Știri
Știri din categoria Externe
Exporturile Chinei ar urma să încetinească în martie, pe fondul șocului energetic și al costurilor mai mari de transport generate de războiul din Iran, ceea ce pune sub semnul întrebării cât de mult mai poate susține cererea legată de inteligența artificială (AI) avântul livrărilor externe, potrivit unui sondaj citat de Reuters.
Conform sondajului Reuters, exporturile Chinei sunt estimate să fi crescut cu 8,6% în martie, în termeni de dolari, față de aceeași lună din 2025. Ar fi o răcire puternică după creșterea de 21,8% consemnată cumulat în ianuarie și februarie.
Martie este descrisă ca primul test relevant al ideii că entuziasmul pentru AI — și, implicit, pentru cipurile și serverele necesare — poate compensa efectele negative ale șocului energetic apărut după închiderea Strâmtorii Hormuz de către Iran, rută strategică pentru aproximativ 20% din fluxurile globale de petrol și gaze.
China a intrat puternic în 2026, cu exporturi peste așteptări, impulsionate de livrări de tehnologie, alimentând perspectiva unui nou record al excedentului comercial, după maximul de 1,2 trilioane de dolari din anul anterior. Războiul din Iran ridică însă semne de întrebare asupra acestei traiectorii.
Reuters notează că nici China, criticată de parteneri comerciali pentru producția subvenționată și prețurile scăzute, nu este ferită de scăderea puterii de cumpărare a clienților, în condițiile scumpirii combustibililor și transportului.
În același timp, unii economiști văd și o posibilă oportunitate: producătorii chinezi ar putea câștiga cotă dacă importatorii caută variante mai ieftine. Fred Neumann, economist-șef pentru Asia la HSBC, a indicat că deceniile de stocare a materiilor prime au ajutat și la limitarea impactului șocurilor asupra prețurilor la poarta fabricii.
Estimările din sondaj sunt dispersate: Mizuho Securities a avut cea mai ridicată prognoză (creștere de 24%), urmată de Macquarie Group (17%), în timp ce Citigroup a indicat o creștere de doar 3%.
Un alt factor de frânare este baza ridicată de comparație: în urmă cu un an, fabricile chineze au grăbit livrările pentru a devansa termenul-limită de 2 aprilie pentru tarifele anunțate de președintele SUA, Donald Trump, denumite „Liberation Day”.
Importurile Chinei sunt estimate să fi crescut cu 11,2% în martie, față de avansul de 19,8% din ianuarie-februarie, potrivit sondajului.
Excedentul comercial ar urma să se restrângă la 108 miliarde de dolari (aprox. 497 miliarde lei) în martie, de la 214 miliarde de dolari (aprox. 988 miliarde lei) în ianuarie-februarie.
Ca indicator pentru cererea Chinei, exporturile Coreei de Sud către China au crescut cu 62,4% în martie, susținute de un salt de 151,4% al livrărilor globale de semiconductori, pe fondul prețurilor mai mari la memorii și al cererii robuste pentru servere folosite în AI.
Datele privind activitatea din fabrici pentru martie au arătat că exporturile de bunuri au continuat să sprijine creșterea, însă războiul din Iran a afectat sentimentul, în contextul scumpirii accentuate a materiilor prime și al creșterii costurilor de producție.
Reuters mai relatează că Donald Trump este așteptat să viziteze China în mai, pentru o întâlnire cu președintele Xi Jinping. O astfel de deplasare ar putea aduce progrese pe comerțul agricol și pe piese pentru avioane, dar este puțin probabil să reducă tensiunile strategice, în special pe tema Taiwanului.
