Știri
Știri din categoria Fuziuni și achiziții
Un investitor american a preluat controlul operatorului Castelului Bran, după ce o entitate din grupul Ad Populum a cumpărat pachetul majoritar din Compania de Administrare a Domeniului Bran (CADB), potrivit Profit. Tranzacția mută centrul de decizie operațional și financiar al uneia dintre cele mai profitabile destinații turistice din România către un grup specializat în „entertainment” și produse de colecție.
Firma VT Bran, înființată de o companie americană din grupul Ad Populum, a preluat 80% din părțile sociale ale CADB. Restul participațiilor rămân la moștenitorii castelului, iar compania Bran Capital Beteiligungs și-a pierdut calitatea de asociat.
După transferul de părți sociale, administrarea CADB a fost preluată de Steven Bieg, directorul financiar al Ad Populum. Totodată, a fost încheiat un contract de superficie cu moștenitorii Castelului Bran, în calitate de coproprietari (superficia este un drept real care permite folosirea/construirea pe terenul altuia, în baza unui contract).
Imediat după achiziție, grupul a început o campanie de recrutare în România pentru activitățile de administrare zilnică a castelului, inclusiv:
Reprezentanții Ad Populum nu au răspuns solicitărilor Profit privind strategia de operare până la publicarea articolului.
Tranzacția dintre asociații CADB și o entitate a grupului Ad Populum a avut loc la câteva luni după finalizarea unei dispute la „cea mai mare curte de arbitraj din lume”, în SUA, în urma căreia compania românească a fost transferată integral moștenitorilor Principesei Ileana a României.
Înainte de tranzacție, Profit arăta că acționariatul CADB era împărțit între Dominic Habsburg Lothringen și alți moștenitori, alături de Bran Capital Beteiligungs. După achiziția pachetului majoritar, structura menționată de publicație indică:
CADB a raportat pentru 2024 (ultimul an menționat) o cifră de afaceri de 12,4 milioane euro (aprox. 62 milioane lei) și un profit de circa 6 milioane euro (aprox. 30 milioane lei), rezultat descris ca record în istoricul companiei. În acest context, schimbarea controlului la nivelul operatorului poate influența direct politica de investiții, modul de monetizare (bilete, evenimente) și organizarea operațională.
Joel Weinshanker controlează grupul Ad Populum, un conglomerat axat pe produse de divertisment, obiecte de colecție, costume, jocuri și branduri de lifestyle. Weinshanker este cunoscut și ca administrator al Graceland, casa lui Elvis Presley din Memphis, unde gestionează turismul, licențierea și evenimentele în numele familiei Presley.
Profit notează că Ad Populum s-a extins prin achiziții, inclusiv:
Recomandate
STRABAG îşi extinde capacitatea pe segmentul feroviar din România prin preluarea BAWI Construction , o companie cu afaceri de 161 mil. lei în 2024, tranzacţie aflată încă în derulare procedurală, potrivit Ziarul Financiar . BAWI Construction este un furnizor de servicii complete pentru lucrări ce ţin de căi ferate. Compania a raportat în 2024 afaceri de 161 mil. lei şi un profit net de 26,6 mil. lei, conform datelor citate de ZF de pe mfinante.ro. Tranzacţia: confirmată, dar nefinalizată STRABAG a confirmat existenţa tranzacţiei, însă a precizat că procesul „rămâne supus anumitor etape procedurale şi contractuale” şi că va comunica ulterior, după finalizarea formalităţilor. „STRABAG este implicată într-o tranzacţie privind BAWI Construction din România. În această etapă, procesul rămâne însă supus anumitor etape procedurale şi contractuale. Vom comunica pe acest subiect după finalizarea tuturor formalităţilor relevante.” Cine este BAWI şi cum arată acţionariatul BAWI Construction a făcut parte din grupul german Wiebe şi are experienţă pe şantiere din România, dar şi din Ungaria, Bulgaria, Grecia, Germania şi alte pieţe, potrivit informaţiilor din articol. În acţionariat figurează, conform listafirme.ro (citat de ZF): Willke Holding – 56% Daniel Birşan – 22% Marco Alpert – 22% De ce contează: consolidare într-o piaţă împinsă de proiectele de infrastructură Miza operaţională a tranzacţiei este întărirea prezenţei