Știri
Știri din categoria Fuziuni și achiziții
Lion’s Head e aproape să preia P3 Bucharest A1, o tranzacție de circa 250 milioane euro (aprox. 1,25 miliarde lei) care ar redesena ierarhia proprietarilor de spații logistice și ar scoate GIC din România, potrivit Profit. Următorul pas este notificarea tranzacției la Consiliul Concurenței, pentru validare.
Miza operațională și de piață este dublă: pe de o parte, Lion’s Head ar urma să urce pe locul 3 între cei mai mari proprietari de spații industrial-logistice; pe de altă parte, tranzacția readuce în prim-plan rolul Consiliului Concurenței, după ce anul trecut instituția a respins achiziția P3 de către CTP, invocând restricții anti-monopol.
În scenariul în care CTP ar fi cumpărat P3 Bucharest A1, portofoliul dezvoltatorului ar fi ajuns la „peste 3,3 milioane” (unitatea nu este precizată în textul sursă) și ar fi fost aproape de pragul de 50% din piața românească de spații industrial/logistice, estimată la aproximativ 7,9 milioane metri pătrați.
Activul vizat este P3 Bucharest A1, un parc logistic lângă București, cu acces la autostrada A1. Conform informațiilor citate de Profit, pachetul include:
În contabilitatea P3, parcul este evaluat la circa 300 milioane euro (aprox. 1,5 miliarde lei) și generează anual venituri din chirii de circa 23 milioane euro (aprox. 115 milioane lei), de la clienți precum Carrefour, eMAG, Altex, Gebrüder Weiss, Interbrands, Elit și Agricover.
În noua rundă a procesului de vânzare, interesul ar fi rămas la doi jucători: WDP și Lion’s Head, iar Lion’s Head ar fi fost selectat pentru etapa finală, care presupune prezentarea tranzacției la Consiliul Concurenței.
Ținta P3 este ca până la finalul anului să finalizeze vânzarea și să iasă de pe piața locală, potrivit surselor Profit. Vânzătorul este P3, companie controlată integral de fondul suveran GIC (Singapore), care a cumpărat platforma internațională P3 în 2016 pentru 2,4 miliarde euro – tranzacție descrisă ca fiind cea mai mare din real-estate în Europa la acel moment.
Pe fundal, segmentul industrial-logistic rămâne cel mai activ la nivel de tranzacții mari. Profit citează date Cushman & Wakefield Echinox, potrivit cărora cererea pentru spații industriale și logistice a crescut cu 51% în 2025, la 1,275 milioane metri pătrați, cu 60% cerere nouă. Bucureștiul a concentrat 75% din suprafața închiriată, iar pe locul doi s-a situat Timișoara (77.100 mp).
Recomandate
Preluarea Șantierului Naval Mangalia de către Rheinmetall și MSC intră în linie dreaptă doar după avizele CEID și Consiliului Concurenței , condiții obligatorii pentru închiderea tranzacției de 138 de milioane de euro (aprox. 690 milioane lei), potrivit Mediafax . Damen Shipyards Mangalia a fost adjudecat în licitația organizată pe 9 octombrie de lichidatorul judiciar CITR, către Rheinmetall Real Estate România SRL. Tranzacția urmează să fie finalizată în „următoarele săptămâni”, după obținerea avizelor din zona concurenței și a investițiilor străine, conform comunicatului companiei transmis ulterior solicitării Mediafax. Ce se cumpără și ce planuri sunt anunțate pentru șantier Rheinmetall afirmă că șantierul va fi organizat ca un centru „cu dublă utilizare”, pentru construcții navale civile și militare, cu sectoare și zone de securitate distincte. În comunicat, compania indică și rolul operațional pe care îl vede pentru Mangalia în portofoliul său regional. „Prin această preluare, planificăm o extindere amplă și modernizarea șantierului. Ne propunem să dezvoltăm infrastructura existentă, să îmbunătățim condițiile de producție și să adaptăm capacitățile la cerințele viitoare.” Pentru divizia Naval Systems, șantierul ar urma să aibă un rol esențial în construcția celor patru nave militare contractate de Guvernul României, potrivit companiei: două nave de patrulare maritimă de larg, cu lungimea de 96 de metri; două nave de sprijin pentru scafandri, cu lungimea de 43 de metri. Rheinmetall mai susține că amplasamentul va funcționa și ca hub pentru alte proiecte de construcții navale militare, în perspectiva unor proiecte viitoare în Europa de Sud-Est. Filtrul de reglementare: CEID, Consiliul Concurenței și, posibil, Comisia Europeană Finalizarea