Știri
Știri din categoria Fiscalitate
Un control al ANAF a descoperit un prejudiciu de 8,8 milioane de lei din TVA potrivit Agenției Naționale de Administrare Fiscală, după ce inspectorii antifraudă au finalizat verificările la o societate din județul Prahova care desfășura activități în domeniul comerțului cu autoturisme second-hand. Conform comunicatului instituției, cazul a fost identificat în urma monitorizării transporturilor de mărfuri prin sistemul Ro eTransport, unde au fost observate indicii privind existența unui risc fiscal semnificativ.
În urma controlului, Direcția Generală Antifraudă Fiscală a stabilit că firma verificată a achiziționat din alte state membre ale Uniunii Europene un număr de 435 de autoturisme, cu o valoare cumulată de peste 40 de milioane de lei. Ulterior, vehiculele au fost revândute către persoane fizice și companii fără aplicarea corectă a regimului de TVA prevăzut de legislația fiscală pentru astfel de tranzacții. Inspectorii susțin că societatea ar fi utilizat în mod deliberat un regim fiscal necorespunzător pentru a obține un avantaj comercial și fiscal în raport cu concurența.
Principalele constatări ale controlului:
ANAF mai precizează că există suspiciuni rezonabile potrivit cărora administratorul de drept al societății ar fi fost coordonat de persoane implicate anterior în scheme similare de fraudă fiscală. În acest context, inspectorii au constatat elemente care pot indica săvârșirea unor infracțiuni în domeniul financiar-fiscal, motiv pentru care cazul urmează să fie înaintat organelor de urmărire penală competente.
Instituția atrage atenția că astfel de practici afectează piața autoturismelor second-hand prin distorsionarea concurenței și prin dezavantajarea comercianților care respectă obligațiile fiscale. ANAF subliniază că nedeclararea taxelor și impozitelor poate atrage consecințe administrative, contravenționale și penale și reafirmă importanța respectării legislației fiscale pentru menținerea unui mediu economic echitabil.
Recomandate
ANAF pregătește actualizarea Formularului 216, folosit pentru declararea și plata impozitului special pe lux , ceea ce înseamnă o schimbare operațională directă pentru contribuabilii vizați – în special proprietarii de vile și alte imobile de valoare mare – care își îndeplinesc obligațiile prin acest formular, potrivit HotNews . Actualizarea vizează Formularul 216, documentul utilizat pentru declararea și plata impozitului special pe lux. În forma prezentată de publicație, accentul cade pe proprietarii de „vile și alte imobile de valoare mare”, fără alte detalii despre modificările concrete care ar urma să fie introduse în formular. Pentru context, aceeași informație este preluată și de StartupCafe.ro, unde poate fi consultată continuarea materialului: StartupCafe.ro . În lipsa unor precizări suplimentare în textul disponibil despre conținutul exact al actualizării (ce câmpuri se schimbă, de când se aplică sau dacă apar obligații noi), impactul imediat pentru contribuabili rămâne, deocamdată, la nivel de semnal: formularul folosit pentru conformare fiscală urmează să fie modificat și va trebui urmărită forma finală și momentul intrării în vigoare. [...]
Noua lege a salarizării unitare taie 87 de sporuri și plafonează restul la 20% , schimbare care poate reduce veniturile variabile în unele instituții și mută accentul pe reguli mai stricte și pe premii de performanță, potrivit Adevărul . Proiectul introduce un plafon pentru sporuri, prime și indemnizații: maximum 20% din totalul salariilor de bază, calculat la nivelul fiecărui ordonator principal de credite. Măsura este contestată de sindicate, care susțin că anumite categorii profesionale ar putea pierde venituri. Plafon de 20%, dar cu excepții și reguli speciale Din plafonul de 20% sunt exceptate, între altele, sporurile pentru munca de noapte, orele suplimentare, persoanele cu handicap și anumite activități legate de fonduri europene. Pentru proiectele europene și fondurile externe, proiectul prevede: sporuri de până la 40% din salariul de bază pentru angajații din echipele de proiect, în funcție de timpul efectiv lucrat și progresul proiectului; sporuri de până la 20% pentru primari, viceprimari și alte funcții de demnitate publică implicate în implementarea proiectelor europene. Alte repere din proiect: munca de noapte: spor de 25%; ore suplimentare necompensate: spor de 75% sau 100% pentru activitatea în zile libere și sărbători legale; persoane cu handicap grav sau accentuat: spor de 15% din valoarea de referință. Sporurile pentru condiții de muncă urmează să