Știri
Știri din categoria Fiscalitate
ANAF a intensificat controalele pe piața metalelor prețioase, iar o singură verificare la o casă de amanet din Timișoara s-a încheiat cu confiscarea a 17,92 kg de aur, evaluat la peste 9 milioane de lei, potrivit Mediafax. Miza pentru sector este una de conformare fiscală și de trasabilitate a bunurilor, în condițiile în care Fiscul indică deja confiscări semnificative în 2026.
Aurul a fost găsit de inspectorii antifraudă și, conform comunicatului ANAF citat de publicație, era „deținut ilicit”. Bunurile erau sub formă de bijuterii, ceasuri, monede și părți de bijuterii.
Potrivit ANAF, aurul provenea din contracte de amanet pe care societatea nu le-a înregistrat „în conformitate cu prevederile legale” în evidențele firmei. Pentru această situație, compania a fost sancționată contravențional, iar autoritatea a dispus confiscarea cantității de 17,92 kg de aur.
ANAF mai arată că, în urma controalelor derulate în acest an în domeniul comerțului cu metale prețioase, inspectorii au confiscat:
Cazul din Timișoara se înscrie, astfel, într-o serie de acțiuni care vizează operatorii din zona metalelor prețioase, unde evidențele și înregistrarea contractelor sunt esențiale pentru respectarea regimului fiscal și a regulilor de funcționare.
Recomandate
ANAF a publicat termenele-limită pentru principalele declarații și raportări din mai 2026 , un reper operațional pentru firme și ceilalți contribuabili care trebuie să-și planifice din timp conformarea fiscală, potrivit HotNews . Calendarul include obligațiile fiscale aferente lunii mai 2026 și vizează „principalele declarații și raportări ale contribuabililor”, conform informațiilor publicate de ANAF. Pentru detalii suplimentare, materialul trimite către o continuare pe StartupCafe , disponibilă aici: StartupCafe . [...]
ANAF a intensificat controalele pe cheltuielile cu parcul auto, iar firmele care aplică deductibilitatea de 100% fără documente solide riscă recalculări retroactive și penalități , potrivit Libertatea . Inspectorii Direcției Generale Antifraudă Fiscală verifică „la sânge” dacă mașinile trecute pe firmă sunt folosite exclusiv în scop profesional sau și în interes personal. Miza pentru companii este că autovehiculele sunt printre puținele active care influențează simultan mai multe obligații fiscale: impozitul pe profit, TVA, impozitul pe venit și contribuțiile sociale. În practică, o încadrare greșită sau insuficient susținută de acte poate deschide calea pentru ajustări pe toate aceste componente. De ce a devenit parcul auto o zonă de risc fiscal Doi specialiști EY România , Costin Manta (Taxe Indirecte) și Teona Mierlă (Taxe Directe), citați de Startupcafe, arată că verificarea parcurilor auto a ajuns un punct major de dispută între firme și ANAF, după o perioadă în care acest capitol era tratat „aproape mecanic” în contabilitate. Zona vulnerabilă este cea în care utilizarea în interes de serviciu se suprapune cu uzul privat – o „zonă gri” în care interpretările pot diferi între contribuabil și inspector. În lipsa unei documentări riguroase, controlul tinde să considere că beneficiul este personal, cu efecte în lanț asupra taxelor. Deductibilitate 50% vs. 100%: ce urmăresc inspectorii În articol se arată că alegerea între deductibilitatea limitată și cea integrală nu mai este doar o opțiune contabilă, ci un factor de risc: deductibilitate 50% – se aplică automat pentru uz mixt, fără cerințe extinse de documentare; deductibilitate 100% – presupune dovezi clare că mașina este folosită exclusiv pentru afaceri (de exemplu, foi de parcurs și ordine de deplasare). ANAF analizează în profunzime această încadrare, deoarece o eroare de documentare poate permite statului să recalculeze retroactiv obligațiile fiscale aferente și să aplice penalități. Interesul autorităților este alimentat și de faptul că, prin contestarea foilor de parcurs, pot rezulta diferențe importante de impozitare și accesorii, potrivit sursei. Documentele care revin constant în controale În verificările fiscale sunt menționate ca recurente următoarele categorii de documente: politica internă privind utilizarea autovehiculelor; documente financiar-contabile care reflectă cheltuielile suportate de societate; documente justificative privind utilizarea autovehiculelor de serviciu, atunci când se susține utilizarea exclusiv profesională (de exemplu, foi de parcurs cu informațiile minime prevăzute de lege); existența sau absența unor reguli clare privind suportarea costurilor pentru utilizarea personală. Specialiștii subliniază că riscul nu este generat automat de lipsa unui document, ci de lipsa de coerență între documente, practica reală și tratamentul fiscal ales. [...]
