Știri
Știri din categoria Fuziuni și achiziții
Rheinmetall ia în calcul doar o participație minoritară la Șantierul Naval Mangalia, semnalând că o preluare integrală a activelor aflate în faliment nu este, în forma actuală, o opțiune realistă pentru grupul german, potrivit Libertatea.
Grupul german, unul dintre cei mai mari furnizori europeni de soluții de apărare, consideră că dimensiunea șantierului „depășește nevoile” sale. CEO-ul Rheinmetall, Armin Papperger, a indicat că interesul companiei s-ar limita la circa 10–15% din capacitatea șantierului, în timp ce restul ar urma să fie folosit pentru întreținerea navelor comerciale, într-o colaborare cu Mediterranean Shipping Company (MSC).
Mesajul Rheinmetall schimbă așteptările legate de o tranzacție de tip „salvare” prin vânzarea integrală a șantierului: o intrare minoritară ar presupune, în practică, o împărțire a activităților și a investițiilor între mai mulți actori, nu o preluare completă a riscurilor operaționale și financiare de către un singur cumpărător.
În același timp, compania spune că are nevoie să-și crească capacitățile navale la nivel european, dar pleacă de la un calcul intern potrivit căruia, cu șantierele pe care le controlează deja, acoperă doar 50%–60% din necesar, motiv pentru care caută investiții suplimentare.
Pe fondul discuțiilor despre investitori, Damen Shipyards Mangalia a notificat autoritățile locale privind concedierea a 1.011 angajați, măsură care urmează să fie aplicată în două etape, pentru finalizarea proiectelor curente și lichidarea activelor.
Tot vineri, Adunarea Creditorilor a respins planul de scoatere la licitație a Șantierului Naval Mangalia, potrivit informațiilor citate în material.
Negocierile sunt în desfășurare, însă nu există un acord privind o achiziție. Papperger a menționat și posibilitatea unor inițiative de instruire pentru personalul rămas, în cadrul programelor interne ale companiei.
Guvernul a inclus Șantierul Damen Mangalia pe lista companiilor de interes strategic la finalul lunii martie 2026, alături de Liberty Galați și Romaero. În paralel, autoritățile au discutat despre utilizarea unor sume din împrumutul de 16,6 miliarde de euro (aprox. 83 miliarde lei) obținut prin mecanismul SAFE, pentru construcția a patru nave militare, cu o valoare totală estimată la 920 de milioane de euro (aprox. 4,6 miliarde lei).
Ministrul apărării, Radu Miruță, a confirmat că Rheinmetall este luat în considerare pentru preluarea activității din cadrul șantierului, într-un parteneriat public-privat cu statul român. În același context, ministrul a indicat o sumă de 760 de milioane de euro (aprox. 3,8 miliarde lei) justificată pentru șantier, menționând și o estimare de cost de 20% pentru operaționalizarea acestuia.
Separat de cazul Mangalia, Libertatea notează, citând Profit.ro, că Rheinmetall a depus o ofertă neangajantă pentru achiziția German Naval Yards Kiel (GNYK) și așteaptă finalizarea procesului de due diligence (verificare detaliată înaintea tranzacției), urmând să depună o ofertă fermă în săptămânile următoare.