STRABAG într-un segment – infrastructura feroviară – care se suprapune cu motorul de creştere al pieţei locale de construcţii, alimentat de proiecte de transport (drumuri, autostrăzi, modernizări de aeroporturi) finanţate prin PNRR şi alte programe europene, conform contextului prezentat. STRABAG este prezentă în România din 1991, cu sediul central în Bucureşti din 1994, şi activează în toate sectoarele de construcţii, cu accent pe infrastructură de transport, clădiri şi inginerie civilă, precum şi proiecte de mediu. Context: dimensiunea STRABAG pe piaţa locală ZF notează că STRABAG se află în topul celor mai mari constructori de pe piaţa românească, alături de jucători precum Spedition UMB, SA&PE Construct şi Tehnostrade (grupul controlat de Dorinel Umbrărescu) şi Construcţii Erbaşu. La nivel de activitate, STRABAG România a raportat pentru 2023 o creştere de 65% a volumului producţiei, de la 315,4 milioane euro în 2022 la 519,2 milioane euro în 2023, potrivit oficialilor companiei citaţi. Totodată, numărul de angajaţi a urcat cu 10%, de la 1.768 la 1.942 la finalul lui 2023. [...]
Achiziția Moltbook de către Meta ridică miza riscurilor de securitate și guvernanță a datelor pentru ecosistemul său de platforme, într-un moment în care compania își accelerează investițiile în inteligență artificială, potrivit unei analize publicate de TechRadar . Moltbook este descris ca o platformă socială creată inițial pentru ca agenți autonomi de inteligență artificială să „socializeze” și să interacționeze între ei, fără supraveghere umană directă. Tranzacția vine pe fondul direcției asumate de Mark Zuckerberg de a împinge Meta mai departe în zona AI, compania indicând deja că intenționează să crească semnificativ cheltuielile pentru inițiative de inteligență artificială în acest an, cu obiectivul de a concura mai direct cu rivali precum OpenAI și Google. Un element operațional important menționat în material este că echipa Moltbook ar urma să se mute în „ Superintelligence labs ” ale Meta, alături de cercetători care lucrează la sisteme AI avansate. Totuși, Meta nu a precizat ce proiecte va primi această echipă, iar lipsa de detalii alimentează întrebările privind implicațiile pentru datele utilizatorilor de pe platformele principale ale companiei, inclusiv Facebook, Instagram și WhatsApp. De ce Moltbook este diferit și unde apar riscurile Platforma a fost creată de OpenClaw, organizația din spatele Moltbot, un cadru open-source pentru agenți autonomi care pot acționa în numele utilizatorului și pot executa sarcini independent (de exemplu: gestionare de fișiere, trimitere de mesaje, rulare de scripturi, interacțiune cu aplicații). Moltbook a fost construit ca „platformă complementară” pentru Moltbot, dar cu o diferență esențială: nu este un instrument pentru oameni, ci o rețea socială pentru agenți AI. Analiza compară conceptul cu o rețea de tip Reddit, dar populată de mașini, unde agenții pot posta, comenta și interacționa între ei. În acest tip de mediu, avertizează materialul, agenții ar putea, teoretic, să facă schimb de instrucțiuni malițioase sau să distribuie „prompts” compromise, ceea ce ar putea deschide canale pentru atacuri de tip „prompt injection” (manipularea instrucțiunilor către un model AI) sau scurgeri indirecte de date, dacă nu există guvernanță și controale de infrastructură solide. Contextul Meta: date multe, toleranță mică la erori Punctul sensibil, din perspectiva impactului asupra utilizatorilor și a companiilor care depind de platformele Meta, este că grupul deține deja volume foarte mari de date personale. În acest context, integrarea unei tehnologii percepute de unii experți drept potențial risc de securitate atrage o atenție sporită, mai ales pe fondul criticilor mai largi privind guvernanța confidențialității în proiectele AI și al problemelor recurente de securitate de pe platforme (inclusiv campanii de phishing și vulnerabilități de cont). Materialul amintește și controverse anterioare, precum cazul Onavo Protect VPN, unde Meta a fost scrutinată pentru presupusa monitorizare a activității utilizatorilor pe aplicații