ANAF și Ministerul Finanțelor au intensificat controalele la ONG-uri, cu riscuri fiscale directe pentru sponsori și obligații de restituire pentru organizații , potrivit HotNews . Verificările vizează în special modul în care sunt cheltuiți banii proveniți din sponsorizări și din sumele redirecționate din impozitul pe venit sau din impozitul pe profit. Diferența majoră între cele două tipuri de inspecții este cine suportă consecința financiară. În controalele ANAF, „sancționat” poate fi sponsorul (compania), prin nerecunoașterea facilității fiscale aferente sponsorizării, ceea ce duce la impozit pe profit suplimentar, plus dobânzi și penalități, potrivit avocatei Luisiana Dobrinescu (Dobrinescu Dobrev SCA). În inspecțiile Ministerului Finanțelor, concluzia poate fi că ONG-ul nu a folosit corespunzător fondurile, situație în care organizația poate fi obligată să restituie sumele redirecționate către buget, tot cu dobânzi de întârziere. Unde apar, în practică, blocajele în controale Avocata indică trei probleme recurente în abordarea organelor de inspecție: Aplicarea greșită a conceptului de „persoane afiliate” la ONG-uri, atunci când există fondatori sau membri ai consiliului director comuni cu reprezentanți ai sponsorilor. Un exemplu menționat: ANAF a anulat beneficiul fiscal al sponsorizării deoarece directoarea financiară a sponsorului era membru în consiliul director al ONG-ului. Solicitarea trasabilității banilor pe fiecare sponsorizare , deși, în practică, sumele intră într-un disponibil financiar global al organizației, fără „individualitate” care să permită corelarea directă între o sponsorizare anume și o cheltuială anume. Negarea facilității fiscale pe motiv că ONG-ul nu a cheltuit integral banii de care a dispus, abordare descrisă drept „neașteptată” în material. Ce documente și evaluări ar trebui să aibă ONG-urile la îndemână Pentru a reduce riscurile în inspecții, organizațiile trebuie să poată prezenta documente justificative pentru fiecare caz finanțat: contracte de susținere financiară, documente care atestă cauza finanțată (de exemplu, studii, tratament medical) și dovada plății. În material se arată că plățile în numerar pot ridica din start semne de întrebare suplimentare . O atenție specială ar trebui acordată contractelor de sprijin financiar , despre care se menționează că inspectorii invocă frecvent lipsa de claritate. În plus, este recomandată o evaluare a riscului ca autoritățile să considere că există control direct între sponsor și ONG (prin administratori, consiliu director sau salariați în funcții de conducere) ori că sponsorul poate direcționa disponibilitățile financiare ale organizației. Reîncadrări fiscale: exemplul unui after-school Materialul mai arată că, în urma inspecțiilor, ANAF poate reîncadra fiscal anumite venituri declarate ca sponsorizări în venituri impozabile . Exemplul dat: un after-school organizat ca asociație, pentru care ANAF a calculat impozit pe profit asupra sumelor primite lunar de la părinți, considerând că acestea reprezintă, în realitate, prețul unor servicii, nu sponsorizări. [...]