fie stabilite ulterior prin regulamente separate pe domenii (sănătate, educație, administrație, justiție, apărare, cultură), după consultarea sindicatelor. Ministrul Dragoș Pîslaru a declarat: „Dispar sporurile de praf și de antenă, și cel puțin 5 ani de acum înainte nu vor mai putea fi introduse”. Premii de performanță: limită de 4% din fondul de salarii și maximum 30% dintre angajați Legea introduce un sistem de premiere a performanței, cu premii trimestriale, semestriale sau anuale pentru rezultate deosebite, activități speciale sau volum de muncă semnificativ mai mare decât cel normal. Premiile se acordă după consultarea sindicatelor și pe criterii stabilite prin regulamente pe domenii. Constrângerile bugetare și operaționale sunt explicite: valoarea totală a premiilor: maximum 4% din fondul total de salarii al instituției; beneficiari: maximum 30% dintre angajații instituției (execuție și conducere); premiu individual: între 10% și 20% din salariul de bază aferent perioadei evaluate. În 2027, sistemul de premiere ar urma să se aplice doar pentru personalul didactic și personalul din cadrul ANAF. Protecție tranzitorie a salariilor și transparență cu amenzi Dacă, prin noua grilă, un angajat ajunge la un salariu mai mic decât cel din decembrie 2026, proiectul prevede o „diferență salarială tranzitorie” care să compenseze pierderea, cu condiția să rămână pe aceeași funcție și în aceleași condiții de muncă. Măsura poate fi menținută până la finalul anului 2031, însă în calculul diferenței nu intră sporurile și stimulentele legate de fondurile europene. Pe partea de transparență, instituțiile publice ar urma să publice de două ori pe an lista funcțiilor și a veniturilor salariale (salarii de bază, sporuri, indemnizații, beneficii și baza legală). Nerespectarea obligațiilor poate fi sancționată cu amenzi între 20.000 și 30.000 de lei, aplicate de Inspecția Muncii. Control și sancțiuni pentru depășirea plafonului Proiectul introduce sancțiuni pentru acordarea ilegală de sporuri sau depășirea plafonului de 20%: amenzi de până la 50.000 de lei și recuperarea prejudiciilor. Controlul ar urma să fie realizat de Curtea de Conturi , conform detaliilor din proiect (menționate de Adevărul). [...]
ANAF a încasat aproape 167 milioane lei în T1 2026 din taxa de 25 lei pe coletele sub 150 euro din afara UE , un cost care se vede direct în prețul final plătit de consumatori la comenzile de pe platforme precum Temu și Shein, potrivit Libertatea . Măsura a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2026, fiind introdusă de Guvernul Bolojan prin Legea 239/2025 . Taxa se aplică tuturor coletelor cu valoare sub 150 de euro provenite din afara Uniunii Europene, iar curierii sunt implicați în colectarea sumei de la comercianții externi. Câte colete au fost taxate și cât s-a colectat, pe luni În primele trei luni din 2026, taxa a fost aplicată la 6.672.392 de colete, conform datelor obținute de Wall-Street.ro și preluate de Libertatea . Sumele raportate sunt: Ianuarie 2026: 48.920.225 lei, din 1.956.809 colete Februarie 2026: 55.221.100 lei, din 2.208.844 colete Martie 2026: 62.668.475 lei, din 2.507.739 colete Datele includ toate livrările sub 150 de euro din afara UE, nu doar cele asociate cu Shein și Temu. Efectul în piață: taxa, transferată în prețul plătit de client Shein și Temu, descriși ca lideri în livrările către România, au transferat taxa în costurile finale plătite de clienți. Diferența dintre cele două platforme a fost ritmul de implementare: Shein ar fi inclus taxa încă din ianuarie, în timp ce Temu ar fi introdus-o în costuri abia în aprilie. În paralel, Temu s-a concentrat pe extinderea rețelei prin atragerea afacerilor românești pe platformă, marketplace-ul având deja comercianți locali care vând prin intermediul său. De ce a fost introdusă taxa și ce ar putea urma Taxa de 25 de lei este parte a unui plan european de modernizare a Uniunii Vamale, pe fondul creșterii masive a comenzilor din afara UE. Potrivit datelor Eurostat citate în articol, în 2024 au fost livrate peste 4,6 miliarde de colete cu valoare mică în statele membre, majoritatea din China, iar autoritățile au invocat riscuri de concurență neloială, probleme de siguranță a produselor și pierderi fiscale. În practică, măsura lovește mai ales platformele cu produse ieftine (accesorii, gadgeturi, articole vestimentare low-cost), care trebuie să decidă dacă includ costul în preț sau îl absorb parțial. O posibilă reacție, menționată în articol, este mutarea stocurilor în depozite din Uniunea Europeană pentru a evita aplicarea taxei. [...]