rivale (Snapchat, Amazon și YouTube) între 2016 și 2019, inclusiv prin interceptarea unor date criptate fără consimțământ clar, pentru avantaje competitive. Deși nu este confirmat un proces, acest istoric contribuie la percepția de risc atunci când Meta cumpără tehnologii emergente. Ce urmează: integrare în produse sau absorbție de talent În acest moment, nu este clar cum va integra Meta Moltbook în strategia sa AI. TechRadar descrie un tipar „buy-and-absorb” (cumpără și absoarbe), în care Meta achiziționează o companie, închide platforma independentă și integrează tehnologia, datele sau echipa în produsele sale (Facebook, Instagram, WhatsApp) ori în zona de cercetare AI. Scenariile avansate în analiză includ: folosirea echipei Moltbook pentru dezvoltarea de sisteme bazate pe agenți în divizia de cercetare AI; incorporarea unor elemente ale platformei în viitoare instrumente AI, dar numai după îmbunătățiri semnificative de securitate și guvernanță. Pentru utilizatori și pentru piață, miza imediată rămâne aceeași: dacă și când tehnologia ajunge să fie conectată la date din lumea reală, întrebarea centrală este ce garanții și controale va introduce Meta înainte de orice integrare. [...]
Portul Constanța a preluat operatorul Portului Internațional Liber Giurgiulești, într-o tranzacție care mută un activ logistic-cheie din Republica Moldova sub controlul unei autorități portuare românești cu capital majoritar de stat , potrivit Raiffeisen Bank România . Achiziția vizează ICS Danube Logistics SRL (Danube Logistics), compania care operează Portul Internațional Liber Giurgiulești (PILG), și a fost realizată de CNAPM SA Constanța . Raiffeisen Bank România a avut rolul de consultant financiar exclusiv pentru Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) , vânzătorul activului. Din perspectiva impactului economic și operațional, tranzacția este relevantă prin integrarea unui nod logistic major pentru comerțul Republicii Moldova într-o rețea portuară românească, cu efecte potențiale asupra fluxurilor regionale de mărfuri la Marea Neagră și pe Dunăre. Calendarul tranzacției și părțile implicate Contractul de vânzare-cumpărare pentru 100% din acțiuni a fost semnat la finalul anului 2025, iar aprobarea tranzacției a fost anunțată de Portul Constanța la 12 februarie 2026. Finalizarea a avut loc la sfârșitul lunii aprilie 2026. În comunicat, Raiffeisen evidențiază că mandatul a fost derulat printr-un proces de vânzare „global și competitiv”. George Mucibabici Jr., Head of Investment Banking, Raiffeisen Bank România, a descris tranzacția drept una „de referință” atât pentru BERD, cât și pentru statul român. „Aceasta este o tranzacție de referință, atât pentru BERD (prima dezinvestire integrală a unei companii din portofoliul instituției), cât și pentru Statul Român (prima investiție strategică importantă în afara granițelor României).” De ce contează: control și investiții într-un port care gestionează majoritatea comerțului maritim al Moldovei PILG este prezentat ca „principala poartă maritimă a Moldovei”, gestionând peste 70% din comerțul maritim al țării și având o poziție regională puternică. În acest context, schimbarea acționariatului către CNAPM SA Constanța aduce, conform sursei, capital și expertiză operațională. Portul Constanța are un plan strategic axat pe: modernizarea infrastructurii PILG; extinderea capacității prin noi dane și dezvoltări de terenuri; diversificarea serviciilor; integrarea portului în rețeaua comercială a Mării Negre. Pe termen lung, CNAPM SA Constanța se angajează la investiții pentru extinderea capacității și îmbunătățirea infrastructurii, cu obiectivul de a consolida poziția în bazinul Mării Negre și al Dunării, ceea ce ar urma să susțină competitivitatea portului, reziliența logistică a Republicii Moldova și conectivitatea comercială regională. „Finalizarea cu succes a tranzacției marchează un moment important, BERD finalizând ieșirea din PILG prin vânzarea către Portul Constanța, aducând un acționariat puternic pe termen lung și consolidând legăturile comerciale dintre Moldova, România și regiunea extinsă.” [...]
