , o escaladare care riscă să lovească direct fluxurile de energie și transportul maritim din regiune, potrivit Digi24 . Comandamentul unificat al forțelor armate iraniene a transmis, prin televiziunea publică IRIB (preluată de Al Jazeera), că porturile din Golful Persic și din Marea Omanului sunt „fie pentru toți, fie pentru nimeni”. Mesajul vine în contextul în care Iranul susține că își exercită „suveranitatea” în apele teritoriale și își justifică măsurile ca apărare a „drepturilor legale” ale țării. În declarația citată, Iranul afirmă că va continua să „asigure securitatea” strâmtorii, iar „navele afiliate inamicului” nu ar avea dreptul să treacă prin Strâmtoarea Ormuz. Alte nave ar putea tranzita, însă doar dacă respectă reglementările impuse de Iran. Totodată, Teheranul spune că va implementa „un mecanism permanent de control” al strâmtorii, invocând amenințări persistente la adresa securității naționale, inclusiv după încheierea războiului. Blocada SUA: aplicare „imparțială” și interceptarea navelor care plătesc „taxe” Iranului Președintele american Donald Trump a anunțat că a ordonat Marinei SUA să instituie „imediat” o blocadă navală în Strâmtoarea Ormuz, ca reacție la refuzul Iranului de a renunța la ambițiile nucleare în negocierile de pace de la Islamabad. Armata americană a precizat că va începe luni blocarea întregului trafic maritim care intră și iese din porturile și zonele de coastă iraniene, după ce discuțiile din weekend nu au dus la un acord pentru încetarea războiului. Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a indicat că blocada începe luni la ora 10:00 ET (17:00, ora României) și va fi „aplicată în mod imparțial” împotriva navelor tuturor națiunilor care intră sau părăsesc porturile și zonele de coastă iraniene, inclusiv porturile iraniene din Golful Arab și Golful Oman. În același timp, navele care tranzitează Strâmtoarea Ormuz către și dinspre porturi non-iraniene nu ar urma să fie împiedicate, iar informații suplimentare vor fi transmise marinarilor comerciali printr-o notificare oficială înainte de începerea blocadei. Trump a mai spus că forțele americane vor intercepta orice navă din apele internaționale care a plătit o „taxă” Iranului, pe care a numit-o ilegală. De ce contează: risc operațional pentru transport și presiune pe prețul petrolului Miza imediată este funcționarea unui punct de tranzit esențial pentru energia globală: Strâmtoarea Ormuz este descrisă în material drept un „punct de strangulare” pentru aproximativ 20% din aprovizionarea globală cu energie. În acest context, armata SUA a anunțat și că va începe să distrugă minele pe care iranienii le-ar fi aruncat în strâmtoare. Efectele de piață au apărut rapid: prețurile de referință ale țițeiului au crescut cu peste 7%, depășind 100 de dolari pe baril în tranzacțiile de luni dimineață din Asia; dolarul a urcat, iar contractele futures pe acțiuni din SUA au scăzut după anunțul privind blocada. Materialul notează și că, deși datele de transport maritim arătau că trei superpetroliere încărcate la maxim au trecut prin strâmtoare sâmbătă, luni – înainte de blocadă – petrolierele evitau ruta. În paralel, Iranul a calificat restricțiile SUA asupra circulației navelor în apele internaționale drept „un act ilegal” și „echivalent cu pirateria” și a avertizat că, dacă securitatea porturilor este amenințată, „niciun port din Golful Persic și din Marea Omanului nu va fi în siguranță”. Contextul negocierilor și limita de sustenabilitate Discuțiile de la Islamabad, desfășurate de sâmbătă până duminică dimineața, au fost prezentate drept prima întâlnire directă SUA–Iran din ultimii peste zece ani și cele mai importante discuții la nivel înalt de la Revoluția Islamică din 1979. Negocierile au avut loc la câteva zile după intrarea în vigoare a unui armistițiu menit să oprească șase săptămâni de lupte, care – potrivit materialului – au blocat aprovizionarea vitală cu energie și au amplificat temerile privind un conflict regional mai amplu. Dana Stroul, fostă înaltă funcționară a Pentagonului în administrația Biden, a declarat că Trump „vrea o soluție rapidă”, dar că misiunea este „dificil de executat” de unul singur și „probabil nesustenabilă” pe termen mediu și lung. [...]
