Știri
Știri din categoria Fiscalitate
ANAF a intensificat controalele pe prețuri de transfer, iar verificările pe tranzacții intra-grup de peste 199,1 miliarde lei au dus la obligații fiscale suplimentare de circa 655 milioane lei, potrivit Economica. Miza pentru companii este una de reglementare și conformare: autoritatea fiscală indică explicit că țintește situațiile în care tranzacțiile cu afiliați pot diminua baza impozabilă în România sau pot genera pierderi fiscale nejustificate.
În perioada iunie 2025 – mai 2026, ANAF a derulat controale fiscale axate pe prețurile de transfer (prețurile practicate între persoane afiliate), iar în intervalul iunie 2025 – aprilie 2026 au fost verificați 152 de contribuabili. Selecția a vizat, în general, societăți cu volume semnificative de tranzacții intra-grup, pierderi recurente sau profitabilitate redusă față de companii comparabile din aceeași industrie.
Din obligațiile suplimentare de aproximativ 655 milioane lei stabilite în urma controalelor, peste 386 milioane lei reprezintă impozit pe profit. În plus, ajustările de prețuri de transfer au generat separat aproximativ 179 milioane lei impozit pe profit suplimentar, adică aproape 46% din totalul impozitului pe profit suplimentar stabilit în urma verificărilor.
La nivelul bazei impozabile, ANAF arată că aceasta a fost majorată cu peste 3,38 miliarde lei, din care aproximativ 2,21 miliarde lei provin direct din ajustări de prețuri de transfer. Valoarea totală a ajustărilor efectuate în cadrul controalelor fiscale a fost de aproximativ 2,27 miliarde lei.
Controalele au influențat și pierderile fiscale declarate: pierderile fiscale ale societăților verificate au fost reduse cu aproximativ 1,79 miliarde lei, dintre care aproape 886 milioane lei provin din ajustări de prețuri de transfer.
ANAF precizează că verificările au analizat structura, valoarea și natura tranzacțiilor derulate atât cu persoane afiliate, cât și cu persoane independente, pentru a evalua impactul tranzacțiilor intra-grup asupra rezultatului fiscal. Printre elementele verificate s-au numărat:
În mai multe cazuri, inspectorii au constatat costuri semnificative din tranzacții intra-grup fără justificare economică suficientă sau fără documente suport clare privind serviciile, beneficiul economic ori necesitatea lor pentru activitatea din România.
O parte importantă a rezultatelor a fost menținută și în procedurile administrative de contestare. Valoarea totală a impozitului pe profit contestat a fost de aproximativ 324 milioane lei, din care peste 141 milioane lei au vizat ajustări de prețuri de transfer.
Din totalul sumelor contestate, aproximativ 193 milioane lei (aproape 60%) au fost respinse, iar valoarea sumelor admise a fost de aproximativ 260.000 lei. ANAF interpretează aceste rezultate ca un indiciu că selecția contribuabililor a fost susținută de analiza de risc și că constatările au avut bază în documentele și datele analizate.
Ajustările sunt concentrate la un număr restrâns de contribuabili: primele 15 companii analizate reprezintă aproximativ 64% din valoarea totală a ajustărilor, iar primele 10 companii cumulează aproximativ 60%.
Sectoarele în care au fost identificate cele mai importante ajustări includ:
ANAF susține că obiectivul controalelor nu este sancționarea tranzacțiilor intra-grup în sine, ci identificarea situațiilor în care acestea sunt folosite pentru diminuarea bazei impozabile din România sau pentru înregistrarea nejustificată de pierderi fiscale. Recomandarea către contribuabili este documentarea „completă și contemporană” a tranzacțiilor intra-grup și alinierea politicilor de prețuri de transfer la realitatea economică și operațională, pentru reducerea riscurilor fiscale și creșterea conformării voluntare.