Recomandate
Reținerea în China a unui seismolog american implicat în monitorizarea testelor nucleare adaugă presiune pe relația SUA–China , într-un moment în care cele două puteri încearcă să stabilizeze dialogul înaintea unei vizite așteptate a lui Xi Jinping în SUA, la finalul toamnei, potrivit Mediafax . Cazul îl vizează pe Youlin Chen , despre care senatorul american Edward Markey spune că este „reținut pe nedrept” din noiembrie 2024, informație relatată de CNN. Donald Trump ar fi ridicat subiectul detenției și ar fi cerut eliberarea lui Chen în timpul unei întâlniri cu liderul chinez Xi Jinping, la Beijing, în luna mai, conform Global Reach , o organizație non-profit americană care a lucrat cu familia lui Chen. Organizația susține că Chen, care locuia în Boston și are un fiu de vârstă universitară, este în prezent singurul american desemnat ca fiind „reținut pe nedrept” în China. De ce contează: un nou punct de fricțiune înaintea unei vizite la nivel înalt Cazul este prezentat ca un nou element de tensiune între Washington și Beijing, pe fondul eforturilor de „stabilizare” a relațiilor bilaterale și înaintea unei vizite așteptate a lui Xi în SUA la sfârșitul acestei toamne. Contextul vine la câteva săptămâni după ce China a confirmat arestarea unui alt cercetător american, Min Zin, despre care autoritățile chineze au spus că este „suspectat de spionaj și de punerea în pericol a securității naționale chineze”. Suspiciuni legate de monitorizarea testelor nucleare Global Reach afirmă că există suspiciuni potrivit cărora reținerea lui Chen ar putea avea legătură cu extinderea capacităților nucleare ale Chinei, inclusiv cu un presupus test nuclear subteran din 2020, pe care Beijingul îl neagă. În acest context, sursa amintește că SUA și China au semnat, dar nu au ratificat, Tratatul de interzicere totală a testelor nucleare (CTBT) – un acord internațional care interzice „orice explozie de testare a armelor nucleare sau orice altă explozie nucleară”. Activitatea lui Chen se concentrează pe folosirea datelor seismologice pentru identificarea și monitorizarea testelor nucleare, inclusiv cercetări privind testele subterane ale Coreei de Nord. Potrivit Global Reach, cercetările sale au fost finanțate de Departamentul de Stat al SUA și de Laboratorul de Cercetare al Forțelor Aeriene ale SUA. Cum a fost reținut și ce spun autoritățile americane Chen ar fi fost reținut pe aeroport după o vizită la părinții săi din Beijing, potrivit lui Kieran Ramsey, director de investigații la Global Reach. „Din păcate, acest caz este un exemplu al dorinței Chinei de a folosi diplomația ostaticilor ca parte a competiției sale pentru putere cu SUA și, din păcate, doctorul Chen este singurul exemplu desemnat oficial în acest moment de guvernul SUA.” Un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat a declarat pentru CNN că SUA au discutat direct cazul cu oficialii chinezi și au cerut eliberarea imediată a lui Chen. Întrebată dacă Trump a adus cazul în discuție în întâlnirea cu Xi, Casa Albă a transmis, potrivit CNN, că „președintele Trump a fost clar că dorește ca fiecare american reținut în străinătate să se întoarcă acasă”. [...]
Retragerea completă a trupelor SUA din Irak până la 30 septembrie 2026 mută presiunea de securitate pe autoritățile de la Bagdad , care leagă calendarul plecării de dezarmarea milițiilor pro-iraniene, potrivit Adevărul . Decizia a fost confirmată de președintele american Donald Trump și de premierul irakian Ali al-Zaidi, după o întâlnire la Casa Albă. Anunțul închide o misiune militară americană de peste două decenii în Irak. Ali al-Zaidi a spus că retragerea va fi finalizată până la sfârșitul lunii septembrie, conform unui calendar stabilit anterior de cele două state. Donald Trump a argumentat că Washingtonul nu mai vede necesară menținerea unei prezențe militare în Irak. „Nu considerăm că mai avem nevoie de prezență militară acolo. Suntem acolo pentru a ajuta Irakul dacă are nevoie, dar nu cred că acest lucru va fi necesar.” Retragerea este deja în curs, cu baze predate irakienilor Procesul a început deja, iar în ianuarie militarii americani au părăsit baza Ain al-Assad, descrisă drept una dintre cele mai importante facilități militare utilizate de SUA în Irak, predând controlul forțelor de securitate irakiene. În ultimele luni, efectivele au fost reduse treptat. Din aproximativ 2.500 de militari desfășurați în Irak, o parte au rămas în regiunea autonomă Kurdistan (baza din Erbil), precum și în apropierea aeroportului din Bagdad și în Zona Verde a capitalei, relatează Agerpres . Bagdad condiționează calendarul de dezarmarea milițiilor Guvernul irakian susține că retragerea este corelată cu dezarmarea milițiilor cu influență militară și politică semnificativă, sprijinite de Iran. Potrivit premierului Ali al-Zaidi, procesul ar trebui finalizat până la 30 septembrie, dată după care grupările armate nu ar mai avea dreptul să funcționeze. Miza imediată este capacitatea autorităților irakiene de a impune această dezarmare: cele mai puternice miliții au respins până acum măsura, ceea ce complică tranziția de securitate odată cu plecarea completă a trupelor americane. [...]