Mesajul Beijingului sugerează continuitatea investițiilor și a cooperării economice chino-ungare , în pofida schimbării de putere de la Budapesta, după victoria partidului Tisza condus de Peter Magyar , potrivit G4Media . Guvernul chinez l-a felicitat luni pe liderul ungar pentru victoria în alegerile parlamentare și și-a reafirmat disponibilitatea de a lucra cu noul guvern pentru „consolidarea relațiilor bilaterale”, relatează EFE, citată de Agerpres. Purtătorul de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, Guo Jiakun, a spus că Beijingul este dispus să „intensifice schimburile la nivel înalt”, să consolideze „încrederea politică reciprocă” și să extindă „cooperarea practică”, inclusiv prin creșterea schimburilor între populațiile celor două țări. De ce contează: Ungaria, un canal economic al Chinei în UE În ultimii ani, Ungaria a fost unul dintre principalii parteneri ai Chinei în Uniunea Europeană, în cadrul politicii de „deschidere către Est” promovată de Viktor Orbán , cu investiții chineze importante în sectoare precum automobilele electrice, bateriile și infrastructura. În acest context, semnalul de la Beijing indică interesul pentru păstrarea unui cadru favorabil proiectelor economice deja atrase sau planificate. Schimbarea politică este majoră: victoria partidului Tisza pune capăt celor 16 ani de guvernare ai lui Viktor Orbán, care și-a recunoscut înfrângerea după alegerile de duminică. Context european: tensiuni comerciale și poziționarea Budapestei Ungaria a adoptat, de asemenea, o poziție critică față de unele inițiative ale Bruxelles-ului îndreptate împotriva Beijingului, inclusiv taxele vamale aplicate vehiculelor electrice chinezești, și s-a prezentat drept o punte între China și piața comunitară, notează EFE. Rămâne de văzut în ce măsură noul guvern va păstra această linie în relația cu UE și China; articolul nu oferă detalii despre pozițiile economice ale lui Peter Magyar față de investițiile chineze sau față de dosarele comerciale europene. [...]
Turcia cere ca summitul NATO din iulie, la Ankara, să fie folosit pentru a pregăti Alianța pentru o posibilă reducere a implicării SUA , potrivit The Jerusalem Post , care citează declarații ale ministrului turc de externe Hakan Fidan . Ankara susține că aliații ar trebui să „reseteze” relațiile cu președintele american Donald Trump și să transforme reuniunea liderilor NATO din 7-8 iulie într-un moment de a pune legăturile cu Statele Unite „pe o bază sistematică”. În același timp, Turcia spune că statele membre trebuie să se pregătească pentru scenariul în care Washingtonul își reduce rolul în mecanismele Alianței. Fidan a afirmat că Turcia crede că Trump va participa la summit „din respect personal” pentru președintele Recep Tayyip Erdogan, dar a adăugat că îl înțelege pe liderul american că, în rest, este reticent să vină la întâlnire. Contextul este o nouă escaladare a tensiunilor dintre Trump și NATO. Potrivit materialului, Trump a criticat ani la rând Alianța, iar săptămâna trecută ar fi amenințat că va retrage SUA din NATO pe fondul refuzului unor membri europeni de a trimite nave pentru a debloca Strâmtoarea Hormuz , în apropiere de Iran. Aceasta s-a adăugat fricțiunilor din bloc legate de planurile sale anterioare privind achiziționarea Groenlandei. „Plan și program” pentru o eventuală retragere din mecanisme NATO Fidan a spus agenției de stat Anadolu că aliații au tratat mult timp criticile lui Trump drept retorică, însă acum își fac planuri pentru posibilitatea unei implicări americane reduse și pentru creșterea propriilor capacități de apărare. „Dacă va exista o retragere a SUA din unele mecanisme NATO, trebuie să existe un plan și un program pentru a elimina treptat acest lucru, astfel încât nimeni să nu rămână expus.” Reacția conducerii NATO și semnale din SUA Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat că înțelege frustrările lui Trump față de Alianță, dar a adăugat că „marea majoritate a națiunilor europene” au fost de ajutor efortului de război al Washingtonului în Iran, potrivit articolului. Separat, un oficial de rang înalt de la Casa Albă a declarat pentru Reuters, săptămâna trecută, că Trump ar fi luat în calcul și opțiunea de a retrage o parte dintre trupele americane din Europa, pe fondul nemulțumirilor legate de NATO. [...]