Recomandate
ANAF își întărește capacitatea de control pe prețuri de transfer , după ce 35 de inspectori fiscali au fost instruiți timp de trei zile de experți ai OCDE și ai administrației fiscale britanice, pe tema serviciilor intragrup – o zonă cu miză directă pentru companiile multinaționale și pentru riscul de ajustări fiscale. Informațiile apar într-o notă prezentată de Economedia , pe baza comunicării ANAF. Programul de instruire s-a desfășurat în perioada 7–9 iulie 2026 și a fost susținut de doi experți ai Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) și un expert din cadrul administrației fiscale din Marea Britanie, potrivit ANAF. De ce contează pentru companii: servicii intragrup, în vizor Sesiunile au vizat cele mai recente evoluții privind prețurile de transfer pentru serviciile intragrup, în contextul în care OCDE a lansat în consultare publică un nou Capitol VII din Liniile directoare privind prețurile de transfer pentru întreprinderile multinaționale și administrațiile fiscale. În cadrul discuțiilor, inspectorii au abordat teme tehnice care, în practică, pot sta la baza ajustărilor în inspecții, precum: delimitarea exactă a tranzacțiilor; analiza bazei de cost și a cheilor de alocare; evaluarea beneficiului obținut de contribuabil din achiziția serviciilor intragrup. Cine a participat și ce a inclus programul La instruire au participat 35 de inspectori fiscali din structurile de inspecție fiscală și antifraudă fiscală, precum și din echipa responsabilă cu emiterea acordurilor de preț în avans și gestionarea procedurilor amiabile, conform informării ANAF. Programul a inclus studii de caz, schimburi de experiență și discuții tehnice despre provocările întâlnite în practica administrațiilor fiscale. ANAF nu a indicat, în informarea citată, pași următori sau modificări procedurale concrete care să decurgă imediat din acest program. [...]
IMM România avertizează că premierea inspectorilor după sumele colectate poate amplifica presiunea controalelor asupra firmelor , în special asupra întreprinderilor mici și mijlocii, potrivit Economica . Organizația patronală respinge o propunere legislativă care ar introduce un mecanism de recompensare financiară pentru personalul ANAF și al Autorității Vamale Române în funcție de veniturile colectate. IMM România susține că proiectul ar transforma îndeplinirea atribuțiilor din fișa postului într-un motiv de „stimulente” suplimentare, deși angajații sunt deja remunerați pentru aceste sarcini. În plus, organizația consideră că abordarea intră în contradicție cu principiile noii legi a salarizării unitare în sectorul public, care ar urmări eliminarea sporurilor, conform comunicatului citat de Agerpres. Praguri mai mici și reguli neclare, risc de stimulare a controalelor „cu scop predominant fiscal” Un punct central al criticii vizează pragul de la care s-ar acorda stimulentele: proiectul ar propune acordarea lor din sumele efectiv încasate care depășesc un milion de euro (aprox. 5 milioane lei) , în condițiile în care pragul menționat ca fiind „în prezent” este de zece milioane de euro (aprox. 50 milioane lei) . IMM România avertizează că nu este clar dacă pragul de un milion de euro se aplică pe întreg anul sau pentru o singură activitate de control. Organizația mai arată că, deși în expunerea de motive se invocă jalonul 197 din PNRR, acesta „nu prevede” reducerea pragului de la zece milioane de euro la un milion de euro pentru acordarea recompenselor financiare. Cine ar putea primi stimulente: „și o singură zi” de activitate IMM România critică și formularea privind perioada de activitate necesară pentru a beneficia de stimulente. Din redactarea proiectului, organizația înțelege că ar putea avea dreptul la stimulente orice persoană care a lucrat chiar și o singură zi în ANAF sau la Autoritatea Vamală Română, întrucât articolul citat prevede că beneficiază „personalul care a avut raporturi de serviciu sau de muncă active” pe parcursul anului calendaristic anterior. În același timp, organizația consideră că situațiile în care stimulentele nu s-ar acorda sunt „pur teoretice”, deoarece ar trebui îndeplinite cumulativ patru condiții (de la neatingerea indicatorilor-cheie până la abuzuri de etică și integritate), despre care afirmă că ar fi practic imposibil să se regăsească simultan. Efecte anticipate pentru companii, cu impact mai mare asupra IMM-urilor Potrivit președintelui IMM România, Florin Jianu, reducerea pragului ar face ca „ceea ce azi este normal, de mâine devine excepțional”, în sensul extinderii masive a situațiilor în care s-ar acorda recompense. El susține că proiectul ar indica „o scădere a eficacității” instituțiilor de control, iar performanța nu ar trebui măsurată strict în amenzi, ci și în combaterea concurenței neloiale, a firmelor fantomă și a evaziunii fiscale. IMM România enumeră mai multe consecințe ale condiționării stimulentelor de valoarea sumelor colectate din amenzi, între care: creșterea presiunii asupra contribuabililor; stimularea controalelor cu scop predominant fiscal; afectarea relației de colaborare dintre autorități și contribuabili; impact disproporționat asupra IMM-urilor, care au resurse limitate pentru gestionarea controalelor și litigiilor, iar intensificarea controalelor le poate afecta lichiditatea și activitatea. [...]