Beijingul își intensifică demersurile de a controla succesiunea lui Dalai Lama , într-o mișcare cu implicații de reglementare și politică externă care poate escalada tensiunile diplomatice în Asia și cu SUA, potrivit Adevărul . Pe fondul vârstei de 91 de ani a liderului spiritual tibetan, disputa se concentrează pe cine are autoritatea finală asupra recunoașterii viitoarei reîncarnări: instituția religioasă tibetană sau statul chinez. Dalai Lama (Tenzin Gyatso) a reafirmat anul trecut că succesorul va fi identificat exclusiv prin metode religioase tradiționale, care includ o comisie de căutare, interpretarea textelor sacre, viziuni și semne spirituale, urmate de testarea copiilor selectați prin recunoașterea unor obiecte ale predecesorului. În replică, autoritățile chineze susțin că decizia aparține guvernului central și cer aplicarea metodei „urnei de aur”, un sistem de tragere la sorți introdus în secolul al XVIII-lea de dinastia Qing, dintr-o listă preaprobată de stat. Dalai Lama respinge această procedură, argumentând că ar permite manipularea politică a rezultatului. Riscul unui „dublu” Dalai Lama și precedentul Panchen Lama Observatorii politici citați în material avertizează că ingerința Beijingului ar putea produce doi lideri spirituali concurenți: unul „oficial”, recunoscut de statul chinez, dar respins de comunitatea tibetană, și un altul ales prin metode tradiționale, probabil în afara Chinei. Ca precedent, articolul amintește cazul din 1995, când băiatul recunoscut de Dalai Lama drept Panchen Lama (al doilea lider religios ca importanță în Tibet) a dispărut împreună cu familia sa și a fost înlocuit de autoritățile chineze cu un candidat propriu, fără legitimitate în rândul credincioșilor. Control religios, legislație și presiune externă Miza Beijingului este legată și de consolidarea controlului asupra Tibetului, într-un context în care China urmărește obiective strategice și economice în regiune, inclusiv securitatea frontierelor cu India, transferul de energie produsă în Tibet către provinciile estice industrializate și accesul la minerale considerate critice pentru industria tehnologică. În plan intern, articolul descrie o înăsprire a politicilor de stat după 2014, sub eticheta „sinicizarea religiilor”, care presupune alinierea doctrinelor religioase la ideologia de stat, restricționarea predării limbii tibetane și extinderea supravegherii în masă. În plus, este menționată o nouă lege privind „unitatea etnică”, care ar extinde jurisdicția Chinei la nivel internațional, permițând urmărirea în justiție a persoanelor din afara țării care critică politicile etnice ale Beijingului. Ce tensiuni pot urma Succesiunea riscă să devină un dosar diplomatic major. India, unde se află guvernul tibetan în exil și unde ar putea fi identificat viitorul succesor, ar urma să fie supusă unei presiuni crescute din partea Beijingului, alături de alte state majoritar budiste din regiune (Nepal, Bhutan, Mongolia). În relația cu SUA, materialul notează, citând The Telegraph, că legislația americană ( Tibetan Policy and Support Act ) prevede sancțiuni economice și diplomatice împotriva oficialilor chinezi care intervin direct în numirea liderilor religioși tibetani, ceea ce poate amplifica fricțiunile bilaterale dacă Beijingul încearcă să impună un succesor recunoscut de stat. [...]