depinde de două avize obligatorii: de la Comisia de Examinare a Investițiilor Directe (CEID) și de la Consiliul Concurenței. Mediafax notează că, săptămâna trecută, cele două instituții nu fuseseră încă notificate oficial de câștigătorul licitației, potrivit surselor publicației. În cazul CEID, analiza se aplică investițiilor notificate de peste 5 milioane de euro (prag majorat de la 2 milioane de euro, în luna martie), iar comisia funcționează sub umbrela Cancelariei Premierului. În anumite situații, procesul poate implica și Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT), menționează articolul, cu exemplul acordului dintre E.On Energie România și grupul ungar MVM. Separat, Consiliul Concurenței verifică dacă tranzacția ar putea afecta mediul concurențial, în contextul în care grupul german deține deja active și are producție în România, potrivit informațiilor Mediafax. Teoretic, în funcție de cifra de afaceri a entităților implicate, analiza poate fi preluată de Comisia Europeană. Context: acționariat și prezența Rheinmetall în România Damen Shipyards Mangalia este deținut de Damen Holding (49%), în timp ce Ministerul Economiei deține pachetul de control (51%). Totodată, acționarii companiei Șantierul Naval 2 Mai (unde statul, prin Ministerul Economiei, deține 93,88%) au fost convocați la Adunarea Generală Ordinară din 16 noiembrie, pentru a fi informați privind vânzarea prin licitație publică, „în bloc”, a activului funcțional „Șantierul Naval Mangalia”. Rheinmetall este prezent în România din 2024, prin Rheinmetall Automecanica, cu sediul la Mediaș, mai arată sursa. [...]
Preluarea NIS Petrol, operatorul celor 19 benzinării Gazprom din România, de către Argenta SRL schimbă controlul asupra rețelei, dar tranzacția nu este încă închisă, deoarece nu au fost obținute toate aprobările de reglementare , potrivit Economedia , care citează o decizie a Consiliului Concurenței. Argenta SRL, firmă românească de construcții metalice, este deținută de oamenii de afaceri Adrian Crețoiu (60%) și Iulian Stanciu, fostul șef al eMAG (40%). Consiliul Concurenței a aprobat tranzacția, însă finalizarea ei depinde de încheierea tuturor procedurilor de autorizare. „Tranzacția este condiționată de finalizarea procedurilor de aprobare din partea autorităților de reglementare. La data prezentei, aprobările necesare nu au fost obținute în totalitate, prin urmare, tranzacția nu a fost finalizată”, a declarat Adrian Crețoiu, președinte board Argenta SRL. Ce se preia, concret: rețeaua de 19 stații și active upstream NIS Petrol operează o rețea de 19 benzinării în România sub brandul Gazprom, majoritatea în Transilvania, număr care a rămas neschimbat de câțiva ani. Compania mai are și un portofoliu de șase perimetre de petrol și gaze concesionate în vestul țării, unde are calitatea de operator. De ce contează: compania este în concordat preventiv și are pierderi mari Din perspectivă economică și operațională, tranzacția vizează o companie aflată în concordat preventiv (procedură de prevenire a insolvenței, prin care firma negociază cu creditorii un plan de redresare). NIS Petrol a încheiat anul 2025 cu afaceri de 205,5 milioane de lei și o pierdere de 95 de milioane de lei, conform datelor citate. Context regional: NIS și presiunea sancțiunilor În paralel, Economedia notează că la începutul acestui an compania maghiară MOL și grupul rus Gazprom au convenit prevederile de bază ale viitorului acord privind achiziționarea de către MOL a participației rusești în compania petrolieră NIS din Serbia. NIS este vizată de sancțiuni americane din cauza acționarilor ruși, situație comparată în articol cu cea a Lukoil, iar rușii trebuie să-și vândă participațiile. Gazprom a cumpărat pachetul majoritar din NIS în 2009, pentru 400 de milioane de dolari (aprox. 1,8 miliarde de lei), devenind atunci proprietarul a două rafinării în Serbia, la Pancevo și Novi Sad. Ce urmează În lipsa aprobărilor „în totalitate”, tranzacția pentru NIS Petrol rămâne, deocamdată, la stadiul de achiziție aprobată de Consiliul Concurenței, dar nefinalizată. Momentul închiderii depinde de obținerea avizelor de la autoritățile de reglementare menționate de cumpărători. [...]