Marii contribuabili vor trebui să depună anual, din 2026, dosarul prețurilor de transfer , ceea ce mută obligația din zona „la cerere, în inspecție” într-un regim de raportare periodică, cu termen fix și expunere mai mare la analize de risc înainte de controale, potrivit Agerpres , care citează o analiză PwC România. ANAF a publicat pe 2 iulie două ordine care schimbă semnificativ modul în care companiile vor gestiona prețurile de transfer pentru tranzacțiile aferente anului 2026. Primul ordin transformă dosarul prețurilor de transfer într-o obligație anuală de raportare electronică pentru marii contribuabili, iar al doilea modifică regulile privind acordurile de preț în avans (APA), inclusiv prin introducerea mecanismului de „roll-back” (aplicare și pentru perioade fiscale anterioare, în anumite condiții). Ce se schimbă operațional pentru marii contribuabili Până acum, marii contribuabili pregăteau dosarul și îl prezentau autorităților fiscale, de regulă, doar la solicitare, în contextul unei inspecții. Din 2026, dosarul va trebui întocmit anual și depus electronic la ANAF, prin Spațiul Privat Virtual (SPV), într-un termen specific, arată analiza PwC. Consultanții PwC indică trei efecte practice principale: termen fix de depunere , care elimină posibilitatea de a amâna pregătirea dosarului până la o eventuală solicitare a ANAF; volum de muncă mai mare , deoarece dosarul va include o analiză distinctă pentru fiecare tranzacție cu fiecare persoană afiliată care depășește noile praguri, susținută de studii de comparabilitate mai detaliate și raportată într-un format standardizat; transparență mai mare pentru ANAF , care va avea anual o imagine completă a tranzacțiilor cu părți afiliate, cu potențial de utilizare în analize de risc înainte de inspecții. PwC avertizează că, în lipsa unui dosar conform, ANAF poate considera „în mod arbitrar” că prețurile de transfer nu reflectă valoarea de piață și poate impune ajustări, cu impozite suplimentare, dobânzi și penalități. APA și „roll-back”: mai multă certitudine fiscală, inclusiv pentru trecut În paralel, ordinul privind acordurile de preț în avans (APA) actualizează procedura, cu scopul declarat de clarificare și extindere a utilizării instrumentului. Printre modificări, PwC menționează: posibilitatea aplicării unui APA și pentru perioade fiscale anterioare („roll-back”), de până la 5 ani, în anumite condiții; cerințe mai detaliate privind documentația și studiile de comparabilitate; formalizarea interacțiunii cu ANAF pe parcursul procedurii, inclusiv discuții preliminare și etape suplimentare de clarificare. În interpretarea consultanților, noile reguli pot face procedura APA mai atractivă pentru contribuabilii care urmăresc un grad ridicat de certitudine fiscală și reducerea riscului de dispute privind prețurile de transfer. De ce contează și la ce să se aștepte companiile Mesajul central al analizei este că autoritățile fiscale își intensifică atenția asupra tranzacțiilor intragrup și a documentării prețurilor de transfer. Pentru companiile cu tranzacții relevante cu persoane afiliate, schimbările cresc nivelul de conformare cerut, dar pot fi folosite și ca instrument de reducere a riscurilor, inclusiv prin evaluarea din timp a situației existente și, unde este cazul, ajustări voluntare și pregătirea politicilor de prețuri de transfer pentru tranzacțiile viitoare. [...]