Romgaz a ajuns la un acord de principiu pentru cumpărarea Azomureș , iar tranzacția ar urma să lege direct gazele din Marea Neagră de producția internă de îngrășăminte , cu miză pe repornirea unei capacități industriale-cheie și pe reducerea volatilității costurilor pentru agricultură, potrivit G4Media . Premierul interimar Ilie Bolojan a spus că una dintre „negocierile importante din ultimele luni” a vizat „salvarea” combinatului de îngrășăminte din Târgu Mureș prin preluarea de către compania de stat Romgaz. În viziunea sa, mutarea este un pas pentru „a reporni industria de îngrășăminte chimice din România”, considerată esențială pentru agricultură și economie. Legătura cu gazele din Marea Neagră și impactul economic invocat Bolojan a afirmat că Romgaz va folosi drept materie primă gaze naturale din Marea Neagră, proiect în care compania cu capital de stat are o participație de 50%, alături de OMV Petrom . El a susținut că „valorificarea” gazului în interesul economiei românești se poate face mai bine prin procesarea lui în industria națională, „începând de anul viitor”. În postarea citată de publicație, premierul interimar a indicat trei efecte urmărite prin producția internă de îngrășăminte: „mai multă independență economică”; „prețuri mai stabile pentru fermieri”; „salvarea și protejarea locurilor de muncă” din centrul țării. Calendar și condiții: 3–4 luni pentru finalizare, după aprobări Potrivit lui Bolojan, acordul de principiu dintre Romgaz și Azomureș ar însemna menținerea în funcțiune a „celei mai mari capacități industriale din acest domeniu”, iar preluarea efectivă ar urma să se facă în următoarele 3–4 luni, după obținerea tuturor aprobărilor necesare. El a mai declarat că, pentru Guvern, procesarea gazului din Marea Neagră în industriile naționale a fost o prioritate în ultimele luni și a mulțumit conducerii Romgaz pentru modul în care a derulat negocierile. [...]
Romgaz estimează că poate semna până la final de mai preluarea operațiunilor Azomureș , o tranzacție care ar putea debloca repornirea singurului combinat din România care produce îngrășăminte pentru agricultură, într-un moment în care o mare parte din personal se află în șomaj tehnic, potrivit Agerpres . Romgaz a anunțat că a ajuns la un „acord de principiu” cu Azomureș privind principalii termeni comerciali ai tranzacției de preluare a activității operaționale a combinatului prin transfer de afacere (preluarea unei activități funcționale, cu elementele necesare continuării ei). Acordul acoperă structura tranzacției, prețul și mecanismele comerciale aplicabile între semnarea contractului și finalizarea efectivă a tranzacției, informația fiind transmisă Bursei de la București. Calendarul tranzacției și pașii rămași Compania estimează că finalizarea negocierilor și obținerea avizului Consiliului de Administrație pentru semnarea contractului vor avea loc cel mai târziu până la finalul lunii mai 2026. Finalizarea negocierilor este indicată, de asemenea, ca fiind așteptată până la finalul acestei luni. În ultimul an, Azomureș (deținut de grupul elvețian Ameropa ) a purtat discuții continue cu Romgaz privind o posibilă achiziție a platformei industriale de la Târgu Mureș. Miza operațională: activitatea combinatului și locurile de muncă Liderul Sindicatului „Alternativa 2002” din cadrul Azomureș, Emil Almășan, a declarat recent că aproximativ 800 de angajați din totalul de 921 se află în șomaj tehnic. În acest context, sindicaliștii au cerut reluarea activității platformei sau o soluție care să protejeze locurile de muncă. Azomureș este prezentat ca singurul combinat din România care produce îngrășăminte pentru agricultură, ceea ce face ca o eventuală preluare a operațiunilor să aibă implicații directe pentru continuitatea producției și pentru forța de muncă. Context: profilul Romgaz SNGN Romgaz SA este cel mai mare producător și principal furnizor de gaze naturale din România, listat la Bursa de Valori București, cu statul român ca acționar principal (70%). În 2013, compania și-a extins activitatea prin asimilarea centralei termoelectrice de la Iernut, devenind și producător, respectiv furnizor de energie electrică. [...]
