Știri
Știri din categoria Inflație
Banca centrală din Coreea de Sud avertizează că bonusurile record din industria cipurilor pot alimenta inflația, într-un moment în care scumpirile sunt deja peste ținta oficială, potrivit HotNews. Îngrijorarea autorităților monetare este că plățile excepționale către angajați pot împinge în sus atât cererea de consum, cât și costurile, dacă presiunea pentru creșteri salariale se extinde și în alte sectoare.
Într-un raport publicat pe 17 iunie, banca centrală arată că inflația din acest an a fost alimentată în principal de creșterea prețurilor la energie, pe fondul conflictului dintre Iran și Israel. În același timp, instituția avertizează că presiunile inflaționiste ar putea continua pe măsură ce veniturile populației cresc, iar majorările salariale se propagă în economie.
Banca centrală indică explicit bonusurile foarte mari plătite în companii precum SK Hynix și Samsung Electronics. Conform informațiilor din presa sud-coreeană citate în articol, SK Hynix a convenit ca 10% din profitul operațional să fie distribuit angajaților sub formă de bonusuri, iar la Samsung lucrătorii din divizia de cipuri ar urma să primească bonusuri speciale echivalente cu 10,5% din profitul operațional al diviziei.
Estimările citate de Reuters indică niveluri care depășesc standardele obișnuite ale pieței muncii: un angajat din sectorul memoriilor electronice, cu un salariu anual de bază de aproximativ 80 de milioane de woni (52.400 de dolari), ar putea încasa bonusuri totale de aproximativ 626 de milioane de woni (410.000 de dolari). În cazul SK Hynix, bonusurile ar putea depăși 700 de milioane de woni (aprox. 455.000 de dolari), dacă societatea atinge profitul anual estimat de 250 de trilioane de woni.
În mod normal, bonusurile nu sunt considerate o sursă majoră de inflație, deoarece nu sunt venituri permanente. Banca centrală avertizează însă că, atunci când ajung la niveluri „excepționale”, pot declanșa un efect de contagiune: alte industrii pot cere majorări similare, ceea ce ar amplifica atât consumul, cât și costurile de producție.
Articolul notează că retailerii ar beneficia deja de afluxul de bani. Viceguvernatorul băncii centrale, Lee Jiho, spune că vânzările au crescut semnificativ în orașe precum Suwon și în departamentele de produse de lux ale marilor magazine universale, pe fondul cheltuielilor mai mari pentru genți, bijuterii și ceasuri.
În provincia Gyeonggi, unde se află principalele fabrici ale Samsung și SK Hynix, cheltuielile cu cardul au crescut mai rapid decât în alte regiuni. Tendința s-a reflectat și pe bursă: acțiunile Lotte Shopping au urcat cu peste 148% de la începutul anului, Hyundai Department Store a avansat cu 120%, iar Shinsegae a crescut cu aproximativ 190%, pe fondul așteptărilor privind continuarea consumului de lux alimentat de bonusurile din sectorul tehnologic.