Controalele ANAF asupra facilității „profit reinvestit” au ajuns să genereze datorii cu accesorii care pot depăși debitul și să blocheze conturi , în condițiile în care inspectorii ar aplica un criteriu pe care legea îl declară irelevant, potrivit unei analize Economica . Miza pentru companii este una de reglementare cu efect financiar direct: aceeași investiție este tratată diferit în funcție de interpretarea echipei de control, iar deciziile de impunere vin cu dobânzi și penalități calculate retroactiv. Unde apare ruptura: sursa finanțării, deși norma o exclude Articolul 22 din Codul fiscal prevede scutirea de impozit pentru profitul reinvestit în echipamente și programe informatice puse în funcțiune. Normele metodologice (HG 1/2016, pct. 11 alin. 2) precizează că profitul se determină „fără a lua în considerare sursele proprii sau atrase de finanțare” ale activelor. Analiza descrie însă o practică opusă la control: inspectorii ar împărți investiția după sursa banilor și ar anula facilitatea pentru partea finanțată din granturi (de exemplu, fonduri europene nerambursabile). Consecința este că firmele care au aplicat scutirea conform textului normelor ajung să fie reîncadrate fiscal și obligate la plată. Costul imediat: accesorii care pot ajunge la 36,5% pe an Peste sumele stabilite ca debit principal, ANAF calculează accesorii (dobânzi și penalități) care, cumulate, pot ajunge la 0,1% pe zi, echivalentul a circa 36,5% pe an, potrivit calculelor prezentate în analiză: dobândă: 0,02% pe zi; penalitate de întârziere: 0,01% pe zi; penalitate de nedeclarare (pentru sumele stabilite la control): 0,08% pe zi. În situațiile în care interpretarea este aplicată retroactiv, cu efect asupra anilor anteriori, accesoriile acumulate ajung frecvent la 30–50% din debit încă de la comunicarea deciziei și pot depăși debitul însuși, mai arată publicația. Pentru un IMM, o astfel de creanță poate însemna blocaje de conturi și risc de insolvență. Semnal oficial, fără soluție publică: CCF cere clarificare și suspendarea controalelor Camera Consultanților Fiscali (CCF) a sesizat oficial Ministerul Finanțelor și conducerea ANAF, invocând verificări la nivel național și „abordări neunitare și chiar contradictorii” în aplicarea art. 22. CCF a cerut clarificare urgentă, suspendarea controalelor și sesizarea Comisiei Fiscale Centrale (mecanism prevăzut de OMF 1059/2021 pentru tranșarea divergențelor de interpretare). Potrivit analizei, sesizarea inițială (ianuarie 2026) a fost urmată de o a doua adresă (10 februarie 2026), însă la aproape șase luni de la prima sesizare nu exista o soluție publicată a Comisiei Fiscale Centrale și nici o clarificare oficială „opozabilă” structurilor de control (adică obligatorie pentru acestea). În spațiul public, subiectul a fost documentat și de alte publicații și organizații, inclusiv Avocatnet , StartupCafe , Juridice.ro , EY România și Digi24 . Ce urmează: contestații și litigii, pe fondul lipsei unei interpretări unitare Analiza notează că, deși președintele ANAF, Adrian Nica, a anunțat public la finalul lunii ianuarie 2026 că a dispus întreruperea controalelor până la clarificare, deciziile de impunere ar fi continuat să fie emise. În lipsa unei poziții unitare, companiile afectate sunt împinse spre contestații administrative și acțiuni în contencios, iar unele ar putea ajunge să sesizeze instituțiile europene privind tratamentul aplicat beneficiarilor de fonduri UE, potrivit aceleiași surse. Miza practică rămâne una de predictibilitate fiscală: dacă facilitatea din Codul fiscal se aplică „indiferent de sursele de finanțare”, așa cum indică normele metodologice citate, atunci interpretarea de control devine un risc financiar major pentru investițiile realizate cu granturi. [...]
Ordinul ANAF 827/2026 introduce „rollback” la acordurile de preț în avans , adică posibilitatea ca efectele unui acord să se extindă, în anumite condiții, și asupra unor perioade fiscale anterioare, potrivit Ziarul Financiar . Schimbarea vizează direct companiile cu tranzacții intragrup (între persoane afiliate), în special multinaționalele, pentru care prețurile de transfer sunt o zonă majoră de risc fiscal. Ordinul nr. 827/2026 a fost publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 543, și intră în vigoare de la data publicării. Actul aprobă o nouă procedură privind emiterea și modificarea acordurilor de preț în avans (APA – „Advance Pricing Agreements”), instrument prin care contribuabilii pot obține, înainte sau în timpul derulării tranzacțiilor, confirmarea ANAF asupra metodei de stabilire a prețurilor între entități afiliate. Ce se schimbă: „rollback”, pentru prima dată reglementat explicit Cea mai importantă noutate este introducerea explicită a mecanismului de „rollback”. În practică, acesta permite ca un acord de preț în avans să producă efecte și pentru perioade fiscale trecute, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege și dacă situația analizată este comparabilă cu cea pentru care se solicită acordul. Până acum, legislația românească nu reglementa