ANAF își intensifică inspecțiile la persoane fizice, iar riscul practic pentru contribuabili este să ajungă să plătească impozit mai mare dacă nu își pot documenta veniturile și cheltuielile , potrivit Stirile Pro TV . În contextul depunerii declarației unice, consultantul fiscal Andreea Gheorghe recomandă păstrarea bonurilor, facturilor și a unei evidențe organizate, mai ales pentru cei cu venituri extrasalariale. În material se arată că au mai rămas trei săptămâni până la termenul în care persoanele cu venituri extrasalariale pot transmite către ANAF declarația unică. Obligația vizează declararea veniturilor pentru impozitare și plata contribuției la sănătate (CASS), „dacă suma depășește un anumit prag”, pentru cei care obțin câștiguri din chirii, agricultură, investiții la bursă sau criptomonede. De ce contează: lipsa documentelor poate mări baza de impozitare Andreea Gheorghe spune că, în practică, apar tot mai multe notificări de începere a inspecției fiscale, iar persoanele fizice sunt, de regulă, mai vulnerabile decât companiile, care au contabilitate și proceduri interne. Problema frecventă: contribuabilii nu păstrează documentele sau nu mai găsesc informațiile în extrasele de cont, iar reconstruirea ulterioară a datelor devine dificilă și consumatoare de timp. „Primim din ce în ce mai multe notificări pentru începerea inspecției fiscale (...) persoanele fizice, de cele mai multe ori, nu păstrează documentele, nu mai găsesc informațiile în extrasele de cont.” Ce recomandă un consultant fiscal: evidență „în excel” și păstrarea bonurilor Recomandarea din material este ca persoanele care încep să obțină venituri din investiții (inclusiv criptomonede și bursă) sau din chirii să își facă o evidență clară a veniturilor și cheltuielilor, inclusiv într-un fișier de tip tabel (de exemplu, „excel”), și să păstreze documentele justificative. „Să ne deschidem un excel și să completăm totul acolo și să păstrăm bonuri, facturi (...) Dacă nu am aceste documente, nu pot să demonstrez ce cheltuieli am făcut, ce încasări.” Riscul fiscal invocat: poți ajunge să plătești mai mult decât ar trebui Dacă o persoană nu poate aduce dovezi, riscurile diferă de la caz la caz, însă pot include plata unui impozit mai mare decât ar rezulta în mod normal sau includerea în baza de impozitare a unor venituri care, „în alte condiții”, ar putea să nu fie impozabile, conform explicațiilor consultantului fiscal citat de publicație. [...]
ANAF Antifraudă a confiscat 4,51 milioane de lei de la opt firme din Prahova după ce a identificat aproape 12 kg de aur topite în lingouri și vândute fără autorizație, într-o acțiune care indică o intensificare a controalelor pe lanțul de trasabilitate (proveniență–evidență–vânzare) în comerțul cu metale prețioase, potrivit Wall-Street . Controalele au fost derulate în perioada 12.03.2026–28.04.2026, în județul Prahova, de Direcția Generală Antifraudă Fiscală (DGAF), cu participarea a 14 inspectori. Verificările au vizat respectarea legislației specifice privind evidența, proveniența și comercializarea bunurilor din metale prețioase. Ce au constatat inspectorii și ce s-a confiscat În urma analizelor de risc fiscal, inspectorii au identificat opt societăți care ar fi topit în lingouri aproape 12 kilograme de aur, ulterior comercializate fără autorizație legală. Printre abaterile reținute se numără: lipsa documentelor de proveniență pentru mărfurile deținute; prelucrarea metalelor prețioase sub formă de lingouri; comercializarea fără autorizație. Pe lângă confiscarea sumei de 4.511.837 lei (contravaloarea aurului comercializat sub formă de lingouri), ANAF a mai dispus confiscarea a 28,66 grame de bijuterii din aur și diamante, evaluate la 26.154 lei . Amenzile aplicate au totalizat 105.000 lei . De ce contează pentru piață și ce urmează Cazul arată că, dincolo de sancțiuni, miza operațională pentru comercianții de metale prețioase rămâne trasabilitatea: documentele de proveniență și autorizarea activității sunt tratate ca elemente centrale în controalele antifraudă. DGAF a transmis că va continua verificările în domeniile comerțului cu metale prețioase și al activităților de amanet, cu obiectivul declarat de a asigura „un mediu fiscal echitabil” și de a proteja drepturile consumatorilor. [...]