China a dus disputa cu SUA în Consiliul de Securitate al ONU , pe fondul acuzațiilor privind embargoul asupra houthi , într-un schimb de replici care adâncește tensiunile diplomatice într-un dosar cu implicații directe pentru securitatea rutelor maritime din Marea Roșie, potrivit Agerpres . Reprezentantul permanent adjunct al Chinei la ONU, Sun Lei, a acuzat marți Statele Unite că au „aruncat Orientul Mijlociu într-o prăpastie” prin lansarea războiului împotriva Iranului, într-o discuție din Consiliul de Securitate despre rebelii houthi din Yemen. El a susținut că Washingtonul poartă „o responsabilitate incontestabilă” pentru situația din Yemen și din Marea Roșie. Diplomatul chinez a afirmat că SUA „obstrucționează eforturile” Consiliului de a pune capăt ostilităților, de a proteja populația din Gaza și de a preveni escaladarea tensiunilor în regiune. În același context, Sun Lei a spus că, „fără autorizația Consiliului de Securitate” și în timp ce negocierile dintre SUA și Iran erau în desfășurare, americanii au lansat atacuri militare împotriva Iranului. Acuzații americane: încălcarea embargoului asupra armelor pentru houthi Declarațiile Chinei au venit după ce ambasadorul SUA la ONU, Mike Waltz, a acuzat Beijingul că a încălcat embargoul asupra armelor impus rebelilor houthi. Waltz a afirmat că „state precum Iranul și, într-o oarecare măsură, companii și entități chineze” au încălcat rezoluția 2216 „fără consecințe reale”. Rezoluția 2216, adoptată de Consiliul de Securitate al ONU în 2015, cere ca houthi să înceteze ostilitățile și să se retragă din teritoriile ocupate în Yemen. Documentul prevede: embargo asupra armelor împotriva grupării și a aliaților acesteia; sancțiuni individuale, inclusiv înghețarea activelor și interdicții de călătorie. Schimb de replici și mesajul Beijingului După un schimb de replici descris ca „aprins”, Sun Lei a reiterat că SUA ar trebui „să își examineze propriile acțiuni”, în loc „să încerce să defăimeze alte țări și să arunce vina asupra lor”. Din informațiile disponibile în material nu reiese dacă reuniunea s-a încheiat cu o decizie sau cu pași concreți în Consiliul de Securitate, însă episodul indică o escaladare a confruntării politice dintre Beijing și Washington pe tema Yemenului, Mării Roșii și a respectării regimului de sancțiuni ONU. [...]
Donald Trump a renunțat la planul de a impune o taxă de 20% navelor care traversează Strâmtoarea Ormuz , preferând să înlocuiască măsura cu acorduri comerciale și de investiții negociate cu statele din Golful Persic, potrivit Adevărul . Schimbarea de strategie reduce riscul unui precedent cu efect direct asupra costurilor de transport și asupra fluxurilor energetice pe una dintre cele mai importante rute maritime pentru petrol. Decizia a fost anunțată marți pe platforma Truth Social , unde președintele SUA a spus că va înlocui „remunerația” de 20% aplicată încărcăturilor navelor cu parteneriate economice cu țările din regiune. „Am decis” să înlocuiesc această „remunerație care să corespundă la 20% din valoarea încărcăturilor” cu „acorduri de comerț și investiții pe care diverse state de la Golful Persic le vor încheia cu Statele Unite”. De ce contează: libertatea de navigație și costurile transportului Retragerea vine la mai puțin de 24 de ore după ce Trump își anunțase intenția de a introduce taxa, o idee criticată de specialiști pe motiv că ar putea intra în conflict cu principiul libertății de navigație garantat de dreptul internațional. În termeni practici, o taxă legată de valoarea încărcăturii ar fi putut alimenta costuri suplimentare în lanțul logistic, inclusiv pentru transporturile de energie. Trump a motivat schimbarea prin „discuții foarte productive” cu statele din Golful Persic. Presiunea asupra Iranului rămâne: blocadă