Un nou șoc energetic riscă să țină inflația ridicată în Europa, chiar și în scenariul în care conflictul din Orientul Mijlociu s-ar încheia rapid, avertizează economistul-șef al Băncii Centrale Europene (BCE), Philip Lane, potrivit Wall-Street. Mesajul este relevant pentru companii și consumatori deoarece indică presiuni prelungite pe costuri, dincolo de scumpirea inițială a energiei.

De ce ar putea persista scumpirile, chiar dacă petrolul se corectează

Lane spune că, deși istoric prețul petrolului a revenit după episoade de creșteri bruște, de data aceasta costurile cu energia ar putea rămâne ridicate mai mult timp. Motivele invocate țin de refacerea stocurilor și de eforturile țărilor de a-și diversifica „mixul energetic” (combinația de surse de energie folosite).

În acest context, oficialul BCE atrage atenția asupra „efectelor de a doua rundă” – adică scumpiri care se propagă din energie către alte bunuri și servicii și care pot rămâne în economie chiar dacă șocul inițial începe să se atenueze.

„Chiar dacă șocul energetic inițial începe să se inverseze, efectele de a doua rundă vor persista pentru o vreme.”

Implicații pentru dobânzile din zona euro: piețele văd mai multe majorări decât economiștii

După creșterea prețurilor pe fondul șocului energetic, piețele financiare pariază pe două majorări ale dobânzilor din partea BCE și estimează la aproximativ 50% șansele unei a treia majorări în următorul an, notează materialul, citând Reuters.

În paralel, un sondaj Reuters indică o poziție mai prudentă în rândul economiștilor: aceștia anticipează două majorări, urmate de o reducere a dobânzilor la mijlocul anului 2027.

Lecția BCE: recunoașterea șocului, fără reacții exagerate

Lane a mai spus că șocurile energetice pot declanșa mecanisme „neliniare” care amplifică scumpirile, dar a subliniat că situația nu este identică cu cea de acum patru ani, când întreruperile de aprovizionare asociate războiului din Ucraina și cererea puternică de după redeschiderea post-Covid au împins inflația în sus.

În viziunea sa, băncile centrale trebuie să recunoască șocurile substanțiale și potențialul lor impact asupra inflației, însă să evite reacțiile disproporționate în politica monetară. Un punct cheie rămâne ancorarea așteptărilor: BCE vrea să prevină formarea unei convingeri persistente că inflația va rămâne „prea mare pentru prea mult timp”, ceea ce ar putea influența deciziile de preț și salarii în economie.