Recomandate
Banca centrală a Coreei avertizează că bonusurile uriașe din industria de cipuri pot alimenta inflația , după ce a inclus plățile de performanță acordate de Samsung Electronics și SK Hynix între factorii de risc pentru stabilitatea prețurilor, potrivit IT Home . În raportul privind stabilitatea prețurilor publicat la 17 iunie, banca centrală arată că bonusurile de ordinul „sutelor de mii de dolari” pe angajat pot împinge în sus nivelul general al salariilor din economie. Instituția a constatat că, în primul trimestru, bonusurile speciale din sectorul IT au crescut cu 60,6% față de anul anterior, în timp ce salariile din alte industrii au avansat cu doar 2,1%, diferență care a adus cele două companii în zona de interes pentru politica monetară. De ce contează pentru inflație și dobânzi Banca centrală a menținut în mai rata de politică monetară la 2,50% și estimează o inflație anuală de 2,7%, peste ținta de 2%. Guvernatorul Shin Hyun-song a spus că prețurile de consum vor continua să crească, iar inflația din a doua jumătate a anului ar putea ajunge aproape de 3%. În analiza sa, banca centrală a simulat mecanismul de transmitere al bonusurilor concentrate: dacă ponderea firmelor care plătesc bonusuri mari către top 10% dintre angajați crește cu o treaptă, după aproximativ cinci luni indicele prețurilor de consum ar urca cu 0,05 puncte procentuale. Instituția subliniază că acest efect întârziat este diferit de cel al creșterilor salariale generalizate. Cum se ajunge la bonusuri atât de mari Conform informațiilor citate, SK Hynix a convenit din septembrie anul trecut să aloce 10% din profitul operațional pentru bonusurile angajaților. Samsung, după ce sindicatul a amenințat în mai cu o grevă de 18 zile, a promis 10,5% din profitul operațional al diviziei de semiconductori pentru bonusuri. Pe baza acestor formule, publicația notează estimări care duc bonusurile individuale la sute de milioane de woni și menționează că, în anumite scenarii, veniturile din bonusuri ale angajaților SK Hynix de anul viitor ar putea ajunge aproape de 900.000 de dolari (aprox. 4,1 milioane lei, la un curs orientativ). Efecte în economie: consum și presiune pe salarii Banca centrală indică deja efecte de propagare: organizațiile sindicale folosesc aceste bonusuri ca argument în negocierile pentru salariul minim de anul viitor, iar în provincia Gyeonggi (unde sunt amplasate fabricile celor două companii) creșterea consumului pe carduri ar fi peste media națională, cu avans puternic la vânzările de bunuri de lux. Contextul este „super-ciclul” de cerere pentru cipuri de memorie, alimentat de investițiile în inteligență artificială: cererea de memorie cu lățime mare de bandă (HBM), utilizată în acceleratoare pentru AI, a dus la profituri operaționale record, iar mecanismele de bonusare legate de profit transformă aceste câștiguri în venituri cash mari pentru angajații din diviziile de cipuri. În paralel, un oficial de rang înalt, Kim Yong-beom, a lansat recent pe Facebook ideea unui „dividend pentru toți”, însă guvernul a transmis ulterior că nu există planuri pentru o astfel de politică. [...]
România rămâne liderul nedorit al inflației în UE, chiar dacă ritmul anual a coborât la 6,2% în august , potrivit HotNews , care citează o analiză BestBrokers . Scăderea de la 8,2% în iulie la 6,2% în august este descrisă ca posibil „cel puțin parțial” legată de măsurile recente de austeritate, însă nivelul rămâne cel mai ridicat din Uniunea Europeană. Analiza BestBrokers (bazată pe date IPC/indicele prețurilor de consum pentru august 2026) plasează România pe locul 24 la nivel global, într-un eșantion de 93 de țări pentru care existau date disponibile. Autorii spun că au folosit informații de la birourile naționale de statistică și de la Trading Economics. De ce contează: dezinflație rapidă, dar insuficientă pentru a ieși din „topul” UE Pentru economie și companii, mesajul este dublu: pe de o parte, o temperare a inflației poate reduce presiunea pe costuri și pe bugetele gospodăriilor; pe de altă parte, faptul că România rămâne pe primul loc în UE sugerează că ajustarea prețurilor este încă mai dificilă decât în restul blocului comunitar, cu efecte asupra consumului și a deciziilor de preț din retail, servicii și industrie. În text este menționat explicit că România a avut în august o inflație anualizată de 6,2%, iar scăderea față de iulie este caracterizată drept „bruscă”. Contextul comparației: unde sunt cele mai mari presiuni în lume și în Europa La nivel global, cele mai ridicate rate ale inflației din august sunt în Argentina (33,5%) și Turcia (31,51%), conform concluziilor cheie ale analizei. În Europa (într-un grup de 43 de țări analizate), Ucraina este indicată cu cea mai mare rată (8,1%), urmată de Kosovo (7,3%), România (6,2%) și Lituania (6,1%). Autorii notează și cazuri de inflație foarte redusă sau chiar scădere a prețurilor: Costa Rica este menționată ca singura țară cu deflație față de august 2025 (minus 0,17%), iar Benin (0,1%) și Suedia (0,3%) au creșteri „nesemnificative”. Metodologie și surse de date BestBrokers precizează că a analizat 93 de țări cu date IPC disponibile pentru luna august, folosind cifre din statisticile naționale și Trading Economics. În articol este inclus și un link către documentul INS privind datele pentru august. [...]