ANAF a încasat 167 de milioane de lei din „ taxa Temu ”, după taxarea a peste 6 milioane de colete , un semnal al dimensiunii comerțului transfrontalier cu livrări mici și al impactului bugetar pe care îl poate avea aplicarea consecventă a taxelor la import, potrivit Antena 3 . În material se arată că suma totală încasată de ANAF din această taxă este de 167 de milioane de lei, iar numărul coletelor taxate a depășit 6 milioane. De ce contează pentru fiscalitate și piață Nivelul încasărilor indică un volum ridicat de colete cu valoare mică intrate în România și, implicit, o bază de impozitare semnificativă atunci când taxarea este aplicată la scară. Pentru buget, astfel de sume pot deveni recurente dacă fluxurile de comenzi se mențin, iar pentru comercianți și consumatori costul final al produselor poate fi influențat de modul de colectare a taxelor la import. Ce informații lipsesc din material Materialul publicat nu detaliază perioada exactă la care se referă încasările și nici mecanismul concret al „taxei Temu” (de exemplu, tipul de taxă și condițiile de aplicare), astfel că nu poate fi evaluată din aceste date dinamica lunară sau impactul pe categorie de produse. [...]
Contribuabilii care au avut venituri în 2025 mai pot depune azi Declarația Unică fără sancțiuni , termenul-limită pentru formularul 212 fiind 25 mai 2026, potrivit Mediafax . Miza este una de conformare fiscală: documentul stabilește impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate (CAS și CASS), iar depășirea termenului crește riscul de penalități. Declarația Unică acoperă veniturile realizate în 2025 din activități independente, drepturi de proprietate intelectuală, cedarea folosinței bunurilor, investiții, activități agricole și alte surse. ANAF reamintește că aceasta este ultima zi în care persoanele fizice obligate o pot depune fără a risca sancțiuni. Cum se depune formularul 212 Contribuabilii au la dispoziție mai multe canale de depunere: online, prin Spațiul Privat Virtual (SPV) de pe portalul ANAF; online, pe e-guvernare.ro, cu semnătură electronică; fizic, la registratura organului fiscal; prin poștă, cu confirmare de primire. Pentru cei fără acces la internet, unitățile fiscale teritoriale pun la dispoziție calculatoare, gratuit. Formularul 212 este disponibil în format web la adresa anaf.ro/declaratii/duf, iar instrucțiunile de completare sunt publicate pe același portal. Termen comun: redirecționarea a 3,5% din impozit Tot pe 25 mai expiră și termenul pentru redirecționarea a 3,5% din impozitul pe venit către o organizație neguvernamentală sau un cult religios. Opțiunea poate fi exercitată fie prin formularul 230, fie direct în Declarația Unică. Ce se schimbă în 2026: cazarea în regim de închiriere pe termen scurt Pentru anul fiscal 2026, materialul indică o modificare relevantă pentru cei care obțin venituri din servicii de cazare: proprietarii care închiriază pe termen scurt mai mult de șapte camere în locuințe proprietate personală intră în categoria veniturilor din activități independente. În acest caz, venitul net se calculează prin aplicarea unei cote forfetare de 30% asupra venitului brut, iar impozitul se determină prin aplicarea cotei de 10% asupra diferenței. Separat, plafonul maxim al bazei de calcul pentru CASS crește de la 60 la 72 de salarii minime brute pe țară, față de anul anterior. Context operațional: codurile CAEN și asistența ANAF Începând cu 1 ianuarie 2025 a intrat în vigoare CAEN Rev. 3 (versiunea actualizată a Clasificării Activităților din Economia Națională), iar până în septembrie 2026 autoritățile acceptă atât vechea, cât și noua versiune a codurilor CAEN. Pentru asistență, contribuabilii pot apela Contact Center-ul ANAF la 031.403.91.60 sau se pot adresa structurilor de asistență din unitățile fiscale teritoriale. [...]
ANAF a publicat un ghid fiscal pentru închirierile pe termen scurt în 2026 , cu scopul de a standardiza ce obligații au proprietarii care închiriază camere pe perioade scurte și de a reduce riscul de neconformare, potrivit HotNews . Informația vizează direct persoanele care obțin venituri din astfel de închirieri în 2026 și care trebuie să știe „din punct de vedere fiscal” ce au de făcut, în condițiile în care tratamentul fiscal și obligațiile declarative pot genera costuri și sancțiuni dacă sunt gestionate greșit. Materialul citat de HotNews indică faptul că ghidul este unul „scurt” și are rol explicativ, adresându-se proprietarilor români care închiriază camere pe termen scurt în anul 2026, fără a detalia în textul disponibil care sunt, punctual, pașii sau obligațiile. Pentru detalii suplimentare, HotNews trimite către continuarea pe StartupCafe.ro . [...]