Recomandate
Rheinmetall și MSC analizează preluarea Șantierului Naval Mangalia, iar miza este repornirea rapidă a unui activ industrial aflat în insolvență , cu investiții pentru modernizare și repoziționare ca hub european „dual-use” (civil și militar), potrivit Economedia . Cele două grupuri spun, într-un comunicat comun, că iau în calcul „investiții substanțiale” pentru transformarea șantierului într-un centru cu dublă utilizare: construcții de nave civile și producție pentru sectorul de apărare. „Preluarea şantierului naval falimentar din Mangalia de către Rheinmetall şi MSC ar deschide perspective pozitive pentru viitorul industriei navale şi de apărare din România (...). Rheinmetall AG analizează, în strânsă cooperare cu compania elveţiană MSC, realizarea unor investiţii substanţiale în acest amplasament şi transformarea şantierului într-un hub cu dublă utilizare, atât pentru construcţii navale militare, cât şi civile.” Ce ar însemna operațional: reluarea producției și extinderea portofoliului Planul descris nu se limitează la reluarea activității curente. Investitorii vizează inclusiv construcția a patru nave deja planificate, care ar urma să fie realizate de divizia Naval Systems a Rheinmetall , iar pe termen mai lung obiectivul este atragerea de programe industriale suplimentare, europene și globale. „Planul actual prevede ca reluarea activităţii şantierului să depăşească construirea a celor patru nave planificate în prezent (...). Ideea este de a dezvolta România într-un hub major european pentru construcţii navale.” În acest cadru, MSC ar urma să contribuie cu expertiza sa în logistică și lanțuri globale de aprovizionare, pentru a susține viabilitatea economică a proiectului. De ce contează economic: locuri de muncă și efecte în lanț la nivel local Reluarea activității la Mangalia este prezentată ca având potențialul de a genera „câteva mii” de locuri de muncă pe termen lung și venituri locale mai mari din taxe și contribuții. În plus, planurile includ dezvoltarea unui sistem de formare profesională duală și a unui centru de excelență și cercetare, care ar putea consolida competențele regionale în industria navală și de apărare. Context: șantier în insolvență și competiție pentru un investitor strategic Damen Shipyards Mangalia , compania care opera șantierul, a intrat în insolvență în 2024. Administratorul judiciar, Casa de Insolvenţă Transilvania (CITR), a indicat că se caută un investitor strategic și că a fost depus un plan de reorganizare către judecătorul-sindic. Economedia amintește că interes pentru șantier și-au manifestat anterior MSC și Rheinmetall, iar turcii de la Desan sunt, de asemenea, menționați ca potențiali interesați. Șantierul din Mangalia este descris ca având o suprafață de peste 1.000.000 de metri pătrați, fiind cel mai mare din România și unul dintre cele mai mari din Europa. Pentru moment, informația vizează o analiză a preluării și intenții de investiții; concretizarea tranzacției și pașii următori depind de evoluția procedurii și de deciziile părților implicate. [...]
STRABAG îşi extinde capacitatea pe segmentul feroviar din România prin preluarea BAWI Construction , o companie cu afaceri de 161 mil. lei în 2024, tranzacţie aflată încă în derulare procedurală, potrivit Ziarul Financiar . BAWI Construction este un furnizor de servicii complete pentru lucrări ce ţin de căi ferate. Compania a raportat în 2024 afaceri de 161 mil. lei şi un profit net de 26,6 mil. lei, conform datelor citate de ZF de pe mfinante.ro. Tranzacţia: confirmată, dar nefinalizată STRABAG a confirmat existenţa tranzacţiei, însă a precizat că procesul „rămâne supus anumitor etape procedurale şi contractuale” şi că va comunica ulterior, după finalizarea formalităţilor. „STRABAG este implicată într-o tranzacţie privind BAWI Construction din România. În această etapă, procesul rămâne însă supus anumitor etape procedurale şi contractuale. Vom comunica pe acest subiect după finalizarea tuturor formalităţilor relevante.” Cine este BAWI şi cum arată acţionariatul BAWI Construction a făcut parte din grupul german Wiebe şi are experienţă pe şantiere din România, dar şi din Ungaria, Bulgaria, Grecia, Germania şi alte pieţe, potrivit informaţiilor din articol. În acţionariat figurează, conform listafirme.ro (citat de ZF): Willke Holding – 56% Daniel Birşan – 22% Marco Alpert – 22% De ce contează: consolidare într-o piaţă împinsă de proiectele de infrastructură Miza operaţională a tranzacţiei este întărirea prezenţei STRABAG într-un segment – infrastructura feroviară – care se suprapune cu motorul de creştere al pieţei locale de construcţii, alimentat de proiecte de transport (drumuri, autostrăzi, modernizări de aeroporturi) finanţate prin PNRR şi alte programe europene, conform contextului prezentat. STRABAG este prezentă în România din 1991, cu sediul central în Bucureşti din 1994, şi activează în toate sectoarele de construcţii, cu accent pe infrastructură de transport, clădiri şi inginerie civilă, precum şi proiecte de mediu. Context: dimensiunea STRABAG pe piaţa locală ZF notează că STRABAG se află în topul celor mai mari constructori de pe piaţa românească, alături de jucători precum Spedition UMB, SA&PE Construct şi Tehnostrade (grupul controlat de Dorinel Umbrărescu) şi Construcţii Erbaşu. La nivel de activitate, STRABAG România a raportat pentru 2023 o creştere de 65% a volumului producţiei, de la 315,4 milioane euro în 2022 la 519,2 milioane euro în 2023, potrivit oficialilor companiei citaţi. Totodată, numărul de angajaţi a urcat cu 10%, de la 1.768 la 1.942 la finalul lui 2023. [...]