Scăderea inflației la 6,2% în august reduce presiunea pe costuri, dar menține riscuri pentru consum și bugete , în condițiile în care ieftinirea alimentelor a tras în jos indicele, iar carburanții rămân principala sursă de scumpiri, potrivit Euronews , care citează declarațiile ministrului interimar al Economiei, Alexandru Nazare . Inflația anuală a coborât la 6,2% în august, de la 8,2% în iulie și de la peste 10% în iunie. Nazare descrie evoluția drept „cea mai rapidă decelerare” din ultimii ani, dar avertizează că nivelul rămâne ridicat și că populația resimte în continuare scumpirile cumulate și pierderea de putere de cumpărare. Ce a tras inflația în jos: alimentele și efectul statistic Ministrul indică o temperare a presiunilor inflaționiste pe fondul măsurilor de corecție fiscală și al reducerii cererii interne. O parte din scădere ar avea și o explicație statistică: ieșirea din calcul a unor scumpiri din vara anului trecut. Un semnal important invocat este dinamica alimentelor: în august, prețurile alimentelor ar fi scăzut cu 0,7% față de luna precedentă. Totodată, Nazare afirmă că, fără combustibili, prețurile de consum au scăzut în august cu 0,08% față de luna anterioară și că legumele și fructele sunt „mai ieftine decât acum un an”. Unde rămâne presiunea: carburanții În contrapondere, presiunea asupra prețurilor ar veni în continuare în principal din zona carburanților. Nazare susține că benzina și motorina sunt singurele categorii care încă înregistrează creșteri de două cifre, pe fondul evoluțiilor de pe piața internațională a petrolului. Legătura cu politica fiscală: deficit mai mic, investiții mai mari Nazare leagă dezinflația de ajustarea finanțelor publice și afirmă că deficitul bugetar din primele șapte luni ale anului este cu 37% mai mic decât în aceeași perioadă a anului trecut, în timp ce investițiile publice au crescut cu 15 miliarde de lei. În viziunea sa, reducerea deficitului trebuie să continue, iar creșterea economică să se mute treptat de la consum susținut prin datorie către investiții. Deși ritmul scumpirilor încetinește, ministrul subliniază că asta nu înseamnă revenirea prețurilor la nivelurile anterioare. El mai spune că media inflației în ultimele 12 luni este de aproape 9,5%, iar evoluțiile la petrol, costurile de finanțare și nivelul încă ridicat al prețurilor rămân factori relevanți pentru economie. [...]