Digitalizarea ANAF și e-Poprirea împing tot mai mulți români să caute rapid cum își declară veniturile din platforme online , pe fondul temerii că blocarea conturilor poate veni „instant”, potrivit unei analize citate de Economica . Nevoia de informare despre declararea veniturilor „neconvenționale” a crescut cu 68,5% în primele luni din 2026, conform datelor portalului InfoContact.ro. Analiza indică o schimbare de comportament: conformarea fiscală este alimentată mai degrabă de frica de popriri decât de „spirit civic”, în contextul în care digitalizarea ar fi redus timpul dintre identificarea unei datorii și blocarea efectivă a banilor. Comerțul ocazional online și vânzările auto: unde se termină „ocazionalul” Primul mare motiv de îngrijorare este comerțul online second-hand. InfoContact.ro a înregistrat peste 145.000 de interogări unice legate de vânzări second-hand, pe fondul întrebărilor despre „limita legală” a vânzărilor ocazionale și momentul de la care ar deveni necesară înființarea unui PFA sau SRL. Un subsegment separat este piața auto: peste 89.000 de căutări au vizat tranzacțiile de pe Autovit.ro și OLX Auto. Potrivit analizei, utilizatorii încearcă să înțeleagă de la a câta mașină vândută pot fi considerați „dealeri independenți” și se tem de imputări retroactive de TVA și impozit pe profit. Creatorii de conținut: venituri mici, reguli percepute ca „de corporație” Al doilea val vine din zona creatorilor de conținut. Monetizarea clipurilor și donațiile din transmisiuni live au transformat activități de tip hobby în venituri recurente, inclusiv pentru minori, prin părinți, iar acest lucru a generat peste 210.000 de căutări despre declararea veniturilor din TikTok, YouTube și OnlyFans, potrivit sursei citate. Analiștii InfoContact.ro susțin că mulți vor să își plătească taxele, dar sunt descurajați de birocrație și de limbajul tehnic al formularelor, mai ales când vorbim de venituri relativ mici și neregulate. Crypto și investițiile prin aplicații: confuzie la retragerea banilor O altă zonă cu volum mare de întrebări este cea a investițiilor și criptomonedelor. Peste 175.000 de căutări au vizat aspecte investiționale în primele trei luni din 2026, dominând secțiunea financiară a portalului analizat. Conform InfoContact.ro, confuzia apare în special la retragerea banilor și la diferențele dintre situațiile în care impozitul este reținut „la sursă” (adică direct de intermediar) și cele în care este necesară declararea individuală. Analiza menționează și faptul că pragul de scutire de 200 de lei pe tranzacție crypto, cu o limită anuală de 600 de lei, este frecvent greșit înțeles. De ce contează: presiune de conformare pe „economia mică” din platforme Semnalul economic și de reglementare este că digitalizarea ANAF și funcționarea e-Popririlor cresc presiunea de conformare inclusiv pentru venituri fragmentate, obținute din platforme (revânzări, conținut online, investiții). În paralel, analiza sugerează că o parte dintre contribuabili percep cadrul de declarare ca fiind greu de navigat pentru activități ocazionale. Datele din raportul citat au fost obținute din volumul de căutări interne și trafic organic, pe baza timpului petrecut în pagini de peste 1,2 milioane de utilizatori unici ai InfoContact.ro, pentru perioada 1 ianuarie – 15 aprilie 2026, pe interogări legate de fiscalitate și platforme digitale. [...]