Achiziția Moltbook de către Meta ridică miza riscurilor de securitate și guvernanță a datelor pentru ecosistemul său de platforme, într-un moment în care compania își accelerează investițiile în inteligență artificială, potrivit unei analize publicate de TechRadar . Moltbook este descris ca o platformă socială creată inițial pentru ca agenți autonomi de inteligență artificială să „socializeze” și să interacționeze între ei, fără supraveghere umană directă. Tranzacția vine pe fondul direcției asumate de Mark Zuckerberg de a împinge Meta mai departe în zona AI, compania indicând deja că intenționează să crească semnificativ cheltuielile pentru inițiative de inteligență artificială în acest an, cu obiectivul de a concura mai direct cu rivali precum OpenAI și Google. Un element operațional important menționat în material este că echipa Moltbook ar urma să se mute în „ Superintelligence labs ” ale Meta, alături de cercetători care lucrează la sisteme AI avansate. Totuși, Meta nu a precizat ce proiecte va primi această echipă, iar lipsa de detalii alimentează întrebările privind implicațiile pentru datele utilizatorilor de pe platformele principale ale companiei, inclusiv Facebook, Instagram și WhatsApp. De ce Moltbook este diferit și unde apar riscurile Platforma a fost creată de OpenClaw, organizația din spatele Moltbot, un cadru open-source pentru agenți autonomi care pot acționa în numele utilizatorului și pot executa sarcini independent (de exemplu: gestionare de fișiere, trimitere de mesaje, rulare de scripturi, interacțiune cu aplicații). Moltbook a fost construit ca „platformă complementară” pentru Moltbot, dar cu o diferență esențială: nu este un instrument pentru oameni, ci o rețea socială pentru agenți AI. Analiza compară conceptul cu o rețea de tip Reddit, dar populată de mașini, unde agenții pot posta, comenta și interacționa între ei. În acest tip de mediu, avertizează materialul, agenții ar putea, teoretic, să facă schimb de instrucțiuni malițioase sau să distribuie „prompts” compromise, ceea ce ar putea deschide canale pentru atacuri de tip „prompt injection” (manipularea instrucțiunilor către un model AI) sau scurgeri indirecte de date, dacă nu există guvernanță și controale de infrastructură solide. Contextul Meta: date multe, toleranță mică la erori Punctul sensibil, din perspectiva impactului asupra utilizatorilor și a companiilor care depind de platformele Meta, este că grupul deține deja volume foarte mari de date personale. În acest context, integrarea unei tehnologii percepute de unii experți drept potențial risc de securitate atrage o atenție sporită, mai ales pe fondul criticilor mai largi privind guvernanța confidențialității în proiectele AI și al problemelor recurente de securitate de pe platforme (inclusiv campanii de phishing și vulnerabilități de cont). Materialul amintește și controverse anterioare, precum cazul Onavo Protect VPN, unde Meta a fost scrutinată pentru presupusa monitorizare a activității utilizatorilor pe aplicații rivale (Snapchat, Amazon și YouTube) între 2016 și 2019, inclusiv prin interceptarea unor date criptate fără consimțământ clar, pentru avantaje competitive. Deși nu este confirmat un proces, acest istoric contribuie la percepția de risc atunci când Meta cumpără tehnologii emergente. Ce urmează: integrare în produse sau absorbție de talent În acest moment, nu este clar cum va integra Meta Moltbook în strategia sa AI. TechRadar descrie un tipar „buy-and-absorb” (cumpără și absoarbe), în care Meta achiziționează o companie, închide platforma independentă și integrează tehnologia, datele sau echipa în produsele sale (Facebook, Instagram, WhatsApp) ori în zona de cercetare AI. Scenariile avansate în analiză includ: folosirea echipei Moltbook pentru dezvoltarea de sisteme bazate pe agenți în divizia de cercetare AI; incorporarea unor elemente ale platformei în viitoare instrumente AI, dar numai după îmbunătățiri semnificative de securitate și guvernanță. Pentru utilizatori și pentru piață, miza imediată rămâne aceeași: dacă și când tehnologia ajunge să fie conectată la date din lumea reală, întrebarea centrală este ce garanții și controale va introduce Meta înainte de orice integrare. [...]