Scăderea inflației la 6,2% în august și reducerea deficitului pun presiune pe continuarea corecției fiscale , în condițiile în care șocul din prețurile la carburanți poate eroda rapid câștigurile recente, potrivit news.ro . Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare , susține că România „nu își permite să revină la dezechilibrele” din care a pornit și cere menținerea disciplinei bugetare. Nazare afirmă că, în ultimele luni, România a înregistrat „cea mai rapidă frânare a inflației din ultimii ani” și o scădere accentuată a deficitului, dar avertizează că populația nu resimte pe deplin îmbunătățirea indicatorilor din cauza contextului internațional care a împins în sus prețurile la combustibili. Ce arată datele invocate de Ministerul Finanțelor Ministrul indică o decelerare rapidă a inflației anuale, cu o dinamică puternică în trei luni consecutive: 6,2% în august 8,2% în iulie peste 10% în iunie El susține că, spre deosebire de episoadele anterioare, scăderea nu ar proveni din „plafonări administrative”, ci dintr-o „corecție reală” a echilibrelor economice. O parte din reducere ar avea, totuși, o explicație statistică (ieșirea din calcul a scumpirilor din vara anului trecut), iar restul ar ține de fundamente: cerere internă temperată, deficit în scădere și costuri de finanțare mai mici. Nazare mai afirmă că, fără componenta combustibililor, prețurile de consum ar fi scăzut în august cu 0,08% față de luna anterioară, iar prețurile alimentelor ar fi coborât cu 0,7% într-o singură lună. În același timp, presiunea rămasă ar veni „aproape integral” din piața externă a petrolului, benzina și motorina fiind singurele capitole cu creșteri de două cifre, potrivit ministrului. De ce contează deficitul: dobânzile „mănâncă” spațiul bugetar Pe partea de finanțe publice, Nazare spune că în primele șapte luni ale acestui an deficitul bugetar este cu 37% mai mic decât în aceeași perioadă a anului trecut, în timp ce investițiile publice ar fi crescut cu 15 miliarde de lei. Un element central al mesajului său este costul datoriei: aproape jumătate din deficitul din acest an, „aproximativ 3% din PIB”, ar reprezenta plata dobânzilor la datoria acumulată în anii trecuți. În această logică, reducerea costurilor de finanțare ar elibera resurse pentru cheltuieli productive (infrastructură, educație, sănătate), însă ministrul nu oferă în material un calendar sau măsuri punctuale suplimentare. Riscul imediat: dezinflația nu înseamnă ieftinire, iar șocul la combustibili rămâne Nazare subliniază că o inflație de 6,2% rămâne ridicată și că scăderea din august nu înseamnă revenirea prețurilor la nivelurile anterioare, ci doar încetinirea ritmului de creștere. El indică și faptul că media inflației pe ultimele 12 luni este de aproape 9,5%, ceea ce se vede „în facturi și la raft”. În acest context, ministrul cere continuarea „eforturilor de corecție”, pe care le leagă de disciplină la cheltuieli, respectarea țintelor asumate și mutarea creșterii economice „dinspre consum pe datorie către investiții”, pentru a evita reapariția dezechilibrelor. [...]
Deflația din supermarketurile din Ungaria se adâncește , cu prețurile din magazinele alimentare și mixte în scădere din februarie, ceea ce schimbă direct presiunea pe bugetele gospodăriilor și pe strategiile comercianților, potrivit Ziarul Financiar . În iulie, nivelul prețurilor din magazinele alimentare maghiare și din cele mixte a scăzut cu 2,3% în ritm anual, iar tendința „probabil că s-a prelungit în august”, notează publicația. Indicatorul folosit pentru această „inflație din magazine” este calculat de Portfolio.hu și nu este publicat separat de Oficiul Central de Statistică. În paralel, inflația generală a coborât la minime istorice: în iulie, indicele general al prețurilor de consum a arătat o creștere anuală de 1,2%, în timp ce prețurile alimentelor au scăzut cu -1,1%. Pentru august, cele mai recente date citate indică o inflație generală de 1,3% și o scădere a prețurilor alimentelor de -1,4% în termeni anuali. De ce „inflația din magazine” nu este același lucru cu inflația alimentelor Diferența, potrivit explicațiilor din articol, vine din structura vânzărilor: pe lângă alimente, cifra de afaceri a marilor supermarketuri, a magazinelor de discount și a magazinelor mixte include