Romgaz a ajuns la un acord de principiu pentru preluarea Azomureș , o mișcare care poate lega viitoarea producție de gaze din Marea Neagră de relansarea producției interne de îngrășăminte, potrivit Economedia . Tranzacția ar urma să fie semnată după finalizarea negocierilor și aprobarea Consiliului de Administrație al Romgaz, cel târziu până la finalul lunii mai 2026. Romgaz, producător național de gaze controlat de stat, negociază preluarea combinatului chimic Azomureș de la grupul Ameropa. Companiile nu au făcut public prețul, deși acesta a fost elementul care a întârziat discuțiile în ultimele luni, conform aceleiași surse. Ce include acordul și care este calendarul Acordul de principiu anunțat de Romgaz acoperă, potrivit companiei, elemente cheie ale tranzacției: structura tranzacției; prețul; mecanismele comerciale pentru perioada dintre semnarea contractului și finalizarea efectivă a tranzacției. „Părțile vor continua demersurile necesare pentru finalizarea negocierilor în vederea semnării unui contract aferent tranzacției, pe baza termenilor agreați în principiu.” Romgaz estimează că finalizarea negocierilor și obținerea avizului Consiliului de Administrație pentru semnarea contractului vor avea loc cel mai târziu până la finalul lunii mai 2026. De ce contează: gazul, costul îngrășămintelor și miza industrială Miza economică a tranzacției este legată de accesul la gaze și de costul producției de îngrășăminte. În industria chimică, gazul este o componentă esențială: 70% din costul îngrășămintelor este dat de gaz, potrivit informațiilor citate de Economedia. În paralel, Romgaz urmează să demareze în 2027 producția de gaze în Marea Neagră, în parteneriat cu OMV Petrom, ceea ce ar putea oferi României cantități semnificative de gaze disponibile pentru industrie printr-un producător de stat. Context: prețul a blocat discuțiile, iar Azomureș a început disponibilizări Negocierile au întârziat pentru că părțile nu s-au înțeles asupra prețului de vânzare. În acest context, Azomureș a declanșat disponibilizări și a suspendat contracte de mentenanță, invocând „incertitudini” din partea Romgaz. Ulterior, Romgaz a reacționat, invocând prețul achiziției și susținând că nu poate accepta „orice preț” pentru o astfel de tranzacție, iar anunțul Azomureș despre șomaj tehnic „nu duce la sensibilizare”, potrivit sursei. Pentru detalii despre disputa privind evaluarea activului, Economedia a relatat anterior pe acest subiect în articolul despre „prețul, mărul discordiei” dintre părți. Ce preia Romgaz: singurul producător major de îngrășăminte rămas în România Azomureș este principalul producător de îngrășăminte chimice pentru agricultură din România și singurul producător major rămas în funcțiune, parte din grupul elvețian Ameropa din 2012. Platforma industrială este în Târgu Mureș, pe 100 de hectare, și include instalații pentru îngrășăminte (NPK, azotat de amoniu, nitrocalcar, uree granulată) și produse industriale (melamină, uree tehnică, apă amoniacală, acid azotic și altele). Capacitatea anuală de producție este de 1,8 milioane de tone, iar 75% din producție este livrată pe piața locală, către distribuitori din România. Exporturile pot viza piețe regionale precum Serbia, Ungaria, Bulgaria și Ucraina, potrivit informațiilor din articol. În România mai există alte șase fabrici de îngrășăminte care au aparținut anterior InterAgro, dar sunt nefuncționale; trei au fost cumpărate de Eusebiu Guțu (Pambac Bacău) fără a fi operaționalizate, iar alte trei sunt la vânzare prin lichidatorul judiciar, conform Economedia. [...]