Un investitor american a preluat controlul operatorului Castelului Bran , după ce o entitate din grupul Ad Populum a cumpărat pachetul majoritar din Compania de Administrare a Domeniului Bran (CADB), potrivit Profit . Tranzacția mută centrul de decizie operațional și financiar al uneia dintre cele mai profitabile destinații turistice din România către un grup specializat în „entertainment” și produse de colecție. Firma VT Bran, înființată de o companie americană din grupul Ad Populum, a preluat 80% din părțile sociale ale CADB. Restul participațiilor rămân la moștenitorii castelului, iar compania Bran Capital Beteiligungs și-a pierdut calitatea de asociat. Ce se schimbă în control și administrare După transferul de părți sociale, administrarea CADB a fost preluată de Steven Bieg, directorul financiar al Ad Populum. Totodată, a fost încheiat un contract de superficie cu moștenitorii Castelului Bran, în calitate de coproprietari (superficia este un drept real care permite folosirea/construirea pe terenul altuia, în baza unui contract). Imediat după achiziție, grupul a început o campanie de recrutare în România pentru activitățile de administrare zilnică a castelului, inclusiv: vânzări de bilete; coordonarea personalului; mentenanță; organizarea de evenimente; raportare financiară; dezvoltarea echipei (ghizi turistici, personal comercial și administrativ). Reprezentanții Ad Populum nu au răspuns solicitărilor Profit privind strategia de operare până la publicarea articolului. Context: tranzacția vine după o dispută de arbitraj în SUA Tranzacția dintre asociații CADB și o entitate a grupului Ad Populum a avut loc la câteva luni după finalizarea unei dispute la „cea mai mare curte de arbitraj din lume”, în SUA, în urma căreia compania românească a fost transferată integral moștenitorilor Principesei Ileana a României. Înainte de tranzacție, Profit arăta că acționariatul CADB era împărțit între Dominic Habsburg Lothringen și alți moștenitori, alături de Bran Capital Beteiligungs. După achiziția pachetului majoritar, structura menționată de publicație indică: VT Bran: 80%; Dominic Habsburg Lothringen: 6,67%; Alexandra Ferch: 2,67%; Georg Holzhausen: 2%; Johann Holzhausen: 2%; Anton Sandhofer: 1,67%; Andrea Alexandra Sandhofer: 1,67%; Elisabeth Viktoria Sandhofer: 1,66%; Margareta Sandhofer: 1,66%. De ce contează economic: un operator cu profit record CADB a raportat pentru 2024 (ultimul an menționat) o cifră de afaceri de 12,4 milioane euro (aprox. 62 milioane lei) și un profit de circa 6 milioane euro (aprox. 30 milioane lei), rezultat descris ca record în istoricul companiei. În acest context, schimbarea controlului la nivelul operatorului poate influența direct politica de investiții, modul de monetizare (bilete, evenimente) și organizarea operațională. Cine este cumpărătorul Joel Weinshanker controlează grupul Ad Populum, un conglomerat axat pe produse de divertisment, obiecte de colecție, costume, jocuri și branduri de lifestyle. Weinshanker este cunoscut și ca administrator al Graceland, casa lui Elvis Presley din Memphis, unde gestionează turismul, licențierea și evenimentele în numele familiei Presley. Profit notează că Ad Populum s-a extins prin achiziții, inclusiv: cumpărarea Enesco (2023), producător de obiecte decorative și cadouri; preluarea activelor Diamond Comic Distributors (2025), împreună cu Universal Distribution, într-un context de faliment al companiei. [...]