Preluarea Șantierului Naval Mangalia de către Rheinmetall nu poate fi închisă fără avizele CEID și Consiliului Concurenței , iar până acum cele două instituții nu au primit notificarea necesară din partea cumpărătorului, potrivit G4Media , care citează surse Mediafax apropiate procesului de avizare. Miza este una de reglementare: fără aceste aprobări, tranzacția rămâne blocată procedural, indiferent de rezultatul licitației. În lipsa notificării, Consiliul Concurenței și Comisia de Examinare a Investițiilor Directe (CEID) nu pot începe evaluările care sunt obligatorii prin lege pentru finalizarea achiziției. Sursele citate indică faptul că o notificare oficială ar fi așteptată în zilele următoare. Contactați de Mediafax, reprezentanții diviziei navale a Rheinmetall au transmis că vor reveni cu informații oficiale „în perioada următoare”, printr-un comunicat de presă. Tranzacția: 138 milioane euro, adjudecată la licitație Activul „Damen Shipyards Mangalia” a fost adjudecat vineri, în licitația organizată de lichidatorul judiciar CITR, de către Rheinmetall Real Estate România SRL, pentru 138 de milioane de euro, fără TVA. Licitația din 9 octombrie a avut loc după patru încercări anterioare de vânzare fără rezultat, pe fondul intrării șantierului în faliment, după ce creditorii au respins planul de reorganizare în aprilie. CITR a susținut că vânzarea creează premisa reluării activității șantierului, iar Guvernul a salutat atunci aprobarea achiziției, conform articolului. De ce contează avizele: CEID poate implica și CSAT, iar concurența poate ajunge la Bruxelles Pentru finalizare, tranzacția are nevoie de: avizul CEID , comisie aflată sub coordonarea Cancelariei premierului; în anumite situații, analiza poate duce și la implicarea CSAT , exemplu menționat fiind acordul dintre E.On Energie România și grupul ungar MVM; avizul Consiliului Concurenței , care verifică dacă operațiunea ar afecta concurența, în contextul în care Rheinmetall are deja active și producție în România, potrivit informațiilor Mediafax citate de G4Media. Articolul mai notează că, în funcție de cifrele de afaceri ale entităților implicate, analiza ar putea fi preluată de Comisia Europeană , în baza pragurilor din Regulamentul UE privind concentrările economice. Context: pragul pentru analiza investițiilor străine directe și legătura cu programul SAFE G4Media amintește că pragul de la care investițiile străine directe intră în analiza CEID este de peste 5 milioane de euro , nivel majorat de la 2 milioane de euro în luna martie. În paralel, divizia navală a Rheinmetall are o comandă din partea Guvernului român, finanțată prin programul european SAFE , pentru patru nave militare în valoare totală de 920 de milioane de euro , conform raportului semestrial al companiei, mai arată articolul, citând și informații publicate de Ministerul Apărării Naționale despre proiectele aprobate în Parlament. Ce urmează Următorul pas procedural este depunerea notificărilor către CEID și Consiliul Concurenței, fără de care tranzacția nu poate fi finalizată. Momentul exact al notificării și calendarul de avizare rămân, deocamdată, neconfirmate oficial de Rheinmetall, care a indicat doar că va comunica public „în perioada următoare”. [...]
Electro-Alfa International a înregistrat la Registrul Comerțului preluarea a 99,99% din Elcomex IEA , finalizând astfel tranzacția autorizată anterior de Consiliul Concurenței , potrivit Economedia . Achiziția a fost comunicată investitorilor printr-un anunț publicat la Bursa de Valori București. Tranzacția fusese autorizată în octombrie 2025 de Consiliul Concurenței, când Electro Alfa Servicii Inginerie, parte a grupului Electroalfa, urma să preia Elcomex IEA. Înregistrarea la Registrul Comerțului indică închiderea formală a procesului. Ce aduce achiziția în termeni operaționali Din perspectiva activităților, cele două companii operează pe segmente complementare. Grupul Electroalfa acoperă proiectare electrică și mecanică, ofertare, livrare, instalare, punere în funcțiune și service, și produce echipamente electrice de distribuție (inclusiv tablouri de joasă tensiune, celule de medie tensiune și posturi de transformare). Elcomex IEA este specializată în activități tehnico-industriale, în principal: lucrări de mentenanță/întreținere pentru echipamente industriale și electrice; subcontractare de lucrări de montaj pentru echipamente electrice. Context: de la autorizare la finalizarea juridică După autorizarea din 2025, pasul anunțat acum este finalizarea înregistrării achiziției la Registrul Comerțului. În lipsa altor detalii în materialul citat, nu sunt precizate valoarea tranzacției, condițiile financiare sau planuri concrete de integrare post-achiziție. [...]