detaliat această posibilitate, deși mecanismul este folosit în jurisdicții cu sisteme fiscale mature, notează publicația. Impact pentru companii: mai multă predictibilitate, dar și proceduri mai stricte Noua procedură aduce și reguli mai clare pentru modificarea acordurilor deja emise. Ordinul stabilește condițiile în care un APA poate fi revizuit sau extins atunci când apar schimbări semnificative ale circumstanțelor economice, juridice sau operaționale avute în vedere la emiterea acordului. Totodată, sunt detaliate: conținutul cererilor pentru emiterea/modificarea unui APA; documentația necesară; etapele administrative pe care contribuabilii trebuie să le parcurgă în relația cu ANAF. În contextul intensificării controalelor pe prețuri de transfer și al alinierii la standardele OCDE , interesul pentru APA a crescut, în special în rândul grupurilor multinaționale cu tranzacții de valoare ridicată, potrivit articolului. Context: pachet mai larg pe prețuri de transfer, în paralel cu Ordinul 828/2026 Ordinul 827 apare simultan cu Ordinul nr. 828/2026, care modifică regulile privind dosarul prețurilor de transfer. Împreună, cele două acte normative rescriu cadrul procedural aplicabil tranzacțiilor intragrup, cu obiective declarate de simplificare a conformării, creștere a predictibilității și uniformizare a practicii administrative. Ministerul Finanțelor a indicat, într-un comunicat citat de ZF, trei direcții principale ale schimbărilor: clarificarea situațiilor în care un APA poate fi aplicat și pentru perioade anterioare (rollback), în condiții de comparabilitate; reguli mai clare pentru acordurile bilaterale sau multilaterale (cu administrații fiscale din alte state), relevante pentru reducerea riscului de dublă impunere; clarificarea documentelor și informațiilor ce trebuie depuse pentru obținerea unui APA. Ministerul Finanțelor și ANAF spun că vor urmări aplicarea noilor reguli și vor continua dialogul cu mediul de afaceri și specialiștii, astfel încât reglementările să răspundă atât nevoii de certitudine fiscală, cât și obiectivului unei administrări fiscale moderne. [...]
ANAF a extins o anchetă de fraudă fiscală și a identificat un nou prejudiciu de peste 2,1 milioane de lei , într-un dosar în care inspectorii antifraudă au găsit și transferuri între firme de peste 32 de milioane de lei, respectiv obligații fiscale neachitate de peste 13 milioane de lei, potrivit Adevărul . Cazul ridică o problemă de reglementare și conformare: folosirea fluxurilor financiare intragrup pentru a ocoli plata la timp a taxelor, în special a celor aferente salariilor. Transferuri intragrup în timp ce datoriile la stat se acumulau Investigația este o continuare a verificărilor demarate în noiembrie 2025, când ANAF anunța destructurarea unui mecanism care ar fi produs un prejudiciu estimat la peste 55 de milioane de lei, conform unui comunicat ANAF . În etapa curentă, Direcția Generală Antifraudă Fiscală (DGAF) a stabilit că mai multe societăți afiliate, controlate de același reprezentant legal, au acordat împrumuturi intercompanie de peste 32 de milioane de lei, în condițiile în care firmele aveau capitaluri proprii negative și datorii importante la bugetul de stat. „Entitățile verificate dispuneau de lichiditățile necesare achitării debitelor fiscale restante, însă reprezentantul legal a optat pentru decapitalizarea surselor proprii, prioritizând interesele personale.” Peste 13 milioane de lei din taxe salariale declarate, dar neachitate Inspectorii au constatat că firmele au declarat obligațiile fiscale aferente salariilor (impozitul pe venit și contribuțiile sociale), însă nu le-au achitat în termenul legal. Valoarea totală a restanțelor depășește 13 milioane de lei. În paralel, potrivit ANAF, în timp ce sume mari circulau între companiile din grup, taxele datorate statului pentru plata salariilor au rămas neachitate (context menționat în materialul sursă, cu trimitere la un articol separat despre acest tip de obligații). Facturi fictive și deduceri nelegale de TVA Anchetatorii au identificat și un „circuit documentar fictiv”, prin care ar fi fost înregistrate bunuri fără legătură cu activitatea firmelor, trecute ca „bunuri consumabile”. Mecanismul ar fi fost folosit pentru diminuarea artificială a profitului impozabil și pentru deducerea ilegală a TVA, cu un prejudiciu estimat la peste 1,2 milioane de lei. Separat, societățile ar fi emis facturi de avans pentru livrări viitoare de bunuri și echipamente care, potrivit inspectorilor, nu au avut loc și nu au fost susținute de documente justificative. Prin aceste operațiuni, firmele ar fi obținut deduceri nelegale de TVA de peste 900.000 de lei. Dosarul a ajuns la organele de urmărire penală Pe baza concluziilor, inspectorii antifraudă au sesizat organele de urmărire penală. ANAF spune că investigațiile continuă și vizează atât alte persoane fizice și juridice implicate, cât și activitățile economice derulate de acestea în alte domenii, cu obiectivul de a identifica întregul circuit financiar și toate persoanele implicate. [...]