Portul Constanța a preluat operatorul Portului Internațional Liber Giurgiulești, într-o tranzacție care mută un activ logistic-cheie din Republica Moldova sub controlul unei autorități portuare românești cu capital majoritar de stat , potrivit Raiffeisen Bank România . Achiziția vizează ICS Danube Logistics SRL (Danube Logistics), compania care operează Portul Internațional Liber Giurgiulești (PILG), și a fost realizată de CNAPM SA Constanța . Raiffeisen Bank România a avut rolul de consultant financiar exclusiv pentru Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) , vânzătorul activului. Din perspectiva impactului economic și operațional, tranzacția este relevantă prin integrarea unui nod logistic major pentru comerțul Republicii Moldova într-o rețea portuară românească, cu efecte potențiale asupra fluxurilor regionale de mărfuri la Marea Neagră și pe Dunăre. Calendarul tranzacției și părțile implicate Contractul de vânzare-cumpărare pentru 100% din acțiuni a fost semnat la finalul anului 2025, iar aprobarea tranzacției a fost anunțată de Portul Constanța la 12 februarie 2026. Finalizarea a avut loc la sfârșitul lunii aprilie 2026. În comunicat, Raiffeisen evidențiază că mandatul a fost derulat printr-un proces de vânzare „global și competitiv”. George Mucibabici Jr., Head of Investment Banking, Raiffeisen Bank România, a descris tranzacția drept una „de referință” atât pentru BERD, cât și pentru statul român. „Aceasta este o tranzacție de referință, atât pentru BERD (prima dezinvestire integrală a unei companii din portofoliul instituției), cât și pentru Statul Român (prima investiție strategică importantă în afara granițelor României).” De ce contează: control și investiții într-un port care gestionează majoritatea comerțului maritim al Moldovei PILG este prezentat ca „principala poartă maritimă a Moldovei”, gestionând peste 70% din comerțul maritim al țării și având o poziție regională puternică. În acest context, schimbarea acționariatului către CNAPM SA Constanța aduce, conform sursei, capital și expertiză operațională. Portul Constanța are un plan strategic axat pe: modernizarea infrastructurii PILG; extinderea capacității prin noi dane și dezvoltări de terenuri; diversificarea serviciilor; integrarea portului în rețeaua comercială a Mării Negre. Pe termen lung, CNAPM SA Constanța se angajează la investiții pentru extinderea capacității și îmbunătățirea infrastructurii, cu obiectivul de a consolida poziția în bazinul Mării Negre și al Dunării, ceea ce ar urma să susțină competitivitatea portului, reziliența logistică a Republicii Moldova și conectivitatea comercială regională. „Finalizarea cu succes a tranzacției marchează un moment important, BERD finalizând ieșirea din PILG prin vânzarea către Portul Constanța, aducând un acționariat puternic pe termen lung și consolidând legăturile comerciale dintre Moldova, România și regiunea extinsă.” [...]
Romgaz a ajuns la un acord de principiu pentru cumpărarea Azomureș , iar tranzacția ar urma să lege direct gazele din Marea Neagră de producția internă de îngrășăminte , cu miză pe repornirea unei capacități industriale-cheie și pe reducerea volatilității costurilor pentru agricultură, potrivit G4Media . Premierul interimar Ilie Bolojan a spus că una dintre „negocierile importante din ultimele luni” a vizat „salvarea” combinatului de îngrășăminte din Târgu Mureș prin preluarea de către compania de stat Romgaz. În viziunea sa, mutarea este un pas pentru „a reporni industria de îngrășăminte chimice din România”, considerată esențială pentru agricultură și economie. Legătura cu gazele din Marea Neagră și impactul economic invocat Bolojan a afirmat că Romgaz va folosi drept materie primă gaze naturale din Marea Neagră, proiect în care compania cu capital de stat are o participație de 50%, alături de OMV Petrom . El a susținut că „valorificarea” gazului în interesul economiei românești se poate face mai bine prin procesarea lui în industria națională, „începând de anul viitor”. În postarea citată de publicație, premierul interimar a indicat trei efecte urmărite prin producția internă de îngrășăminte: „mai multă independență economică”; „prețuri mai stabile pentru fermieri”; „salvarea și protejarea locurilor de muncă” din centrul țării. Calendar și condiții: 3–4 luni pentru finalizare, după aprobări Potrivit lui Bolojan, acordul de principiu dintre Romgaz și Azomureș ar însemna menținerea în funcțiune a „celei mai mari capacități industriale din acest domeniu”, iar preluarea efectivă ar urma să se facă în următoarele 3–4 luni, după obținerea tuturor aprobărilor necesare. El a mai declarat că, pentru Guvern, procesarea gazului din Marea Neagră în industriile naționale a fost o prioritate în ultimele luni și a mulțumit conducerii Romgaz pentru modul în care a derulat negocierile. [...]