și produse nealimentare, precum produse de uz casnic, articole de toaletă, băuturi alcoolice, îmbrăcăminte și alte bunuri. Pe această bază, „inflația din magazine” a trecut în teritoriu negativ din februarie, după ce în ianuarie era încă pozitivă, la 0,5%, ajungând la deflație până în iulie. Ce ține prețurile jos: marje plafonate și forint mai puternic Din perspectiva politicilor publice, dinamica este relevantă deoarece guvernul nu a decis încă soarta plafonării marjelor comerciale, iar momentul retragerii limitelor rămâne neclar. Totuși, Banca Centrală a Ungariei (MNB) a avertizat încă din iunie că eliminarea imediată a restricțiilor privind marjele nu ar împinge inflația peste ținta de 3% a instituției, pe motiv că retailerii „s-au adaptat în mare măsură” și nu există o presiune generală evidentă de creștere a prețurilor. Un alt factor important este aprecierea forintului, care ieftinește importurile, materiile prime și energia exprimate în moneda locală, reducând costurile companiilor. În Ungaria, acest canal este cu atât mai relevant cu cât prețurile multor bunuri de consum și industriale, ale energiei și ale materiilor prime folosite în industria alimentară depind direct sau indirect de cursul de schimb. Contrastul: serviciile se scumpesc În timp ce prețurile din retailul alimentar și mixt scad, prețurile serviciilor au crescut cu 5% „luna trecută”, contribuind la o inflație generală de 1,3%, conform articolului. Această divergență sugerează că dezinflația nu este uniformă în economie, chiar dacă coșul de cumpărături din supermarketuri arată, în prezent, o presiune mai mică asupra consumatorilor. [...]
Accelerarea inflației la 3,3% în zona euro crește presiunea pentru dobânzi mai mari , ceea ce poate scumpi finanțarea pentru companii și state în perioada următoare, potrivit Ziarul Financiar . Datele vin pe fondul unui nou șoc energetic legat de tensiunile din Orientul Mijlociu, care reaprinde temerile investitorilor privind o inflație mai persistentă. Eurostat a publicat o estimare preliminară care arată că inflația anuală din zona euro a urcat la 3,3% în august, de la 2,9% în iulie. Nivelul este în linie cu prognoza economiștilor consultați de Reuters, conform materialului. Ce urmează la BCE: încă o majorare a dobânzii Banca Centrală Europeană este așteptată să majoreze săptămâna viitoare dobânda cu 0,25 puncte procentuale, până la 2,5%, ceea ce ar fi a doua creștere a costurilor de împrumut „din 2023 încoace”, notează publicația, care citează Financial Times. Economiștii de la Oxford Economics anticipează că accelerarea inflației face această decizie foarte probabilă: „În condiţiile în care inflaţia continuă să accelereze, BCE este aproape sigură că va majora dobânda la şedinţa de săptămâna viitoare.” August a fost a șasea lună consecutivă în care inflația din zona euro a rămas peste ținta de 2% pe termen mediu a BCE. Energia împinge din nou prețurile în sus În timp ce inflația de bază (care exclude prețurile volatile ale alimentelor și energiei) a scăzut la 2,4%, de la 2,5% în iulie, componenta energetică a accelerat puternic: de la 10,3% în iulie la 14,3% în august. Potrivit articolului, acesta este cel mai rapid ritm de creștere a prețurilor din energie de la începutul lui 2023, în contextul crizei energetice europene declanșate după invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia. Publicația mai arată că prețurile petrolului au crescut cu peste 15% de la începutul lunii august, pe fondul restricțiilor persistente ale transporturilor maritime prin Strâmtoarea Hormuz . Reacția piețelor: randamente în urcare, costuri mai mari de finanțare Evoluțiile au alimentat temerile investitorilor că economia globală ar putea intra într-o perioadă prelungită de inflație și au împins în sus randamentele obligațiunilor, potrivit materialului. Ziarul Financiar notează că, marți, costurile de împrumut ale Marii Britanii au atins cel mai ridicat nivel din 2008, iar randamentele obligațiunilor japoneze au urcat la niveluri nemaiîntâlnite din anii 1990. Pentru companii și guverne, combinația dintre inflație mai ridicată și dobânzi în creștere înseamnă, în practică, un mediu mai scump de finanțare și o presiune suplimentară asupra planurilor de investiții și a bugetelor publice, dacă tendința se menține. [...]