Consiliul Concurenței analizează preluarea Iterchimica de către Officine Maccaferri, o tranzacție care poate consolida prezența în România a grupului italian Maccaferri, deja semnificativ mai mare local decât ținta achiziției , potrivit Economica . Ambele companii au activități prin firme înregistrate în România. Officine Maccaferri S.p.A. furnizează produse și soluții tehnice pentru sectoarele geotehnic, hidraulic, de mediu și infrastructură civilă și intenționează să cumpere Iterchimica, companie specializată în aditivi pentru modificarea mixturilor asfaltice folosite la infrastructura rutieră. Ce se întâmplă în România și de ce contează Tranzacția este în analiză la Consiliul Concurenței, ceea ce indică faptul că autoritatea evaluează efectele potențiale asupra pieței, în contextul în care ambele grupuri au entități locale. Din datele financiare prezentate, operațiunea ar aduce sub aceeași umbrelă două prezențe locale cu dimensiuni foarte diferite: Maccaferri România are o activitate mult mai mare decât Iterchimica România, ceea ce sugerează că, cel puțin la nivel local, achiziția ar putea avea mai degrabă rol de completare a portofoliului decât de „fuziune între egali”. Dimensiunea operațiunilor locale (date din articol) Maccaferri România : afaceri de 49 milioane lei , profit de 3,4 milioane lei și nouă angajați . Iterchimica Romania S.R.L. : servicii și vânzări exclusiv către Iterchimica ; afaceri sub 1 milion de lei anul trecut, „în scădere la jumătate” față de nivelul raportat pentru 2024 (fără alte detalii în material). Context: schimbare recentă de proprietar la Maccaferri Economica mai notează că Officine Maccaferri a fost cumpărată în 2024 de Ambienta SGR S.p.A., un fond european de investiții de capital privat axat pe investiții legate de mediu și sustenabilitate. În perioada următoare, miza practică este decizia Consiliului Concurenței privind tranzacția; articolul nu oferă un calendar sau condiții ale achiziției. [...]
O posibilă fuziune Tesla–SpaceX ar putea crea una dintre cele mai mari tranzacții din istorie , după ce Elon Musk a spus că ideea este „luată în considerare activ”, potrivit Mediafax . Musk a precizat că o astfel de mișcare ar necesita sprijinul acționarilor și că nu există certitudinea că se va ajunge la o tranzacție. Într-o convorbire cu analiști financiari despre rezultatele trimestriale ale SpaceX, Musk a afirmat că îi place ideea unei fuziuni, dar a avertizat că nu trebuie presupusă automat realizarea ei. El a mai spus că în ambele companii au fost formate comitete speciale care analizează opțiunea. „Comitetele speciale nu au ajuns la un acord privind termenii niciunei tranzacții și nu există nicio garanție că o vor face.” Miza economică: evaluări de ordinul trilioanelor și un profil financiar mixt Mediafax notează că Tesla este evaluată la aproximativ 1,5 trilioane de dolari, iar SpaceX la 2 trilioane de dolari, ceea ce ar face ca o combinare a celor două să fie „una dintre cele mai mari fuziuni din istorie”. Din perspectiva performanței financiare, SpaceX are linii de business cu venituri consistente, dar compania, per ansamblu, nu este profitabilă, potrivit datelor citate în articol: SpaceX oferă capacitate de cloud computing pentru companii de tehnologie precum Anthropic și Google; această activitate este descrisă ca fiind cea mai profitabilă, cu 7,5 miliarde de dolari venituri în ultimele rezultate trimestriale; Starlink a înregistrat venituri de 5,2 miliarde de dolari; SpaceX a pierdut 1,1 miliarde de dolari până acum în acest an. Pe bursă, reacția inițială a fost pozitivă: acțiunile Tesla au crescut cu 2% după declarațiile lui Musk, în condițiile în care titlul fusese în ușoară scădere timp de săptămâni, iar compania urma să-și prezinte rezultatele trimestriale miercuri. Context: consolidarea companiilor lui Musk și proiecte comune În ultimul an, Musk a început să-și grupeze mai multe companii sub mai puține branduri, iar SpaceX a achiziționat xAI și X (fosta Twitter) înainte de a deveni publică la începutul acestui an, potrivit articolului. Un alt indiciu al apropierii operaționale este lansarea Terafab , descrisă ca un efort comun de fabricare a cipurilor între Tesla și SpaceX. Musk a argumentat că o fuziune completă ar putea avea sens având în vedere activitatea ambelor companii în cipuri, inteligență artificială, software și alte tehnologii. În acest stadiu, însă, discuțiile rămân la nivel de analiză internă: comitetele speciale nu au convenit termeni, iar realizarea tranzacției depinde de acordul acționarilor. [...]