asupra porturilor iraniene În același mesaj, președintele american și-a reafirmat intenția de a impune o „blocadă TOTALĂ” asupra porturilor iraniene, despre care armata americană a anunțat că urma să intre în vigoare marți, la ora 20:00 GMT (23:00, ora României). Trump declarase anterior că SUA vor deveni „gardienii Strâmtorii Ormuz”, pe fondul intensificării bombardamentelor asupra Iranului, la un nivel fără precedent de la armistițiul din aprilie. Strâmtoarea Ormuz este descrisă ca o rută esențială pentru transportul mondial de petrol, prin care trece o parte semnificativă din exporturile de energie ale statelor din regiune. Reacția Iranului și escaladarea tensiunilor Comandamentul militar iranian a transmis că nu va permite Statelor Unite „să se amestece” în Strâmtoarea Ormuz. În plus, autoritățile iraniene au avertizat statele vecine din Golful Persic împotriva oricărei forme de cooperare cu Washingtonul. Pe fondul acestor evoluții, tensiunile dintre SUA și Iran s-au amplificat în ultimele săptămâni, în contextul operațiunilor militare și al disputelor privind controlul rutelor strategice din regiune. Într-un material separat, publicația amintește că Trump a notificat Congresul SUA că Statele Unite se află din nou în război cu Iranul, ceea ce ar oferi administrației un termen suplimentar de 60 de zile pentru a recurge la forță militară în regiune fără aprobarea Congresului (detalii în Adevărul ). [...]
Cancelarul Germaniei, Friedrich Merz , cere SUA să nu influențeze alegerile din Germania , după ce Departamentul de Stat a lansat un program de finanțare pentru proiecte legate de „reziliența democratică” în Europa, potrivit Mediafax . Merz susține că inițiativa ar putea funcționa ca un sprijin indirect pentru partide de extremă dreapta. Programul anunțat de administrația președintelui Donald Trump ar urma să primească aproape 5 milioane de dolari, pentru proiecte care vizează „consolidarea rezilienței democratice, statului de drept, libertății de exprimare, libertății presei și protecției drepturilor omului în Europa”. Finanțările individuale ar putea ajunge până la 3 milioane de dolari. Miza: finanțare externă și reguli stricte în Germania Merz a invocat explicit cadrul legal german privind finanțarea politică din străinătate și a cerut ca acesta să fie respectat de partenerii externi. „Nu ne amestecăm în alegerile americane; am respectat întotdeauna acest principiu. Nu doresc ca guvernul american sau instituțiile afiliate acestuia să se amestece în alegerile din Germania”, a declarat Merz, citat de Politico. Într-o a doua reacție, cancelarul a punctat că finanțarea partidelor politice din Germania din străinătate este ilegală și că se așteaptă ca „prietenii” Germaniei să respecte normele stabilite. Ce spune descrierea programului american Potrivit descrierii programului Departamentului de Stat, proiectele finanțate ar trebui să abordeze teme precum: suveranitatea națională; migrația; cenzura; utilizarea sistemului juridic în scopuri politice. Deși documentul programului nu menționează explicit partidele politice ca beneficiari, Merz afirmă că inițiativa ar fi „mascată” și ar putea susține formațiuni de extremă dreapta din Europa. Context politic: AfD conduce în sondaje Inițiativa apare într-un moment în care, în Germania, partidul de extremă dreapta AfD este pe primul loc în sondajele naționale și are șanse să câștige puterea la nivel regional în landul Saxonia-Anhalt, în septembrie, potrivit informațiilor citate de Mediafax. Materialul notează și că, deși AfD s-a îndepărtat de administrația Trump, liderii formațiunii au fost anterior asociați cu susținerea unor figuri precum Elon Musk și cu declarațiile vicepreședintelui JD Vance împotriva barierelor politice puse în calea extremei drepte europene. [...]
